Ce se întâmplă cu ratele și cursul euro după majorarea dobânzii în Europa. Efectele pentru România

Decizia BCE de majorare a dobânzii de politică monetară este importantă și pentru România, chiar dacă BNR nu își stabilește dobânda-cheie în funcție de deciziile instituției europene. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat ce efecte va avea asupra costului finanțării în euro, asupra cursului de schimb și
asupra randamentelor obligațiunilor, însă amploarea acestora
depinde de reacția piețelor și de condițiile economice din
România.

Banca Centrală Europeană a majorat joi, 10 septembrie 2026, dobânzile de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, în contextul presiunilor inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor la energie.

Dobânda la facilitatea de depozit a fost majorată de la 2,25% la 2,50%, în timp ce rata operațiunilor principale de refinanțare a crescut de la 2,40% la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală a ajuns de la 2,65% la 2,90%. Noile niveluri intră în vigoare la 16 septembrie. 

Pentru a vedea care ar putea fi efectele majorării dobânzii BCE de la 2,25% la 2,50%, „Adevărul” a cerut opinia
mai multor analiști financiari. Aceștia au abordări diferite
asupra impactului pe care o astfel de decizie l-ar putea avea asupra
economiei românești.

Gresoi: Majorarea BCE nu scumpește peste noapte
toate creditele din România

Silviu Gresoi, analist de date, a declarat pentru „Adevărul”
că majorarea dobânzii BCE nu va avea un efect imediat
asupra tuturor creditelor contractate în România.

„Majorarea BCE nu scumpește peste noapte toate creditele din
România. Impactul direct este asupra creditelor în euro, prin
EURIBOR. Pentru creditele în lei, ROBOR poate reacționa mai rapid,
iar IRCC abia cu întârziere. Un euro mai bine remunerat poate pune
presiune pe leu și reduce spațiul BNR pentru scăderea dobânzii.
La obligațiuni, randamentele pot urca, iar prețurile celor deja
emise pot scădea. Mesajul este clar: perioada banilor ieftini se
îndepărtează”, a explicat analistul.

Putilean: ROBOR și IRCC nu au motive să fie
afectate

Și Raul Putilean, analist financiar, consideră că majorarea dobânzii BCE la 2,50% nu va produce un impact pronunțat
asupra României, în condițiile în care o asemenea mișcare a fost
deja anticipată de piețele financiare.

„Astăzi nu ne așteptăm la un impact pronunțat asupra
României. Creditele în lei sunt legate de ROBOR și IRCC, indici
strict interni, guvernați de BNR, fără legătură cu BCE.
Creditele în euro depind de Euribor, dar o majorare la 2,5% este de
săptămâni bune anticipată de piață, deci efectul e deja parțial
încorporat în cotații; ar deveni vizibil doar dacă BCE ar
surprinde prin amploare sau prin ton mai restrictiv”, a explicat
Raul Putilean.

Analistul subliniază că nici ROBOR, nici IRCC nu ar trebui să
fie influențate direct de decizia BCE, deoarece sunt indicatori ai
pieței interbancare românești.

„ROBOR și IRCC nu au motive să fie afectați, fiind indici ai
pieței interbancare românești. ROBOR 3M este la 5,84%, stabil de
câteva săptămâni, iar IRCC trimestrial la 5,56%”, a precizat
acesta.

În ceea ce privește cursul de schimb, Putilean estimează că
euro ar trebui să rămână relativ stabil, în condițiile în care
BNR are un rol important în gestionarea evoluției leului.

„Cursul euro/leu ar trebui să rămână stabil, dar nu din
cauza dobânzilor băncilor comerciale, ci pentru că BNR
administrează activ cursul prin intervenții din rezervele valutare.
Singurul canal indirect ar fi diferențialul de dobândă leu-euro,
care influențează fluxurile de capital, dar efectul e de regulă
absorbit de BNR”, a explicat analistul.

În opinia sa, BNR nu urmează mecanic deciziile BCE, iar
principala problemă cu care se confruntă în prezent banca centrală
este inflația ridicată din România.

„BNR nu urmează mecanic BCE. Motivul real al decuplării
actuale e o problemă proprie, mai presantă: inflație de circa 10%,
alimentată de majorările de TVA și accize, cu dobânda-cheie la
6,5% și relaxare posibilă abia din septembrie-octombrie”, a mai
spus Raul Putilean.

În ceea ce privește obligațiunile românești, analistul se
așteaptă la o eventuală creștere marginală a randamentelor, însă
consideră că factorul decisiv rămâne situația fiscală a
României.

„Randamentele obligațiunilor românești ar putea urca
marginal, prin efectul de antrenare al randamentelor Bund, folosite
ca benchmark. Factorul dominant rămâne însă prima de risc a
României, legată de deficitul bugetar și de perspectivele de
rating, complet independentă de decizia BCE”, a explicat acesta.

