Bilanţ la finalul PNRR. România închide PNRR cu o rată de absorbţie de peste 90% din granturi şi peste

♦ Premierul interimar Ilie Bolojan: „Capacitatea administraţiei noastre lasă de dorit în multe locuri, după cum constatăm la finalul acestui program” ♦ Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene: „Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, dintre care reforma fanion care ne lipseşte este cea legată de salarizarea unitară.”

România încheie implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu o rată de absorbţie estimată la peste 90% din fondurile nerambursabile şi de peste 95% din componenta de împrumuturi, însă reforma salarizării unitare rămâne principalul punct vulnerabil, cu circa 770 milioane de euro încă expuse riscului de pierdere. Premierul Ilie Bolojan şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, au prezentat marţi bilanţul programului, în ultima zi după încheierea oficială a perioadei de implementare.

Premierul Ilie Bolojan a spus marţi, într-o conferinţă la bilanţul PNRR, că România a reuşit o absorbţie de peste 90% din componenta de grant (bani nerambursabili) şi de peste 95% din împrumuturi.

„România a reuşit o absorbţie de peste 90% pe componenta de grant şi de peste 95% din împrumuturi. Este un rezultat la care guvernul şi guvernele pe care le-am avut au muncit în aceşti ani. Presiunea mare a fost în acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR şi pentru a renegocia ţinte, jaloane, în aşa fel încât România să nu piardă bani”.

De asemenea, premierul interimar este de părere că administraţia publică nu s-a ridicat la cel mai înalt nivel în timpul implementării PNRR.

„Capacitatea administraţiei noastre, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri. Asta înseamnă că nu am făcut evaluări corect, am contractat pe multe dintre programe. Gândiţi-vă că doar pe transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracompensare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale”, a punctat el. De asemenea, Bolojan spune că România a început târziu fiecare program.

„De acum înainte ar trebui ghidat de un senti­ment al urgenţei din prima zi. Să nu lă­săm totul pe ultima sută de metri, pentru că asta înseamnă eforturi majore, riscul de pier­dere de proiecte şi, în mod inevitabil, la miile de proiecte pe care le-am avut se înregistrează întârzieri”, a completat premierul interimar.

Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi ministrul interimar al Muncii a prezentat şi el bilanţul PNRR, după încheierea a perioadei de implementare a planului.

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene a descris PNRR drept cel mai amplu mecanism de finanţare pus la dispoziţia statelor membre de Uniunea Europeană şi a arătat că România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro, sumă ajustată ulterior la aproximativ 13,57 miliarde de euro, inclusiv prin REPowerEU. Componenta de împrumuturi a fost redusă de la aproape 15 miliarde de euro la 6,54 miliarde de euro în formula finală.

Potrivit ministrului, cea mai mare parte a activităţii administrative aferente PNRR s-a concentrat în ultimele luni de implementare. Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,25 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5 a fost depusă pe 14 august şi are o valoare netă de aproximativ 2 mld de euro. Urmează cererea de plată numărul 6, care trebuie transmisă până la 30 septembrie.

„În cererile de plată 4, 5 şi 6, cererile care au fost strict în gestiunea acestui Guvern, discutăm de aproximativ 113 investiţii şi 48 reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării, şi una care să fie parţial realizată şi vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacităţile care erau în calendarul de decarbonizare”, a declarat Pîslaru.

Cea mai mare vulnerabilitate rămasă este Legea salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. La aceasta se adaugă aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizării, circa 36 de milioane de euro încă de clarificat în privinţa investiţiilor şi alte sume mai mici.

„Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, dintre care reforma fanion care ne lipseşte este cea legată de salarizarea unitară”, a declarat Pîslaru.

În total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi rămân expuse riscului, potrivit calculelor prezentate de ministru. Conform calculelor MIPE, la pierderile potenţiale actuale se adaugă 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanţei corporative şi pensiilor speciale. Estimarea finală prezentată de Pîslaru indică o rată de absorbţie de 90,58% pentru granturi şi de peste 97% pentru componenta de împrumuturi.

La nivel local, Primăria Constanţa a anunţat că are în derulare, finalizate sau în implementare investiţii de peste 1,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 239 milioane de euro, finanţate din fonduri europene şi prin PNRR. Cele mai mari proiecte vizează energia, cu 754 milioane de lei pentru noul CET, şi educaţia, unde investiţiile depăşesc 281 milioane de lei pentru infrastructură şi dotarea unităţilor de învăţământ.