Șefii TVR și Radio România și-au pierdut posturile. Ce se întâmplă mai departe cu cele două instituții publice de presă

Adriana Săftoiu și Robert Schwartz nu mai pot conduce TVR și Radio România în actuala formulă, după ce deciziile Curții Constituționale privind numirile făcute de Parlament au fost publicate în Monitorul Oficial. CCR a stabilit că modul în care au fost împărțite locurile din consiliile de administrație nu a respectat ponderea partidelor în Parlament, iar procedura trebuie refăcută, potrivit News.ro. Pe de altă parte, deși cele două CA-uri au fost demise, Săftoiu și Schwartz asigură, titlu de interimari, gestionarea afacerilor curente ale instituțiilor, cum ar fi plata salariilor, până când Parlamentul validează noi consilii de administrație.

Deciziile CCR fuseseră pronunțate încă din 29 aprilie 2026. Efectele lor juridice s-au produs însă odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Este vorba despre Decizia nr. 394, privind Consiliul de Administrație al TVR, și Decizia nr. 395, referitoare la conducerea Radio România.

De ce sunt afectați Adriana Săftoiu și Robert Schwartz

Motivările CCR arată că problema nu se oprește la membrii consiliilor de administrație desemnați de Parlament. Sunt afectate și actele prin care au fost aleși președinții-directori generali ai celor două instituții.

În cazul TVR, Adriana Săftoiu a intrat în Consiliul de Administrație ca reprezentantă a Guvernului, deci situația ei este diferită de cea a membrilor propuși direct de partidele parlamentare. Ulterior însă, Săftoiu a fost aleasă de Parlament președinte al Consiliului de Administrație și director general al TVR. Tocmai acest act de numire este afectat de decizia CCR, pentru că a fost făcut în baza unei componențe a consiliului declarate neconstituționale.

Robert Schwartz însă a fost desemnat în Consiliul de Administrație al Radio România dintre reprezentanții propuși politic și apoi a fost ales președinte-director general al instituției. CCR arată că actele prin care cei doi au ajuns la conducerea TVR și Radio România își încetează efectele juridice odată cu publicarea deciziilor în Monitorul Oficial.

Ce a găsit CCR în numirile făcute de Parlament

Curtea Constituțională a analizat modul în care au fost împărțite cele opt locuri din fiecare consiliu de administrație rezervate grupurilor parlamentare. Legea nr. 41/1994 spune că aceste locuri trebuie repartizate în funcție de configurația politică și de ponderea grupurilor din Parlament.

La momentul votului, PSD avea 129 de parlamentari, adică 27,8% din total, AUR avea 90 de parlamentari, respectiv 19,4%, PNL avea 73, adică 15,7%, USR avea 59, respectiv 12,7%, iar UDMR avea 32 de parlamentari, adică 6,9%. CCR a constatat că aceste diferențe nu s-au regăsit în numărul de locuri primit de fiecare partid în consiliile de administrație.

Unele grupuri care aveau peste 10% din numărul total al parlamentarilor au primit același număr de locuri ca formațiuni cu o pondere mai mică de 10%. În același timp, alte grupuri parlamentare nu au fost reprezentate deloc. Curtea a arătat că, atunci când există diferențe de două sau chiar trei ori între ponderea unor partide, acestea trebuie să se vadă și în numărul de locuri repartizate.

Negocierile dintre partide nu puteau înlocui regula din lege

CCR a analizat și varianta în care împărțirea locurilor ar fi rezultat din negocieri politice între partide. Judecătorii constituționali au arătat însă că asemenea negocieri nu pot trece peste regulile stabilite prin lege. Cu alte cuvinte, partidele puteau negocia între ele, dar rezultatul final trebuia să respecte în continuare ponderea fiecărui grup în Parlament.

Curtea a concluzionat că Hotărârile Parlamentului privind numirea membrilor celor două consilii de administrație au încălcat Legea nr. 41/1994 și, implicit, principiul constituțional potrivit căruia respectarea legilor este obligatorie.

CCR a precizat și că hotărârile luate până acum de consiliile de administrație ale TVR și Radio România rămân valabile, ceea ce înseamnă că decizia Curții nu anulează retroactiv tot ce au făcut cele două conduceri. Actele adoptate până la publicarea deciziilor CCR în Monitorul Oficial își păstrează efectele.

Parlamentul trebuie să refacă procedura

Următorul pas revine Parlamentului. Legislativul trebuie să refacă numirile pentru locurile afectate și să țină cont de această dată de ponderea reală a grupurilor parlamentare. După stabilirea noilor consilii de administrație, Parlamentul trebuie să facă și noi numiri pentru conducerea TVR și Radio România.

Deciziile CCR au fost pronunțate pe 29 aprilie, în urma sesizărilor depuse de AUR. Motivările au fost publicate după mai bine de patru luni. Odată cu publicarea deciziilor în Monitorul Oficial, efectele juridice stabilite de Curtea Constituțională au devenit aplicabile, iar actuala formulă de conducere a celor două instituții nu mai poate continua.

Sursa: https://www.libertatea.ro/