Ascensiunea și căderea fulgerătoare a lui Jordan Bardella: Cum a pierdut șansa de a ocupa fotoliul de la…

Jordan Bardella, „băiatul minune” al politicii franceze, a adoptat o atitudine demnă de un om de stat atunci când a ținut, săptămâna aceasta, un discurs adresat poporului francez cu privire la reluarea activității. Președintele partidului populist „Adunarea Națională” (Rassemblement National, RN) și recentul favorit la președinție stătea într-un birou plin de cărți, cu steagul tricolor lângă el. Nu exista nicio fereastră cu vedere spre grădina Palatului Élysée, dar tonul era solemn în timp ce Bardella se adresa „dragilor mei compatrioți”, scrie The Times într-un articol care analizează căderea tânărului politician după ce Marine Le Pen a anunțat că va candida la președinția Franței, poziție la care Bardella aspira.

„Vreau să vă urez tuturor bună revenire (rentrée, în original, în limba franceză, n.r.)”, a spus el, referindu-se la marea revenire la muncă a Franței după vacanța de vară. Referindu-se la alegerile prezidențiale din primăvara viitoare, el a afirmat că lunile următoare vor fi decisive. „Contez pe mobilizarea voastră, la fel cum voi puteți conta întotdeauna pe a mea.”

În videoclipul său de trei minute, în care schițează planurile pentru o Franță reînnoită, Bardella, membru al Parlamentului European, a menționat-o doar o singură dată pe Marine Le Pen, șefa sa și candidata partidului la președinție în aprilie. În spatele său se afla o fotografie a populistei veterane, dar poza era ascunsă de steag.

Micul tablou ilustra dezamăgirea pe care protejatul lui Le Pen a trebuit să o înghită după surpriza din 7 iulie, când judecătorii au menținut condamnarea ei pentru deturnarea a 4 milioane de euro din fondurile UE, dar i-au atenuat interdicția electorală. Acest lucru i-a permis să preia din nou conducerea partidului, pe care o abandonase aproape complet în favoarea adjunctului său.

Reînvierea lui Le Pen și revenirea sa la statutul de favorită îndepărtată la președinție l-au aruncat pe tânărul de 30 de ani, cu o ținută extraordinară, înapoi în rolul său de secund. De-a lungul anului, în ciuda experienței sale reduse, Bardella a urcat rapid în topul celor mai populari politicieni din Franța — devansând-o chiar pe Le Pen — și a îndepărtat partidul condus de familie de moștenirea sa antisistem.

După ascensiunea sa fulminantă, surse din interiorul partidului au afirmat că bărbatul numit de Le Pen, elocvent și îmbrăcat impecabil, ajunsese să creadă că era destinat să conducă monarhia republicană a Franței. Afișele sale de campanie, sloganul și produsele promoționale erau gata.

Cele două cărți ale sale cu programul electoral erau best-selleruri; mulțimile scandau „Jordan président” la aparițiile sale demne de o vedetă rock. Fusese sărbătorit ca un om de stat în Polonia, unde avusese inclusiv o întâlnire cu președintele țării. „Se vedea luând cu asalt porțile ca o versiune și mai tânără a lui Emmanuel Macron”, a spus un veteran al partidului. Președintele care își încheia mandatul a intrat în istorie când a câștigat alegerile în 2017, la vârsta de 39 de ani.

Revenit la rolul său de prim-ministru desemnat al lui Le Pen, Bardella nu și-a ascuns consternarea. Deși a promis loialitate, a stat cu privirea încruntată alături de Le Pen, apoi a devenit aproape tăcut pe conturile sale de Instagram și TikTok, de obicei foarte active, pe durata verii. S-a plâns că mass-media „mă face să mă simt de parcă aș participa la propria mea înmormântare politică”.

„Ar fi bine să nu se supere prea mult timp”, a declarat un membru al anturajului lui Le Pen pentru postul de radio RTL, în timp ce Bardella a rămas vizibil doar prin postări în care își etala idila cu prințesa Maria Carolina de Bourbon-Cele Două Sicilii, moștenitoarea în vârstă de 23 de ani a unei dinastii europene dispărute.

Relația, foarte îndepărtată de baza din clasa muncitoare a RN și de originile lui Bardella dintr-o familie de imigranți italieni, i-a iritat și mai mult pe vechii membri ai partidului. Un deputat a prevăzut în „Le Monde” o „noapte a cuțitelor lungi” în care „cei care l-au ales pe Bardella vor ajunge îngropați în beton”.

