[analyse_image type=”featured” src=”https://stiridinsursebuzau.ro/wp-content/uploads/2026/08/legume-fructe-buzau-pasta-din-china.png”]
Pe rafturi, produsul poartă un nume cu puternică rezonanță locală: „Pastă de tomate de Buzău”. Brandul ALTCEVA afișează mesajul „Calitate românească din 1991”, iar pe clădirea producătorului apar mesaje care trimit la produse „100% naturale”. În spatele fabricii, însă, realitatea este mai nuanțată: în documentarea realizată de Știri din Surse Buzău au apărut butoaie cu pastă concentrată de tomate provenită din China. Informația, care circula de câteva săptămâni, a fost verificată de redacția noastră, iar un reprezentant al companiei a confirmat existența materiei prime din import.
Totul a pornit de la o informație care circula de câteva săptămâni „pe la colțuri”: la LEGUME FRUCTE BUZĂU SA, societate cunoscută pentru conservele produse și comercializate sub branduri locale, ar exista cantități importante de pastă concentrată de tomate adusă din China.
Nu am vrut să publicăm informația înainte de a o verifica.
Un jurnalist Știri din Surse Buzău a mers în teren, iar imaginile ajunse anterior la redacție au putut fi confruntate cu ceea ce se afla în incinta societății. Butoaiele există, iar etichetele indică un producător chinez de pastă de tomate.
Pe butoaie: „TOMATO PASTE” și origine China
Este vorba despre produse ale Tianjin Kunyu International Co., Ltd., companie din China specializată inclusiv în producția și exportul de pastă de tomate vrac.
Producătorul chinez își prezintă oficial printre produsele principale chiar „Tomato Paste in Drums”, adică pastă de tomate livrată industrial în butoaie. Compania afirmă că a fost înființată în 1993, că exportă produse agricole și alimentare în peste 180 de țări și regiuni și indică drept adresă No. 98 Huanghai Road, Tianjin, China.
Cu alte cuvinte, nu discutăm despre un producător obscur a cărui proveniență nu poate fi stabilită. Compania chineză își promovează oficial pasta de tomate vrac și menționează explicit China ca loc de proveniență pentru produsele sale.
Iar prezența pastei de tomate chinezești la Buzău a fost recunoscută și în discuția purtată de jurnalistul nostru cu un reprezentant al societății.
Ce scrie însă pe borcanul cumpărat de buzoian
Aici apare partea care interesează direct consumatorul.
Produsul este comercializat sub marca ALTCEVA, înregistrată cu sloganul:
„CALITATE ROMÂNEASCĂ DIN 1991”
Datele publice privind societatea confirmă că marca „ALTCEVA – CALITATE ROMÂNEASCĂ DIN 1991” este înregistrată de LEGUME FRUCTE BUZĂU SA.
Pe piață există produsul „Altceva – Pastă de tomate”, furnizorul indicat fiind LEGUME FRUCTE BUZĂU SA. Un retailer care îl comercializează indică drept ingrediente „concentrat de tomate, apă, sare”.
Potrivit etichetei pe care am verificat-o și explicațiilor reprezentantului companiei, pe ambalaj există și mențiunea:
„Ingrediente: concentrat de tomate (origine din UE și din afara UE), apă și sare max. 2%.”
Așadar, compania nu susține pe lista ingredientelor că acel concentrat este exclusiv românesc.
Dar nici cuvântul „China” nu apare explicit.
Consumatorul trebuie să deducă din formularea generală „din UE și din afara UE” că materia primă poate proveni de oriunde din afara Uniunii Europene, inclusiv din China.
În cazul verificat de noi, nu mai vorbim doar despre o posibilitate teoretică: în depozitele societății se află pastă de tomate provenită din China, iar reprezentantul companiei a confirmat folosirea/importul unei asemenea materii prime.
Un detaliu care ridică semne de întrebare apare chiar la standul de prezentare al companiei, unde sunt afișate mesaje precum „100% natural”, „Roșii de Buzău”, „Produs în România”, „Fără diluanți” și „Fără conservanți”. În același spațiu este expusă și pasta de tomate realizată din concentrat provenit inclusiv din China, aspect care contrastează cu imaginea predominant locală și românească promovată vizual în fața consumatorilor.