Negrescu: România ar putea simți un nou val de
inflație

Analistul Adrian Negrescu consideră că majorarea dobânzii
BCE ar putea contribui la apariția unui nou val de inflație,
inclusiv în România, unde presiunile asupra prețurilor sunt deja
ridicate.

Economistul-șef al BCE avertizează: Inflația din zona euro rămâne peste 3% tot anul, dar „nu este un dezechilibru major”

„Decizia BCE anunță, din păcate, un nou val de inflație pe
care îl vom simți poate mai mult decât ceilalți europeni.
Creșterea dobânzilor înseamnă că banii devin mai scumpi, iar
efectele se vor vedea în creșterea prețurilor. În România, chiar
dacă dobânda-cheie este înghețată la 6,5%, majorarea prețurilor
la energie și carburanți, coroborată cu efectele scumpirilor din
UE, se vor traduce într-un nou val de inflație”, a declarat
analistul.

Negrescu spune însă că amploarea unui asemenea fenomen ar fi
dificil de anticipat și consideră puțin probabilă depășirea
pragului de 10% al inflației doar ca urmare a acestei evoluții.

„Cât de mare va fi acesta rămâne de văzut. Cert este că
amplitudinea nu va putea fi foarte ridicată, adică să nu ne
așteptăm la o inflație de peste 10% pentru simplul motiv că și
așa puterea de cumpărare a scăzut puternic, iar prețurile sunt ca
un elastic – dacă tragi prea mult de el se rupe, altfel spus, dacă
scumpești prea mult rămâi cu marfa nevândută”, a explicat
Adrian Negrescu.

În ceea ce privește politica monetară a BNR, analistul
consideră că banca centrală nu are în acest moment motive să
majoreze dobânda-cheie.

„Dincolo de efectele în inflație, BNR n-are niciun motiv
momentan pentru a crește dobânda-cheie”, a afirmat acesta.

Adrian Negrescu consideră că, în cazul dobânzilor la care se
împrumută statul, evoluția acestora va depinde într-o măsură
mai mare de situația fiscală și de evaluarea agențiilor de rating
decât de decizia BCE.

„În ceea ce privește dobânzile la care se împrumută statul,
acestea au crescut deja, iar trendul va fi dat, cel mai probabil, nu
de situația externă, cât mai ales de rezultatul evaluării S&P
din 2 octombrie. Dacă vom intra în Junk, dobânzile vor exploda,
dacă nu probabil vor rămâne în intervalul 7-8% cel puțin până
în primăvara anului viitor”, a mai spus analistul.

BCE a decis joi majorarea dobânzii de politică
monetară

Banca Centrală Europeană a anunțat joi, 10 septembrie 2026,
decizia privind dobânzile de politică monetară.

Banca Centrală Europeană a majorat joi, 10 septembrie 2026, dobânzile de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, în contextul presiunilor inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor la energie.

Dobânda la facilitatea de depozit a fost majorată de la 2,25% la 2,50%, în timp ce rata operațiunilor principale de refinanțare a crescut de la 2,40% la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală a ajuns de la 2,65% la 2,90%. Noile niveluri intră în vigoare la 16 septembrie

Aș pune intertitlul astfel, iar declarația poate fi introdusă ca un ultim paragraf al analizei, fără să o fragmentăm prea mult:

Lagarde: BCE nu se angajează în avans față de o anumită traiectorie a dobânzii

Lagarde: BCE nu se angajează în avans față de o anumită traiectorie a dobânzii

Christine Lagarde a subliniat că perspectiva economică rămâne extrem de incertă, cu riscuri atât pentru o accelerare a inflației, cât și pentru o încetinire a creșterii economice. Președinta BCE a arătat că amploarea și durata șocului energetic vor avea un rol important în evoluția economiei și a prețurilor.

România rămâne departe de adoptarea euro. BCE: Inflația, deficitul și legislația incompatibilă încetinesc convergența

„Perspectiva rămâne extrem de incertă, existând riscuri în sensul creșterii inflației și în sensul reducerii creșterii economice. În ceea ce privește șocul energetic, scenariile actualizate elaborate de experți ilustrează gama largă de rezultate privind modul în care creșterea și inflația ar evolua în funcție de diferite ipoteze privind intensitatea și durata acestuia, precum și efectele sale indirecte și de runda secundară.

Prin decizia de astăzi, rămânem bine poziționați pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de conflict. Vom urma o abordare bazată pe date și pe fiecare întâlnire în parte pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. În special, deciziile noastre privind rata dobânzii se vor baza pe evaluarea noastră a perspectivelor inflației și a riscurilor aferente acestora, în lumina datelor economice și financiare viitoare, precum și a dinamicii inflației de bază și a forței de transmitere a politicii monetare. Nu ne angajăm în prealabil față de o anumită traiectorie a ratei dobânzii”, a declarat președinta BCE.