Războiul din Ucraina, între solidaritate și costuri pentru România. Cioroianu și Piperea, în dezbatere

Sâmbătă, 5 septembrie, la Veranda Mall din București, a avut loc o dezbatere între fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu și eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea, pe tema „Trebuie sau nu să ajutăm Ucraina în războiul său cu Rusia?”. Cioroianu susține că România trebuie să sprijine Ucraina, în timp ce Piperea consideră că țara noastră ar trebui să ia în calcul înghețarea temporară a contribuției la sprijinirea Kievului, din cauza situației economice.

Prezentându-și raționamentul, Adrian Cioroianu susține că România trebuie să ajute Ucraina, argumentând că este atât o obligație morală, pentru a nu asista pasiv la o agresiune, cât și în interesul național, deoarece România ar avea mai degrabă de câștigat de pe urma unei Ucraine apropiate de UE decât de pe urma unei Rusii care încearcă să submineze Uniunea Europeană. 

„Nu e niciun secret că Rusia nu are o apetență pentru Uniunea Europeană, ci dimpotrivă. Între a fi vecin cu o țară care să vrea să intre în Uniunea Europeană și a fi vecin cu o țară care ne propune Uniunea Euroasiatică, eu îmi doresc să ne îndreptăm spre Europa.

(…) Istoria noastră e plină de exemple în care, rememorându-ne, v-aș putea demonstra că noi nu suntem în fața unei premiere.

Nu ne-am trezit susținând Ucraina. De la Ștefan cel Mare, care se alia cu venețienii împotriva Imperiului Otoman, de la Alexandru Ioan Cuza, care sprijinea Serbia împotriva Imperiului Otoman.

Familia Obrenovici, se știe, cei care i-au dat, mă refer, spun pentru cei tineri, la Muzeul Cotroceni, o sabie dăruită de familia Obrenovici lui Alexandru Ioan Cuza, ca mulțumire pentru sprijinul pe care îl dădea Serbiei, care lupta cu armamentul atunci împotriva turcilor. Armamentul venind din Rusia trecea pe la noi.

Vreți să vorbim despre cine? Carol I? Ceaușescu ce-a făcut în 1968? S-a opus invaziei Uniunii Sovietice în Cehoslovacia. Nu ai cum să nu vii empatic cu victima”, susține Adrian Cioroianu.

La rândul său, Gheorghe Piperea afirmă că Rusia este agresorul în războiul din Ucraina și critică regimul lui Vladimir Putin, pe care îl consideră un model periculos pentru alți lideri. El spune că România nu poate accepta schimbarea granițelor prin forță, deoarece o astfel de situație ar putea avea consecințe și pentru țara noastră.

„Am fost absolut uluit că Rusia a declanșat totuși acest război. Cu vreo cinci-șase zile înainte de declanșarea războiului, am scris pe paginile mele de socializare că 100% Rusia nu o să atace Ucraina. Motivația mea era una de natură economică și de natură geopolitică.

Consider și acum, așa cum consideram și atunci, că Rusia era un stat în faliment și că nu și-ar fi putut permite un asemenea război, în care, categoric, Rusia a fost în postura de adversar a unui întreg bloc militar care se numește NATO și care are nu mai puțin de 32 de țări.”

Eurodeputatul afirmă că sancțiunile impuse Rusiei de UE s-au întors împotriva europenilor și au contribuit, în opinia sa, la întărirea Rusiei și la creșterea pericolului pentru România. El critică modul în care UE și unele state NATO au gestionat războiul și afirmă că, în ultimii ani, Uniunea Europeană și-a pierdut din forța economică și influența geopolitică.

„A treia chestiune foarte gravă pentru România, care traversează o situație economică și socială gravă, disperată, este că acest război costă foarte mult. România a susținut pe toate planurile. Din păcate, nici nu știm care sunt, totuși, costurile noastre pentru susținerea acestui război. 

Și mă întreb în momentul de față dacă România își mai poate permite să susțină Ucraina, care, repet, este la rândul său în pragul falimentului. O evaluare, de exemplu, de tip S&P, din partea unor agenții de rating, se întâmplă chestia asta cam în două săptămâni. Ar putea să ne ducă pur și simplu în faliment.”

Gheorghe Piperea susține că România ar trebui să își prioritizeze propriile probleme economice și să ia în calcul înghețarea temporară a contribuției la sprijinirea Ucrainei, după modelul Ungariei, Bulgariei, Cehiei și Slovaciei.

Cioroianu: „Valoarea în sine a armatei ruse rămâne sub semnul întrebării”

În replică, Adrian Cioroianu spune că Rusia nu este mai puternică decât în 2022, în ciuda afirmațiilor lui Piperea.

„Cred că în 2022 aveam o impresie noi despre Rusia, potențial mai valoroasă din punct de vedere militar, cu o armată mai puternică, un armament mai performant. După mai bine de patru ani de război, o bună parte din aceste temeri persistă, dar valoarea în sine a armatei ruse rămâne sub semnul întrebării.”

De asemenea, afirmă că UE rămâne relevantă și atractivă, dovadă fiind state precum Ucraina, Republica Moldova și Georgia, care vor să se apropie de blocul comunitar.

„Să înțelegem acest conflict: a plecat tocmai de la faptul că Ucraina și-a manifestat interesul de a se apropia de Uniunea Europeană. Acesta e motivul pentru care Rusia reacționa violent, începând cu 2014, cu Ucraina. Dorea să se apropie de Uniunea Europeană.

Republica Moldova dorește să se apropie de Uniunea Europeană. Ori, atâta vreme cât sunt țări care își doresc, înseamnă că Uniunea Europeană contează. Uniunea Europeană rămâne un orizont: din Georgia până în Republica Moldova, Ucraina inclusiv, sunt o bună parte dintre acești europeni mai apropiați sau mai îndepărtați, care ar dori să se apropie.”

Fostul ministru mai spune că problemele economice ale României nu sunt cauzate de sprijinul acordat Ucrainei și că, dacă Rusia ar fi cucerit rapid Ucraina, România ar fi fost nevoită să se înarmeze în grabă, la costuri mult mai mari.

Piperea: „Uniunea Europeană este un liliputan economic”

Piperea susține că Uniunea Europeană își pierde din atractivitate, pe fondul creșterii euroscepticismului în statele membre.

El invocă inclusiv situația din Islanda și un sondaj din Franța privind sprijinul pentru Frexit, afirmând că tot mai mulți europeni sunt nemulțumiți de modul în care este condusă Uniunea.

„Dar nu pentru că Franța nu este europeană sau nu este pro-europeană, ci pentru că francezii s-au săturat până în gât de stilul de conducere al birocrației de la Uniunea Europeană. Dacă există un curent de genul acesta în România, el nu se poate numi euroscepticism.

Eu îi spun «euroscepticism», în sensul că nimeni sau aproape nimeni în România nu este împotriva ideii de Uniunea Europeană, de pro-europenism, dar este o grămadă de lume împotriva birocrației de la Uniunea Europeană, de la Bruxelles.”

Piperea susține că Uniunea Europeană trece printr-un declin al puterii economice, argumentându-și afirmația prin date economice.

„În 1989, Uniunea Europeană însemna un grup de 10 țări, era vorba despre 200 de milioane de cetățeni și reprezenta împreună cel mai mare actor comercial și economic din lume. Reprezenta mai mult de 23% din PIB-ul global în 1989.

La ora actuală, Uniunea Europeană are 27 de state, are 460 de milioane de cetățeni și mai reprezintă doar, țineți-vă bine, 12% din PIB-ul global. De aceea, eu am spus că, în momentul de față, din păcate, Uniunea Europeană este un liliputan economic și, printre altele, ne putem întreba de ce s-a ajuns la chestiunea asta.