„Pastă de tomate de Buzău”. Dar roșiile?
De aici apare întrebarea firească.
Ce înțelege un consumator atunci când cumpără „Pastă de tomate de Buzău”, sub un brand care poartă inscripția „Calitate românească din 1991”?
Înțelege că produsul este ambalat la Buzău?
Că este procesat la Buzău?
Sau că pasta din borcan provine din roșii cultivate în România, eventual chiar în bazinul legumicol Buzău?
Sunt lucruri foarte diferite.
Și tocmai această diferență trebuie cunoscută de cumpărător.
Materie primă mai ieftină, produsă după reguli diferite de cele din UE
Un alt aspect care trebuie discutat este diferența de cost dintre materia primă produsă în România sau în Uniunea Europeană și concentratul de tomate provenit din țări precum China. Prețurile mai mici pot fi explicate prin producția la scară foarte mare, costurile cu forța de muncă, energia, tehnologia agricolă și regulile de producție diferite.
În același timp, trebuie făcută o distincție importantă: agricultorii din afara Uniunii Europene pot utiliza, în anumite condiții, substanțe active sau produse de protecție a plantelor care nu mai sunt aprobate pentru utilizare de agricultorii europeni. Comisia Europeană recunoaște explicit existența acestei diferențe și preocupările legate de faptul că unele produse importate pot proveni din culturi tratate cu substanțe care nu sunt aprobate în UE.
Asta nu înseamnă însă că produsele respective pot intra fără restricții pe piața europeană. Odată importate în UE, inclusiv produsele provenite din China trebuie să respecte limitele europene privind reziduurile de pesticide, iar aceleași limite maxime se aplică atât alimentelor produse în Uniune, cât și celor importate. În anumite situații există și așa-numitele „toleranțe la import”, stabilite după o evaluare de risc.
Tocmai aici apare însă și o problemă de concurență semnalată inclusiv la nivel european: fermierul român trebuie să producă respectând lista de substanțe autorizate în Uniunea Europeană, în timp ce cultivatorul dintr-o țară terță poate lucra după alte reguli de producție, cu condiția ca produsul final exportat către UE să respecte limitele de reziduuri impuse de legislația europeană. Comisia Europeană a anunțat chiar intenția de a analiza o aliniere mai strictă a regulilor pentru produsele importate în cazul celor mai periculoase pesticide interzise în UE.
În acest context, întrebarea pentru LEGUME FRUCTE BUZĂU devine cu atât mai relevantă: de ce este preferat concentratul de tomate produs la mii de kilometri distanță, în China, pentru un produs comercializat sub denumirea „Pastă de tomate de Buzău”, în locul unei materii prime obținute din tomate românești? Și, mai ales, cât cântărește diferența de preț în această alegere?
De ce nu scrie simplu „China”?
Dacă butoiul industrial intrat în fabrică are o origine clară, întrebarea este de ce informația ajunge la cumpărător într-o formulă mult mai largă.
Nu „China”.
Ci:
„UE și din afara UE”.
Din punct de vedere al legislației europene, pentru ingredientul principal sunt permise în anumite situații formulări geografice generale precum „UE”, „non-UE” sau „UE și non-UE”.
Prin urmare, simplul fapt că nu apare cuvântul China nu demonstrează o încălcare a legii.
Dar investigația noastră ridică altă problemă: cât de informat este, în realitate, cumpărătorul?
Pentru un buzoian care ia borcanul de pe raft, diferența dintre „produs realizat la Buzău” și „produs realizat la Buzău din concentrat de tomate importat inclusiv din China” poate conta foarte mult în decizia de cumpărare.
Buzăul are roșii. De ce trebuie să aducem concentratul de la mii de kilometri?
Buzăul este unul dintre județele cu tradiție în legumicultură, iar roșia este probabil unul dintre produsele cel mai puternic asociate cu agricultura locală.
