[analyse_image type=”featured” src=”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOSUyRjA0JTJGMjk0Njk5MF8yOTQ2/OTkwX3Byb2ZpbWVkaWEtMDgxNzE0MDMy/MC5qcGcmdz0xMjAwJmg9NjMwJnpjPTEm/aGFzaD1iNjRmMWI0NmFiNzU4ZTJiMTUwYzM5NTA3MjI2MDQxZA==.thumb.jpg”]
România nu își poate permite să aștepte până în 2030 finalizarea programelor de înzestrare pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor, în condițiile amenințărilor de la graniță, avertizează generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Acesta a declarat vineri, la Digi24, că țara noastră are nevoie de mijloace proprii și de sprijinul aliaților „nu mai târziu de toamna aceasta” și consideră că ar trebui folosite inclusiv capabilitățile naționale deja disponibile.
Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor apărute în presa franceză potrivit cărora România urmărește să își completeze sistemele de apărare cu radare de nouă generație și alte echipamente destinate combaterii dronelor. Întrebat cât ar putea dura până când noile sisteme vor ajunge în România și vor putea fi utilizate, Virgil Bălăceanu a arătat că programele de achiziții se întind pe mai mulți ani.
„Durează perioada anilor următori, durează până în 2030, când s-ar încheia programele SAFE, dacă vor fi respectate clauzele contractuale. Ori noi avem nevoie de aceste mijloace proprii și ale aliaților cât mai repede, însemnând nu mai târziu de toamna aceasta. Și atunci căutăm soluții”, a declarat generalul în rezervă.
Una dintre soluțiile identificate este sprijinul Slovaciei, care urmează să disloce în România un detașament și radare capabile să detecteze drone care zboară la altitudini reduse.
„O soluție s-a găsit, ne anunță ministrul Apărării, prin dislocarea unui detașament și a unor radare din Slovacia. Slovacia are în dotare radare israeliene, de tip ELTA, care sunt eficiente și în detectarea dronelor la înălțimi mici”, a explicat Bălăceanu.
Generalul în rezervă consideră însă că România ar trebui să apeleze și la Franța, inclusiv pentru o posibilă dislocare temporară a unor radare de tip Ground Master 200, până când sistemele pe care România intenționează să le achiziționeze vor intra efectiv în dotare.
„Întrebarea mea este, și nu ne putem răspunde, de ce nu am colaborat cu Franța ca Franța să disloce, sau chiar Thales să disloce din parcul său, radarele GM200, Ground Master 200, pe care urmează să le achiziționăm de la ei. Pentru că avem nevoie în această perioadă, până când primim radarele comandate prin programul SAFE, cele 12 radare. Mai mult decât atât, am fi văzut cât de eficiente sunt acestea”, a spus el.
Întrebat dacă România mai poate apela la o asemenea soluție, Bălăceanu a răspuns că acest lucru este în continuare posibil. „Sigur că îl poate face. Este vorba de o colaborare bilaterală cu Franța. Este vorba de o relație, din acest punct de vedere, între comandantul Forțelor Armate din România, președintele Nicușor Dan, și președintele Macron. Este foarte bine că Slovacia ne ajută, dar trebuie să apelăm și la sprijinul aliaților care au interese comerciale prin programul SAFE pentru România, iar, pe de altă parte, trebuie să creăm arhitectura de combatere a dronelor, de la detectare până la combaterea acestora”, a afirmat generalul în rezervă.
„Avem posibilități naționale”
Bălăceanu a atras atenția și asupra unor sisteme aflate deja la dispoziția României, despre care spune că ar trebui integrate în arhitectura destinată combaterii dronelor. El a menționat două sisteme de artilerie antiaeriană de 35 mm, modernizate de Rheinmetall.
„Am recepționat două sisteme, două baterii de 2×35 mm, modernizate de către Rheinmetall, în termen contractual, un contract separat de SAFE, la nivelul Skynex. Recomandările tehnice spun că sunt eficiente pentru detectarea și combaterea dronelor la înălțimi mici. Nu le găsim, cel puțin în comunicatele Ministerului Apărării, ca intrând în această structură care trebuie să fie creată în mod integrat, și mă refer acum la mijloacele cu baza la sol”, a spus Bălăceanu.
Generalul în rezervă a vorbit și despre necesitatea unei soluții software care să permită integrarea senzorilor cu mijloacele de lovire, susținând că România dispune deja de o asemenea capacitate.
„Ne vorbește ministrul Miruță de nevoia unei soluții de software pentru integrare. Forțele Terestre au o asemenea soluție, este un produs românesc, este produsul BC2A, care este folosit de Forțele Terestre pentru integrare senzor cu mijloace de lovire. Ori avem posibilități naționale. Nu înțeleg de ce se întârzie atât de mult să folosim propriile noastre capabilități, iar pe cele care vor intra în dotare să le folosim într-o perspectivă foarte apropiată”, a declarat acesta.
În opinia sa, România ar trebui să combine propriile capabilități cu sprijinul principalilor aliați pentru a obține rapid o soluție integrată. „Și atunci putem să avem această soluție, repet, națională, dar și prin aliații principali. Repet, Franța, adăugăm Germania, nu uităm de Turcia și, sigur, mulțumim Slovaciei pentru faptul că dislocă în România un detașament și radare produse de israelieni, de tip ELTA”, a adăugat Bălăceanu.
El a avertizat că există încă mult de lucru pentru consolidarea acestei arhitecturi de apărare și a indicat zona Galațiului drept una dintre cele mai expuse în cazul incidentelor cu drone.
„Deci avem de lucru din punctul acesta de vedere, pentru că cel mai mare pericol îl reprezintă aglomerarea urbană a Galațiului, iar francezii subliniază un asemenea lucru”, a conchis Virgil Bălăceanu.
Editor : M.I.
[analyse_source url=”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/generalul-virgil-balaceanu-trebuie-sa-cream-arhitectura-de-combatere-a-dronelor-ce-solutii-are-romania-pana-in-2030-3935001″]