Sigur că da, nu e numai din cauza războiului din Ucraina, dar războiul din Ucraina este o cauză care se adaugă pandemiei, politicii din pandemie și care se adaugă politicilor naționale greșite, după părerea mea, cu privire la Green Deal.”

Cât ne costă tăcerea Bucureștiului în sondajele din Ucraina. Lecțiile unei diplomații deficitare

Eurodeputatul AUR afirmă că UE și-a pierdut relevanța geopolitică, atât în relația cu SUA, cât și cu China, și afirmă că administrația Trump preferă discuțiile directe cu statele membre. El invocă și opiniile unor lideri conservatori americani, care consideră că UE ar putea deveni „istorie” în următorii ani.

„Am fost în Washington la sfârșitul lunii iunie, la o discuție cu Heritage Foundation (…) pentru ei Uniunea Europeană este istorie și că, dacă nu este mainstream ideea aceasta acum, va fi peste trei-patru ani de zile, iar acest lucru este extrem de periculos.

Eu personal le-am spus că americanii nu-și vor permite să considere că Uniunea Europeană nu există sau că nu-și vor permite să ducă la demontarea acestei Uniuni Europene. Uniunea Europeană este și un aliat economic pentru Statele Unite, este și un aliat politic pentru Statele Unite”, afirmă Piperea.

Despre ajutorul finaciar acordat Ucrainei

România a acordat Ucrainei sprijin financiar de aproximativ 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 0,2% din PIB, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan, în septembrie 2025, contrazicând astfel afirmațiile fostului premier Marcel Ciolacu, care susținea că războiul din Ucraina ar fi costat România între 2 și 3% din PIB.

Despre acest subiect, Piperea spune că nu știe cât ajutor financiar a acordat România Ucrainei, deoarece autoritățile nu fac publică suma. El amintește că Marcel Ciolacu a vorbit despre 3,5% din PIB. În schimb, susține că a găsit estimări de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an, dar spune că și această sumă ar putea fi sub realitate.

„Principala preocupare pe care am avut-o de la începutul mandatului (n.r. de europarlamentar) a fost să văd care este cuantumul acestui ajutor financiar pe care România îl conferă și continuă să-l dea, despre care nimeni, nimeni nu știe nimic în momentul de față.

Este unul dintre cele mai bine păzite secrete de stat. Nu cred că există în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene o situație similară în care să nu știm care sunt sumele pe care le dă în fiecare an România. Și de aici au apărut tot felul de speculații.”

El susține că, dacă cifra de 1,5 miliarde pe an ar fi reală, în patru ani ar însemna peste 6 miliarde de euro, în plus față de ajutorul militar și umanitar.

„Repet, eu nu știu această sumă, că n-am de unde să știu. Totuși, 1,5 miliarde de euro pe an, dincolo de ajutorul militar de care v-a dat domnul Cioroianu, dincolo de ajutorul umanitar, care evident că trebuie acordat ucrainenilor, este această sumă de 1,5 miliarde de euro în plus.

Înmulțiți cu patru ani, vă rog, și veți vedea că vorbim, numai dacă ar fi reală cifra asta, numai aici, de peste 6 miliarde de euro.

Nu știm care este această cifră și cred că ar fi momentul să știm de ce. Pentru că sunt state care își pun aceste întrebări. E vorba despre Ungaria, nu a lui Orban, ci a lui Péter Magyar. E vorba despre slovaci, e vorba despre Cehia, este vorba chiar și despre Polonia, care pun în discuție contribuția, această continuare a contribuției financiare război.”

Eurodeputatul mai spune că primul motiv pentru care România ar trebui să-și clarifice ajutorul financiar pentru Ucraina este dacă își mai permite aceste cheltuieli pe termen lung. El invocă și incidente precum cel din portul Constanța, unde au fost implicate drone ucrainene, despre care spune că au creat un risc major pentru oraș.

„Banii aceștia parcă se duc într-o gaură neagră a unui regim mafiot” 

De asemenea, susține că banii acordați Ucrainei ar putea fi gestionați ineficient sau ajunge în ceea ce numește „o gaură neagră a unui regim mafiot”.