De aceea apare inevitabil întrebarea:
Nu există suficiente roșii românești care să poată fi procesate astfel încât „Pasta de tomate de Buzău” să fie realizată din tomate românești?
De ce ajunge concentratul să parcurgă mii de kilometri, din China până la Buzău, pentru ca apoi produsul finit să ajungă pe raft sub identitatea unui brand local?
Pot exista explicații economice: disponibilitatea materiei prime, prețul, continuitatea producției, cantitățile necesare sau diferențele dintre sezon și perioada de producție.
LEGUME FRUCTE BUZĂU trebuie să aibă posibilitatea să explice public aceste lucruri.
Important: nu toate produsele LEGUME FRUCTE BUZĂU sunt în această situație
Ar fi incorect să extindem concluziile investigației asupra întregii game.
Din verificările noastre și din etichetele produselor rezultă că alte produse comercializate de societate sunt realizate din roșii românești.
Este cazul unor sortimente precum sucul de roșii, bulionul sau roșiile procesate, unde pe etichetă este indicată România ca origine a roșiilor.
De exemplu, pentru un suc de roșii furnizat de LEGUME FRUCTE BUZĂU SA apare explicit formularea „suc din roșii românești proaspete”, iar ingredientele sunt indicate ca roșii proaspete și sare.
Prin urmare, investigația de față privește pasta de tomate și materia primă concentrată utilizată pentru aceasta, nu întreaga producție a fabricii.
Este o diferență esențială.
Consumatorul are dreptul să știe ce pune pe masă
Acest articol nu susține că pasta de tomate provenită din China ar fi necorespunzătoare pentru consum și nu formulează acuzații privind calitatea sau siguranța alimentară a produsului.
Spunem altceva:
buzoienii au dreptul să știe ce cumpără.
Mai ales atunci când un produs este asociat comercial atât de puternic cu Buzăul și cu ideea de „calitate românească”.
Mulți oameni nu citesc fiecare rând de pe spatele borcanului. Văd marca, văd denumirea, văd Buzău și aleg produsul tocmai pentru că au impresia că susțin o fabrică locală și, implicit, agricultura românească.
Or, în cazul pastei de tomate documentate de noi, o parte din povestea produsului începe la Tianjin, China, nu într-un solar sau pe un câmp din județul Buzău.
Întrebările pe care LEGUME FRUCTE BUZĂU trebuie să le lămurească
Redacția noastră consideră necesar ca societatea să precizeze public ce cantitate de concentrat de tomate din China a importat, în ce perioadă, pentru ce produse este utilizat, ce procent din materia primă folosită la „Pasta de tomate de Buzău” este de origine non-UE și dacă există loturi realizate exclusiv din concentrat chinezesc.
Totodată, este necesară o explicație privind alegerea formulării comerciale „Pastă de tomate de Buzău” și a sloganului „Calitate românească din 1991”, în condițiile în care ingredientul principal poate proveni și din afara României.
Vom publica integral punctul de vedere al companiei dacă acesta ne va fi transmis.
LEGUME FRUCTE BUZĂU, sub conducerea fostei prefecte Mariana Buleandră
În spatele societății LEGUME FRUCTE BUZĂU SA se află, potrivit informațiilor obținute de redacția noastră, Mariana Buleandră, fost prefect al județului Buzău, care ar avea în prezent un rol de conducere în cadrul companiei.
Numele său este cunoscut în spațiul public și prin prisma dosarului privind retrocedarea ilegală a aproximativ 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii. În iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o definitiv pe Mariana Buleandră la 4 ani și 6 luni de închisoare, în același dosar în care fostul prefect Paul Beganu a primit o pedeapsă de 8 ani și 6 luni.
Mariana Buleandră a ocupat funcția de prefect al județului Buzău în perioada 2014–2015. De-a lungul timpului, aceasta a mai activat în instituții și societăți publice din județ, fiind asociată inclusiv cu Casa Județeană de Pensii Buzău și, ulterior, cu Urbis Serv Buzău. În anul 2019, aceasta ocupa un post în cadrul societății Urbis Serv, companie aflată în subordinea municipalității.