Epurarea a avut loc, așa cum era de așteptat, pe măsură ce Le Pen, în vârstă de 58 de ani, și-a reafirmat autoritatea în perspectiva celei de-a patra candidaturi la președinție. Ea este liderul detașat în sondajele de opinie și îl devansează pe Bardella în ceea ce privește popularitatea personală. Săptămâna trecută, lidera partidului i-a demis pe doi apropiați ai lui Bardella: François Durvye, tehnocratul care a modelat orientarea acestuia către doctrine favorabile mediului de afaceri și liberale din punct de vedere economic, și Pierre-Romain Thionnet, un aliat al lui Bardella care conduce aripa de tineret a RN.

Durvye, un fost finanțist care a respins linia tradițională a partidului, favorabilă clasei muncitoare și caracterizată prin cheltuieli mari, l-ar fi îndemnat pe Bardella să se revolte și să preia candidatura înainte de verdictul judecătoresc din iulie privind-o pe Le Pen. „Durvye îl vedea pe Bardella ca fiind candidatul RN, și nu pe Marine Le Pen”, a declarat Jean-Yves Camus, un specialist academic cu experiență în domeniul extremei drepte.

În ciuda eforturilor lor de a menține unitatea, începutul campaniei electorale de săptămâna trecută a scos la iveală tensiunile dintre „marinisti” și tinerii modernizatori care susțin demersul lui Bardella de a se alinia blocului conservator mainstream.

Revenind la principiile de bază ale RN, Le Pen a reînviat o promisiune veche de zeci de ani, cu care Bardella nu e de acord, aceea de a interzice femeilor să poarte văluri musulmane. Ea a profitat, de asemenea, de o apariție în fața Medef, principala asociație a angajatorilor, pentru a respinge ideile de reformă ale lui Bardella și a-și reînnoi angajamentul de a reduce vârsta de pensionare până la 60 de ani pentru unii. Bardella, între timp, se afla vineri departe de centrul acțiunii, la Birmingham, unde a ținut un discurs la conferința partidului britanic Reform. Alianța sa cu Nigel Farage a reprezentat o ruptură față de ostilitatea manifestată de Le Pen față de liderul partidului Reform, cu care Le Pen s-a ciocnit adesea în Parlamentul European.

Neavând o bază de putere proprie, Bardella recunoaște că nu are nimic de câștigat din ruperea relației cu mentorul care l-a catapultat de la statutul de consilier local fără studii universitare la funcția de vârf în partid. Jean-Philippe Tanguy, un deputat apropiat de Le Pen, este unul dintre puținii care vorbesc public despre necesitatea ca Bardella să rămână în linie. „Nu e un copil. Știe că are toată viața înainte”, a spus el.

Tanguy și alți membri de rang înalt din aparatul partidului RN vorbesc despre avantajul „tichetului prezidențial” în stil american, o formulă cu doi candidați neobișnuită în sistemul francez. Aceasta le permite să atragă atât vechea bază provincială, care se simte exclusă de la prosperitate, cât și tinerii orășeni și conservatorii din clasa de mijloc atrași de Bardella.

Locotenentul fără experiență, care împlinește 31 de ani săptămâna viitoare, rămâne în vizorul adversarilor lui Le Pen ca un potențial punct slab al campaniei sale. Raphaël Llorca, director al centrului de politici al Fundației Jean-Jaurès (de centru-stânga), a evidențiat defectele care îl fac pe Bardella vulnerabil într-un studiu bazat pe grupuri de discuție cu susținătorii partidului RN.

Tânărul președinte de partid, cu vorbele ușoare, este o figură necunoscută, văzută chiar și de susținătorii săi ca „o suprafață goală, atât de neinscripționată încât oricine poate inscripționa pe ea conținutul pe care îl dorește”, a spus Llorca.

Sub presiune, aura lui Bardella s-ar putea stinge cu ușurință, a adăugat el. „Tinerețea lui… se va transforma în lipsă de experiență. Virginitatea sa politică, care era promisiunea sa, se va transforma în amatorism. Stăpânirea de sine, care era punctul său forte, se va transforma în răceală și calcul. Popularitatea sa, odată considerată de la sine înțeleasă, se va transforma într-o bulă.”

Editor : B.E.