Fermierul vasluian Titinel Ursu, semnal de alarmă pentru agricultura românească: motorină la 11 lei, grâu la 90 de bani și despăgubiri de 100 de lei pe hectar – FOTO

Fermierul vasluian Titinel Ursu, unul dintre agricultorii cunoscuți din zona Fălciu, atrage atenția asupra situației tot mai dificile din agricultura românească: costuri de producție în continuă creștere, prețuri mici pentru cereale și despăgubiri care nu reflectă pierderile provocate de secetă.

Într-o filmare publicată pe pagina sa de socializare, Titinel Ursu folosește ironia pentru a prezenta realitatea cu care se confruntă fermierii. Dincolo de tonul aparent amuzant, mesajul său este unul serios și pune în discuție viitorul unui sector în care cheltuielile cresc de la un an la altul, în timp ce veniturile agricultorilor rămân sub presiune.

Fermierul vorbește despre motorina ajunsă în jurul pragului de 11 lei pe litru, despre dublarea prețului îngrășămintelor și despre cerealele care sunt vândute la valori apropiate de cele de acum zece ani.

Aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii actuale: fermierul cumpără combustibil, îngrășăminte, semințe, piese și utilaje la prețurile anului 2026, dar își vinde producția la prețuri care nu au evoluat în același ritm.

Titinel Ursu arată că un kilogram de grâu se valorifică în jurul sumei de 90 de bani. Din acest preț trebuie acoperite toate lucrările agricole, începând de la pregătirea terenului și semănat, până la fertilizare, tratamente, recoltare, transport și depozitare.

Chiar și o producție bună poate deveni insuficientă pentru obținerea unui profit atunci când costurile sunt atât de ridicate. Pentru fermierii afectați de secetă, situația este și mai dificilă, deoarece aceștia pierd o parte importantă din recoltă, după ce au efectuat deja majoritatea investițiilor.

Despăgubire maximă de 100 de lei pe hectar

Punctul central al intervenției lui Titinel Ursu este nivelul sprijinului pregătit pentru culturile afectate de seceta din 2025.

„100 de lei pe hectar.”

Aceasta este suma maximă anunțată public, urmând ca valoarea efectivă să fie stabilită în funcție de procentul de calamitate constatat pentru fiecare suprafață.

Fermierul vasluian oferă exemplul unei culturi afectate în proporție de 40%.

„Primești 40 de lei.”

Comparația arată cât de mic poate deveni ajutorul acordat unui agricultor. În cazul unei exploatații afectate parțial, despăgubirea primită pentru un hectar poate să nu acopere nici măcar combustibilul necesar unei singure lucrări agricole.

Titinel Ursu calculează că inclusiv suma maximă de 100 de lei reprezintă contravaloarea unei cantități reduse de motorină. În aceste condiții, sprijinul are mai degrabă o valoare simbolică și nu poate compensa pierderile reale provocate de secetă.

Comparația cu sprijinul acordat Republicii Moldova

În mesajul său, agricultorul amintește și despre ajutorul acordat anterior de România fermierilor din Republica Moldova, care a inclus 4.000 de tone de combustibil.

„Motorină gratis.”

Titinel Ursu folosește acest exemplu pentru a evidenția diferența dintre resursele mobilizate pentru sprijinirea agricultorilor de peste Prut și despăgubirile pregătite pentru producătorii agricoli din România.

Referindu-se ironic și la alte forme de sprijin oferite țării vecine, fermierul continuă:

„Energie, gaz, totul gratis.”

Mesajul nu reprezintă un atac împotriva agricultorilor din Republica Moldova. Titinel Ursu afirmă că fermierii români sunt solidari cu aceștia, însă consideră că autoritățile de la București trebuie să acorde aceeași atenție și problemelor existente în agricultura românească.

Comparația este folosită pentru a pune o întrebare legitimă: dacă statul poate mobiliza resurse importante pentru ajutoare externe, de ce despăgubirile destinate propriilor fermieri rămân la un nivel atât de redus?

O intervenție bazată pe experiența din agricultură

Mesajul lui Titinel Ursu are greutate deoarece vine din partea unui om implicat direct în agricultură, care cunoaște costurile unei exploatații și riscurile asumate în fiecare an.

Agricultorii investesc înainte să știe dacă vor avea suficientă ploaie, dacă producția va fi una bună sau dacă prețurile obținute la recoltare le vor permite să își recupereze cheltuielile. Seceta, creșterea prețurilor și lipsa unui sprijin financiar proporțional cu pierderile pot pune în dificultate chiar și fermele bine organizate.

Titinel Ursu folosește ironia inclusiv atunci când analizează efectul despăgubirilor și modul în care autoritățile prezintă sprijinul acordat.

„Ne-ai scos din sărăcie.”

În spatele acestei replici se află însă o nemulțumire reală: fermierii consideră că sunt chemați să producă, să investească și să mențină securitatea alimentară a țării, dar sunt lăsați singuri atunci când seceta sau dezechilibrele economice le afectează activitatea.

Fermierii cer măsuri care să reflecte pierderile reale

Intervenția fermierului vasluian nu se rezumă la situația unei singure exploatații. Problemele prezentate sunt întâlnite în numeroase ferme: carburanți scumpi, prețuri mici la cereale, costuri ridicate pentru îngrășăminte și despăgubiri insuficiente.

Agricultorii au nevoie de predictibilitate, de programe de sprijin stabilite la timp și de despăgubiri calculate în funcție de investițiile și pierderile reale. În lipsa unor asemenea măsuri, tot mai mulți producători riscă să reducă suprafețele cultivate, să renunțe la investiții sau să acumuleze datorii.

Concluzia formulată de Titinel Ursu descrie, în puține cuvinte, starea de spirit existentă în rândul multor agricultori:

„Fiecare scapă cum poate.”

Filmarea fermierului din Fălciu nu este doar o critică la adresa unui ministru. Este un semnal de alarmă transmis de un om care lucrează pământul și care cere ca problemele agriculturii să fie tratate în raport cu gravitatea lor, înainte ca despăgubirile simbolice și prețurile dezechilibrate să împingă tot mai multe ferme spre pierderi.