Pe rafturi, produsul poartă un nume cu puternică rezonanță locală: „Pastă de tomate de Buzău”. Brandul ALTCEVA afișează mesajul „Calitate românească din 1991”, iar pe clădirea producătorului apar mesaje care trimit la produse „100% naturale”. În spatele fabricii, însă, realitatea este mai nuanțată: în documentarea realizată de Știri din Surse Buzău au apărut butoaie cu pastă concentrată de tomate provenită din China. Informația, care circula de câteva săptămâni, a fost verificată de redacția noastră, iar un reprezentant al companiei a confirmat existența materiei prime din import.
Totul a pornit de la o informație care circula de câteva săptămâni „pe la colțuri”: la LEGUME FRUCTE BUZĂU SA, societate cunoscută pentru conservele produse și comercializate sub branduri locale, ar exista cantități importante de pastă concentrată de tomate adusă din China.
Nu am vrut să publicăm informația înainte de a o verifica.
Un jurnalist Știri din Surse Buzău a mers în teren, iar imaginile ajunse anterior la redacție au putut fi confruntate cu ceea ce se afla în incinta societății. Butoaiele există, iar etichetele indică un producător chinez de pastă de tomate.
Pe butoaie: „TOMATO PASTE” și origine China
Este vorba despre produse ale Tianjin Kunyu International Co., Ltd., companie din China specializată inclusiv în producția și exportul de pastă de tomate vrac.
Producătorul chinez își prezintă oficial printre produsele principale chiar „Tomato Paste in Drums”, adică pastă de tomate livrată industrial în butoaie. Compania afirmă că a fost înființată în 1993, că exportă produse agricole și alimentare în peste 180 de țări și regiuni și indică drept adresă No. 98 Huanghai Road, Tianjin, China.
Cu alte cuvinte, nu discutăm despre un producător obscur a cărui proveniență nu poate fi stabilită. Compania chineză își promovează oficial pasta de tomate vrac și menționează explicit China ca loc de proveniență pentru produsele sale.
Iar prezența pastei de tomate chinezești la Buzău a fost recunoscută și în discuția purtată de jurnalistul nostru cu un reprezentant al societății.
Ce scrie însă pe borcanul cumpărat de buzoian
Aici apare partea care interesează direct consumatorul.
Produsul este comercializat sub marca ALTCEVA, înregistrată cu sloganul:
„CALITATE ROMÂNEASCĂ DIN 1991”
Datele publice privind societatea confirmă că marca „ALTCEVA – CALITATE ROMÂNEASCĂ DIN 1991” este înregistrată de LEGUME FRUCTE BUZĂU SA.
Pe piață există produsul „Altceva – Pastă de tomate”, furnizorul indicat fiind LEGUME FRUCTE BUZĂU SA. Un retailer care îl comercializează indică drept ingrediente „concentrat de tomate, apă, sare”.
Potrivit etichetei pe care am verificat-o și explicațiilor reprezentantului companiei, pe ambalaj există și mențiunea:
„Ingrediente: concentrat de tomate (origine din UE și din afara UE), apă și sare max. 2%.”
Așadar, compania nu susține pe lista ingredientelor că acel concentrat este exclusiv românesc.
Dar nici cuvântul „China” nu apare explicit.
Consumatorul trebuie să deducă din formularea generală „din UE și din afara UE” că materia primă poate proveni de oriunde din afara Uniunii Europene, inclusiv din China.
În cazul verificat de noi, nu mai vorbim doar despre o posibilitate teoretică: în depozitele societății se află pastă de tomate provenită din China, iar reprezentantul companiei a confirmat folosirea/importul unei asemenea materii prime.
Un detaliu care ridică semne de întrebare apare chiar la standul de prezentare al companiei, unde sunt afișate mesaje precum „100% natural”, „Roșii de Buzău”, „Produs în România”, „Fără diluanți” și „Fără conservanți”. În același spațiu este expusă și pasta de tomate realizată din concentrat provenit inclusiv din China, aspect care contrastează cu imaginea predominant locală și românească promovată vizual în fața consumatorilor.
„Pastă de tomate de Buzău”. Dar roșiile?
De aici apare întrebarea firească.
Ce înțelege un consumator atunci când cumpără „Pastă de tomate de Buzău”, sub un brand care poartă inscripția „Calitate românească din 1991”?
Înțelege că produsul este ambalat la Buzău?
Că este procesat la Buzău?
Sau că pasta din borcan provine din roșii cultivate în România, eventual chiar în bazinul legumicol Buzău?
Sunt lucruri foarte diferite.
Și tocmai această diferență trebuie cunoscută de cumpărător.
Materie primă mai ieftină, produsă după reguli diferite de cele din UE
Un alt aspect care trebuie discutat este diferența de cost dintre materia primă produsă în România sau în Uniunea Europeană și concentratul de tomate provenit din țări precum China. Prețurile mai mici pot fi explicate prin producția la scară foarte mare, costurile cu forța de muncă, energia, tehnologia agricolă și regulile de producție diferite.
În același timp, trebuie făcută o distincție importantă: agricultorii din afara Uniunii Europene pot utiliza, în anumite condiții, substanțe active sau produse de protecție a plantelor care nu mai sunt aprobate pentru utilizare de agricultorii europeni. Comisia Europeană recunoaște explicit existența acestei diferențe și preocupările legate de faptul că unele produse importate pot proveni din culturi tratate cu substanțe care nu sunt aprobate în UE.
Asta nu înseamnă însă că produsele respective pot intra fără restricții pe piața europeană. Odată importate în UE, inclusiv produsele provenite din China trebuie să respecte limitele europene privind reziduurile de pesticide, iar aceleași limite maxime se aplică atât alimentelor produse în Uniune, cât și celor importate. În anumite situații există și așa-numitele „toleranțe la import”, stabilite după o evaluare de risc.
Tocmai aici apare însă și o problemă de concurență semnalată inclusiv la nivel european: fermierul român trebuie să producă respectând lista de substanțe autorizate în Uniunea Europeană, în timp ce cultivatorul dintr-o țară terță poate lucra după alte reguli de producție, cu condiția ca produsul final exportat către UE să respecte limitele de reziduuri impuse de legislația europeană. Comisia Europeană a anunțat chiar intenția de a analiza o aliniere mai strictă a regulilor pentru produsele importate în cazul celor mai periculoase pesticide interzise în UE.
În acest context, întrebarea pentru LEGUME FRUCTE BUZĂU devine cu atât mai relevantă: de ce este preferat concentratul de tomate produs la mii de kilometri distanță, în China, pentru un produs comercializat sub denumirea „Pastă de tomate de Buzău”, în locul unei materii prime obținute din tomate românești? Și, mai ales, cât cântărește diferența de preț în această alegere?
De ce nu scrie simplu „China”?
Dacă butoiul industrial intrat în fabrică are o origine clară, întrebarea este de ce informația ajunge la cumpărător într-o formulă mult mai largă.
Nu „China”.
Ci:
„UE și din afara UE”.
Din punct de vedere al legislației europene, pentru ingredientul principal sunt permise în anumite situații formulări geografice generale precum „UE”, „non-UE” sau „UE și non-UE”.
Prin urmare, simplul fapt că nu apare cuvântul China nu demonstrează o încălcare a legii.
Dar investigația noastră ridică altă problemă: cât de informat este, în realitate, cumpărătorul?
Pentru un buzoian care ia borcanul de pe raft, diferența dintre „produs realizat la Buzău” și „produs realizat la Buzău din concentrat de tomate importat inclusiv din China” poate conta foarte mult în decizia de cumpărare.
Buzăul are roșii. De ce trebuie să aducem concentratul de la mii de kilometri?
Buzăul este unul dintre județele cu tradiție în legumicultură, iar roșia este probabil unul dintre produsele cel mai puternic asociate cu agricultura locală.
De aceea apare inevitabil întrebarea:
Nu există suficiente roșii românești care să poată fi procesate astfel încât „Pasta de tomate de Buzău” să fie realizată din tomate românești?
De ce ajunge concentratul să parcurgă mii de kilometri, din China până la Buzău, pentru ca apoi produsul finit să ajungă pe raft sub identitatea unui brand local?
Pot exista explicații economice: disponibilitatea materiei prime, prețul, continuitatea producției, cantitățile necesare sau diferențele dintre sezon și perioada de producție.
LEGUME FRUCTE BUZĂU trebuie să aibă posibilitatea să explice public aceste lucruri.
Important: nu toate produsele LEGUME FRUCTE BUZĂU sunt în această situație
Ar fi incorect să extindem concluziile investigației asupra întregii game.
Din verificările noastre și din etichetele produselor rezultă că alte produse comercializate de societate sunt realizate din roșii românești.
Este cazul unor sortimente precum sucul de roșii, bulionul sau roșiile procesate, unde pe etichetă este indicată România ca origine a roșiilor.
De exemplu, pentru un suc de roșii furnizat de LEGUME FRUCTE BUZĂU SA apare explicit formularea „suc din roșii românești proaspete”, iar ingredientele sunt indicate ca roșii proaspete și sare.
Prin urmare, investigația de față privește pasta de tomate și materia primă concentrată utilizată pentru aceasta, nu întreaga producție a fabricii.
Este o diferență esențială.
Consumatorul are dreptul să știe ce pune pe masă
Acest articol nu susține că pasta de tomate provenită din China ar fi necorespunzătoare pentru consum și nu formulează acuzații privind calitatea sau siguranța alimentară a produsului.
Spunem altceva:
buzoienii au dreptul să știe ce cumpără.
Mai ales atunci când un produs este asociat comercial atât de puternic cu Buzăul și cu ideea de „calitate românească”.
Mulți oameni nu citesc fiecare rând de pe spatele borcanului. Văd marca, văd denumirea, văd Buzău și aleg produsul tocmai pentru că au impresia că susțin o fabrică locală și, implicit, agricultura românească.
Or, în cazul pastei de tomate documentate de noi, o parte din povestea produsului începe la Tianjin, China, nu într-un solar sau pe un câmp din județul Buzău.
Întrebările pe care LEGUME FRUCTE BUZĂU trebuie să le lămurească
Redacția noastră consideră necesar ca societatea să precizeze public ce cantitate de concentrat de tomate din China a importat, în ce perioadă, pentru ce produse este utilizat, ce procent din materia primă folosită la „Pasta de tomate de Buzău” este de origine non-UE și dacă există loturi realizate exclusiv din concentrat chinezesc.
Totodată, este necesară o explicație privind alegerea formulării comerciale „Pastă de tomate de Buzău” și a sloganului „Calitate românească din 1991”, în condițiile în care ingredientul principal poate proveni și din afara României.
Vom publica integral punctul de vedere al companiei dacă acesta ne va fi transmis.
LEGUME FRUCTE BUZĂU, sub conducerea fostei prefecte Mariana Buleandră
În spatele societății LEGUME FRUCTE BUZĂU SA se află, potrivit informațiilor obținute de redacția noastră, Mariana Buleandră, fost prefect al județului Buzău, care ar avea în prezent un rol de conducere în cadrul companiei.
Numele său este cunoscut în spațiul public și prin prisma dosarului privind retrocedarea ilegală a aproximativ 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii. În iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o definitiv pe Mariana Buleandră la 4 ani și 6 luni de închisoare, în același dosar în care fostul prefect Paul Beganu a primit o pedeapsă de 8 ani și 6 luni.
Mariana Buleandră a ocupat funcția de prefect al județului Buzău în perioada 2014–2015. De-a lungul timpului, aceasta a mai activat în instituții și societăți publice din județ, fiind asociată inclusiv cu Casa Județeană de Pensii Buzău și, ulterior, cu Urbis Serv Buzău. În anul 2019, aceasta ocupa un post în cadrul societății Urbis Serv, companie aflată în subordinea municipalității.
[analyse_source url=”https://stiridinsursebuzau.ro/pasta-de-tomate-de-buzau-din-china-butoaie-cu-concentrat-chinezesc-in-spatele-unui-brand-care-promoveaza-calitatea-romaneasca/”]