„Banii aceștia parcă se duc într-o gaură neagră a unui regim mafiot. Nu o spun eu. Chestiunea asta o spun instituțiile de cercetare penală și serviciile secrete ucrainene, care arestează pe bandă rulantă oameni care, într-un fel sau altul, sunt implicați în gestiunea acestor fonduri, care vin, printre altele, și de la România.

Și eu vreau să știu dacă nu cumva, în loc să susținem un război drept al Ucrainei împotriva Rusiei, care probabil că ne-ar scuti de un război și pe noi, susținem un regim mafiot.”

Radu Miruță spune că efectivele americane din România au crescut: „La granițe miroase a praf de pușcă și mor oameni”

Piperea susține că riscul ca românii să ajungă la război este acum mult mai mare decât în 2022 și afirmă că războiul din Ucraina s-ar fi putut încheia atunci în două săptămâni.

El îl critică pe fostul premier britanic Boris Johnson, despre care spune că i-ar fi cerut lui Zelenski să continue lupta, cu sprijin financiar occidental.

Cioroianu: „Ucraina a rezistat pentru că este un stat tânăr” 

În replică, fostul ministru de Externe a pus reușitele Ucrainei în război pe seama naționalismul, având în vedere că este „un stat tânăr”.

„Ucraina n-a rezistat pentru că i-a spus Boris Johnson. Ucraina a rezistat pentru că este un stat tânăr. Ca orice stat tânăr, este un stat naționalist. Noi înșine am trecut prin această fază și, de regulă, toate statele tinere trec printr-un stadiu naționalist.

Dacă nu aveau această dorință de a rezista, n-ar fi făcut-o că le-ar fi cerut Boris Johnson. Asta nu stă în picioare, cu pacea care era mai aproape decât acum din cauza lui Boris Johnson.”

Acesta a mai afirmat că România a cheltuit pentru sprijinirea Ucrainei de zeci de ori mai puțin decât ar costa pregătirea unei rezistențe românești pe un eventual front apropiat de Prut.

„Oricâte miliarde am cheltuit noi ajutându-i, cred că am fi cheltuit de zeci de ori mai mult dacă am fi în situația de a ne gândi la pregătirea efectivă a unei rezistențe românești pe front, pe un front care să fie aproape de Prut.

În permanență mă gândesc și la ce se întâmplă în Republica Moldova. Nu știu care ar fi fost regimul din Republica Moldova acum, dacă alta ar fi fost campania din Ucraina”, punctează Adrian Cioroianu.

Dezbaterea a avut loc la Veranda Mall, însă este transmisă în direct și pe rețelele de socializare.

„Sâmbătă, 18:00, la Veranda Mall și în direct pe rețelele de socializare, Asociația Lupii Tricolori organizează o dezbatere în adevaratul sens al cuvântului, cu 2 vorbitori opuși, cu cărțile pe masă. Pe strada, între oameni.

Trebuie sau nu să ajutăm Ucraina în războiul său cu Rusia? Adrian Cioroianu vs. Gheorghe Piperea, moderați de Claudiu Lucaci”, transmite Asociația Lupii Tricolori într-un comunicat.

Organizatorii adaugă că este a doua dezbatere din seria Ringul Ideilor Tricolore, realizată „într-un moment în care societatea este puternic polarizată, iar dezbaterile reale sunt tot mai rare, ne dorim ca spațiul public să redevină un loc al argumentului, al ascultării reciproce și al participării civice.”

„Nu ne propunem să fixăm adevărul, ci să creăm punți de dialog între bule separate. Publicul este invitat să asculte și poate interveni prin întrebări într-o perioadă dedicată. Nu vom permite niciun fel de scandare, intervenție neinvitată, ori manifestare gălăgioasă de aprobare sau dezacord. Dezbaterea va fi una civilizată, a argumentelor și ideilor.”