„Se învârte camera”? Medicii de la Spitalul Județean spun când vertijul poate fi periculos

Dr. Simona Vlad, medic specialist O.R.L. în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău atrage atenția asupra vertijului, unul dintre motivele frecvente pentru care pacienții ajung la medic sau la camera de gardă. Deși, în multe cazuri, senzația de amețeală și pierdere a echilibrului este provocată de afecțiuni ale urechii interne și poate fi tratată, medicii avertizează că vertijul poate apărea și în cazul unor probleme neurologice grave.

Dr. Simona Vlad, medic specialist O.R.L. în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, explică faptul că vertijul este un simptom. Acesta se manifestă prin senzația falsă că persoana sau mediul înconjurător se învârte, deși corpul este nemișcat. Greața, vărsăturile, transpirațiile și dezechilibrul pot însoți episoadele de vertij.

Medicii fac diferența între două mari categorii: vertijul periferic, cu origine la nivelul urechii interne, și vertijul central, asociat unor afecțiuni neurologice. Printre cauzele frecvente ale vertijului periferic se numără vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB), boala Meniere și neuronita vestibulară. În schimb, vertijul central poate apărea în contextul unor probleme neurologice, inclusiv al accidentului vascular cerebral.

Un episod sever sau persistent nu trebuie ignorat, spune medicul O.R.L. Potrivit dr. Simona Vlad, prezentarea de urgență este recomandată atunci când vertijul apare împreună cu semne neurologice precum slăbiciunea unui membru, tulburări de vorbire, vedere dublă, cefalee intensă sau dificultăți importante de mers.

„Orice episod de vertij sever sau persistent necesită evaluare medicală. Însă, prezentarea de urgență la medic este recomandată dacă vertijul este însoțit de semne neurologice”, explică dr. Simona Vlad.

Stabilirea cauzei începe cu o discuție detaliată despre simptome și cu un examen clinic. Medicul poate evalua echilibrul și mișcările ochilor, iar în funcție de suspiciunea clinică pot fi recomandate investigații suplimentare, precum analize de sânge, audiogramă sau investigații imagistice cerebrale.

Tratamentul depinde de cauza care a provocat vertijul. În cazul vertijului paroxistic pozițional benign, una dintre cele mai frecvente forme de vertij periferic, medicii pot utiliza manevre de repoziționare a otoliților. În multe situații, problema poate fi rezolvată rapid.

„Cea mai frecventă cauză de vertij periferic este vertijul paroxistic pozițional benign. În acest caz, de cele mai multe ori sunt suficiente manevrele de repoziționare a otoliților, care pot rezolva problema din prima ședință”, arată medicul.

Pentru alte forme de vertij, tratamentul poate include reabilitare vestibulară, medicamente pentru controlul simptomelor în faza acută, recomandări privind stilul de viață sau tratamentul afecțiunii care a provocat simptomul.

Evoluția diferă în funcție de diagnostic. Unele forme, precum VPPB, au un prognostic bun și permit recuperarea într-un timp scurt, în timp ce alte afecțiuni necesită tratament și monitorizare pe termen mai lung. Cu un tratament adecvat, majoritatea pacienților își pot relua activitățile obișnuite.

Medicii recomandă, în funcție de cauza vertijului, respectarea tratamentului prescris, o hidratare corespunzătoare și un program suficient de somn. De asemenea, sunt recomandate evitarea alcoolului și a cafelei, precum și controlul factorilor de risc cardiovasculari.

Atenția trebuie să fie sporită în cazul persoanelor în vârstă și al pacienților cu factori de risc cardiovascular. În aceste situații, vertijul poate reprezenta, uneori, manifestarea unei afecțiuni neurologice grave, motiv pentru care apariția unor simptome asociate trebuie să ducă la o evaluare medicală rapidă.

„Deși majoritatea episoadelor de vertij sunt determinate de afecțiuni benigne ale urechii interne, în anumite situații vertijul poate fi manifestarea unei afecțiuni neurologice grave, mai ales la persoanele în vârstă sau cu factori de risc cardiovasculari”, subliniază dr. Simona Vlad.

Potrivit medicului, vertijul se numără printre motivele frecvente pentru care pacienții se prezintă la serviciile de urgență. În aceste cazuri, una dintre principalele misiuni ale medicului este identificarea rapidă a situațiilor în care simptomul poate ascunde o problemă neurologică sau vasculară gravă.

„Evaluarea atentă și diferențierea între cauzele periferice și cele centrale sunt esențiale”, conchide Simona Vlad, medic specialist O.R.L. în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău.