CoE: Progrese în România în prevenirea relelor tratamente la poliție și în închisori; îngrijorare cu privire la condițiile precare de detenție și supraaglomerarea

Autoritățile române au făcut progrese semnificative în combaterea relelor tratamente aplicate persoanelor deținute de poliție și în unitățile penitenciare, se arată într-un raport al Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei publicat joi, care atrage totuși atenția că, în continuare, condițiile de detenție rămân foarte precare în secțiile de poliție, iar supraaglomerarea închisorilor continuă să fie o problemă gravă.

Raportul conține concluziile vizitei CPT în România în 2025, împreună cu răspunsul autorităților române. CPT a vizitat cinci centre de detenție ale poliției, patru închisori din Botoșani, București-Rahova, Craiova și Iași și două unități pentru copii și tineri aflați în conflict cu legea din Craiova și Târgu Ocna.

CPT a observat o îmbunătățire a conduitei ofițerilor de poliție români și a salutat politica de toleranță zero a autorităților față de relele tratamente, se arată în raport. Marea majoritate a persoanelor private de libertate intervievate au declarat că au fost tratate cu profesionalism și respect. Cu toate acestea, delegația a înregistrat unele acuzații, inclusiv de la copii, de rele tratamente fizice, cum ar fi palme și pumni. Pentru a combate în continuare relele tratamente și impunitatea, autoritățile ar trebui să ia măsuri suplimentare, cum ar fi instruirea în interviuri non-coercitive, extinderea sprijinului tehnologic și să pună la dispoziția procurorilor propriii anchetatori, atrage atenția Consiliul Europei.

Condițiile materiale din centrele de detenție ale poliției au rămas deplorabile, cu probleme de supraaglomerare, umiditate, saltele necorespunzătoare, igienă precară și alimente inadecvate. Multe centre de detenție sunt încă situate sub nivelul solului, ceea ce limitează accesul la lumina naturală. Persoanelor deținute, inclusiv copiilor, nu li s-au oferit activități semnificative în afară de accesul la facilități în aer liber, adesea mici și insuficient echipate, timp de o oră pe zi.

CPT consideră că detenția prelungită în aceste condiții ar putea echivala cu un tratament degradant. Autoritățile ar trebui să ia măsuri urgente pentru a oferi condiții materiale și un regim adecvate. În plus, CPT reiterează faptul că persoanele plasate în arest preventiv ar trebui să se afle sub autoritatea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

CPT recunoaște eforturile autorităților române de a reforma sistemul penitenciar, dar observă că supraaglomerarea persistă, închisorile funcționând la o capacitate de 119,5%. Populația penitenciară a crescut cu 20% din 2020. Supraaglomerarea a fost evidentă în toate cele patru unități vizitate, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în închisorile din Iași (140%) și Botoșani (130%).

Eforturile evidente de îmbunătățire a condițiilor de viață au fost subminate de supraaglomerare. Multe persoane deținute au primit doar 2 până la 3 metri pătrați de spațiu locativ, cu celule prost întreținute, mobilier inadecvat, așternuturi uzate și infestări frecvente cu ploșnițe și gândaci de bucătărie.

Comitetul îndeamnă autoritățile române să se asigure că tuturor persoanelor li se oferă cel puțin 4 metri pătrați de fiecare, în celule cu ocupare multiplă. În plus, acestea ar trebui să analizeze factorii care contribuie la supraaglomerare și să adopte politici pentru stabilizarea sau reducerea populației penitenciare.

CPT a remarcat progresele semnificative înregistrate în prevenirea relelor tratamente din partea personalului penitenciar. Cu toate acestea, violența între deținuți rămâne o preocupare la Penitenciarul Iași, în special în rândul tinerilor adulți plasați în arest preventiv și al adulților plasați în secția de maximă securitate.

Nivelurile de personal rămân insuficiente în zonele de detenție din toate închisorile vizitate, doar câțiva ofițeri de gardă supraveghind un număr mare de deținuți. CPT solicită o consolidare urgentă a personalului, o reevaluare a rolurilor și dizolvarea grupurilor speciale de intervenție. Acesta pledează pentru creșterea numărului de personal în unitățile de maximă securitate și o abordare mai dinamică a securității.

CPT constată că, deși activitățile în afara celulelor au fost extinse, sunt necesare mult mai multe eforturi pentru a garanta că toți deținuții au acces la activități utile, muncă și formare profesională.

Asistența medicală s-a îmbunătățit considerabil în ceea ce privește documentarea și raportarea rănilor. Cu toate acestea, persistă deficitul de personal, în special pentru medicii de familie și asistentele medicale. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a garanta confidențialitatea medicală, a asigura screeningul specific genului pentru femeile deținute și a dezvolta o strategie pentru deținuții cu probleme de consum de substanțe. Asistența medicală mintală necesită, de asemenea, o consolidare semnificativă.

În ceea ce privește securitatea, CPT solicită autorităților să reglementeze în mod corespunzător utilizarea celulelor căptușite și să oprească utilizarea mijloacelor de imobilizare mecanică. De asemenea, gazele lacrimogene nu ar trebui utilizate în închisoare decât în circumstanțe excepționale și cu garanții adecvate. Portul obișnuit de bastoane, așa cum s-a observat în Penitenciarul Craiova, ar trebui să înceteze. CPT reiterează, de asemenea, că autovătămarea și tentativa de suicid nu ar trebui să constituie abateri disciplinare.

CPT invită autoritățile române să reevalueze amplasarea centrelor educaționale și de detenție pentru a reflecta mai bine originile rezidenților și reintegrarea în comunitate, precum și să îmbunătățească recrutarea personalului. Majoritatea rezidenților au vorbit pozitiv despre personal, însă delegația a primit acuzații împotriva personalului de rele tratamente, inclusiv palme și lovituri cu bastoanele, la Craiova, și de utilizare excesivă a forței la Târgu Ocna. Violența între deținuți era sub control la Craiova, dar frecventă și severă la Târgu Ocna, inclusiv agresiuni sexuale. CPT solicită o revizuire urgentă a politicilor de prevenire a violenței și o îmbunătățire a abordărilor pedagogice. În plus, personalul care lucrează în aceste centre nu ar trebui să poarte bastoane.

Condițiile de viață sunt în general acceptabile. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri la Târgu Ocna. Ar trebui luată în considerare oferirea de cazare cu o singură cameră. Centrul din Craiova a oferit programe educaționale și de activități lăudabile, în timp ce la Târgu Ocna, regimul oferit a rămas limitat, împiedicat de lipsa de personal.

În răspunsul lor, autoritățile române indică în special că își urmăresc planurile de extindere și modernizare a parcului penitenciar, cu investiții prevăzute pentru perioada 2026-2030. Necesitățile de personal din sistemul penitenciar au fost reevaluate și se urmărește consolidarea nivelului de personal în întregul sistem, în limitele bugetare existente, prevăzute de lege. Abrogarea prevederilor care impun personalului medical din penitenciare să certifice că deținuții sunt apți să fie supuși pedepselor disciplinare, iar cei care comit abateri disciplinare pentru autovătămare și tentativă de suicid vor fi urmărite odată cu modificarea legislației relevante. AGERPRES/(AS – redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Afisari: 1