Șefa ANM: Toamna începe cu temperaturi de vară. Cât va mai ține căldura și cum se anunță iarna

După o vară marcată de valuri succesive de caniculă și de o secetă extremă, România începe și toamna cu temperaturi mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă. Primele estimări indică o lună septembrie mai caldă decât în mod normal, iar acest semnal se menține până la începutul lunii octombrie, a declarat Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), duminică, la emisiunea Briefing de la Digi24.

„Cel puțin din primele estimări, prima lună de toamnă păstrează semnalul unei luni mai calde decât în mod obișnuit. Actualizarea de vineri pentru intervalul 7 septembrie – 5 octombrie ne arată un semnal robust pentru temperaturi medii, în următoarele patru săptămâni și la debutul lunii octombrie, peste normele specifice datei din calendar”, a explicat Elena Mateescu.

Directorul ANM a precizat că temperaturile neobișnuit de ridicate au adus deja noi recorduri. Potrivit acesteia, 5 septembrie a fost cea mai caldă zi de 5 septembrie de când se fac măsurători meteorologice în România, recorduri fiind înregistrate la 69 de stații.

„Ieri, cea mai caldă zi de 5 septembrie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră, la 69 de stații, cele mai ridicate temperaturi maxime pentru această zi: 38 de grade la Drobeta-Turnu Severin, 34 de grade în Capitală. Iar în această dimineață, în continuare temperaturi minime record. La două stații, Calafat și Băilești, chiar recorduri lunare, fiind cele mai ridicate temperaturi pentru o dimineață de 6 septembrie de până în prezent pentru această lună”, a spus Mateescu.

Tendința se va menține și la începutul săptămânii viitoare. Până la jumătatea săptămânii, vremea va fi în general calmă, iar maximele se vor situa între 25 și 32 de grade, cu variații de la o zi la alta. Miercuri însă, în vestul țării, temperaturile ar putea ajunge din nou foarte aproape de pragul caniculei.

„Lucrurile continuă în această tendință, pentru că și la debutul săptămânii viitoare, cel puțin până la mijlocul acesteia, vom conta pe o vreme frumoasă, calmă din punct de vedere meteorologic, o toamnă liniștită, cu temperaturi, cu mici variații de la o zi la alta, între 25 și 32 de grade. Observăm că mai scad temperaturile, dar totuși, pe ansamblu, rămânem cu o vreme frumoasă. Miercuri este posibil din nou să ne apropiem de pragul unei zile de caniculă în partea de vest, în Câmpia de Vest, mai precis, 34-35 de grade. Așa arătau materialele analizate în această dimineață”, a explicat directorul ANM.

Ploile revin, dar nu vor fi suficiente pentru a compensa seceta

Spre finalul săptămânii există un semnal privind revenirea precipitațiilor, de care România are mare nevoie după un an agricol foarte secetos. Elena Mateescu a arătat că, din martie până la sfârșitul lunii august, țara a traversat șase luni consecutive în care precipitațiile s-au situat sub mediile lunare.

„Joi, spre finalul săptămânii, așteptăm un semnal pentru precipitații. Ar fi bine să plouă, pentru că, așa cum menționați și dumneavoastră, am avut un an agricol foarte secetos, 2025-2026, iar din intervalul martie până în august, la finalul lunii august, șase luni consecutive la nivelul României în care precipitațiile au fost sub normele specifice lunare, cu o cantitate de numai 290 de litri pe metru pătrat, context în care vorbim și în prezent de o secetă pedologică extremă și chiar hidrologică.”

Estimările nu indică însă cantități foarte mari de precipitații în septembrie. Chiar și ploi de 20-30 de litri pe metru pătrat ar putea fi importante în actualele condiții, în special pentru agricultură și pentru campania de însămânțări de toamnă.

„Semnalul nu este unul pentru cantități mari de precipitații, însă chiar și 20-30 de litri pe metru pătrat, chiar și pentru bazinele hidrografice din interiorul zonei geografice a țării noastre, pot însemna ceva pentru agricultură, la suprafață. Pentru că, în această perioadă, fermierii ar trebui să-și desfășoare campania pentru însămânțarea de toamnă. Rapița deja ar fi trebuit să fie finalizată, orzul și grâul ar trebui să înceapă. Cu siguranță aceste lucrări vor fi întârziate pe fondul secetei și al lipsei de apă, al insuficienței apei în sol”, a avertizat Mateescu.

Directorul ANM a arătat că temperaturile ridicate de la începutul toamnei se înscriu într-o tendință observată în ultimii ani, în care septembrie și chiar octombrie capătă tot mai frecvent caracteristici asociate verii. Vestul țării, care a fost „polul căldurii” în vara anului 2026, ar urma să rămână și în perioada următoare una dintre regiunile cu cele mai ridicate temperaturi.

„Prima lună de toamnă și chiar și octombrie, deja statistica ne arată că vorbim mai degrabă de vară. Și iată, temperaturile zilei de ieri au confirmat acest lucru. Și chiar și săptămâna viitoare vom vorbi, în bună parte din țară, mai ales în partea de vest, acolo unde, practic, și în vara 2026 putem să confirmăm că a fost polul căldurii în România, ținând cont de temperaturile foarte ridicate și codurile roșii despre care și dumneavoastră vorbeați, care au fost emise începând în partea de vest, după care cu extindere, la finalul lunii iunie, în aproape toată țara”, a spus Elena Mateescu.

Ce ne arată ultimii ani despre sezonul rece

Întrebată când ar putea temperaturile să determine pornirea sistemelor de încălzire și dacă România se poate aștepta la o iarnă blândă, Elena Mateescu a subliniat că este încă prea devreme pentru o prognoză precisă pentru sezonul rece. Statisticile ultimilor ani indică însă ierni tot mai blânde și cu precipitații reduse.

„Să ne bucurăm să avem o iarnă blândă și cu temperaturi mai mari, ca să putem, într-adevăr, să traversăm o astfel de perioadă. Mai bine să ne bucurăm să avem o iarnă bogată în precipitații, pentru că este mare nevoie după doi ani agricoli excesiv de secetoși. Este încă departe sezonul de iarnă, însă statistica ultimilor ani ne-a arătat că iernile în România sunt din ce în ce mai blânde și cu cantități reduse de precipitații”, a declarat directorul ANM.

Elena Mateescu a precizat că, din punct de vedere climatologic, iarna nu este oricum un anotimp cu volume foarte mari de precipitații în România, mediile lunare fiind cuprinse între 35 și 45 de litri pe metru pătrat în decembrie, ianuarie și februarie. Acest lucru nu exclude însă apariția unor episoade cu ninsori.

„Chiar și climatologic vorbind, iarna nu are cantități mari de precipitații, în medie, în fiecare lună, decembrie, ianuarie și februarie, între 35 și 45 de litri pe metru pătrat. Dar aceasta nu înseamnă că nu putem să avem și episoade în care, cel puțin în zona montană, ar fi bine și în zonele de câmpie, să avem și strat de zăpadă.”

Editor : M.I.