Un sfert din petițiile depuse la ITM Buzău vizează „sclavia modernă”

Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă Buzău spune că în primele șase luni ale anului în curs, la sediul instituției au fost depuse puțin sub 500 de petiții, ceea ce ar însemna un flux de peste șapte sesizări înregistrate zilnic.

Potrivit aceleiași surse, aproape un sfert dintre aceste petiții conțin sesizări referitoare la modul în care angajatorii de pe piața de muncă buzoiană înțeleg să reglementeze relațiile cu salariații și să le acorde dreptul la muncă în cadrul regulamentelor specifice, în sensul în care să fie proporționat efortul depus la locul de muncă, pe durată limitată, de opt ore, în alternanță cu timpul rezervat recuperării, respectiv cele 48 de ore obligatoriu consecutive pentru odihnă.

„De la începutul anului 2026, în toate acțiunile de control (atât în controale tematice, cât și în controale derulate ca urmare a unor petiții adresate Inspectoratului Teritorial de Muncă Buzău), inspectorii de muncă au verificat modul în care angajatorii respectă prevederile legale referitoare la timpul de muncă și odihnă. În cadrul celor 675 acțiuni de control, au fost identificate situații în care angajatorii nu au respectat prevederile legale referitoare la timpul de muncă și de odihnă, drept pentru care inspectorii de muncă au dispus un număr de 1.622 măsuri, și au aplicat 97 sancțiuni, din care 62 amenzi în valoare de 364.000 lei și 35 avertismente. De asemenea, din totalul de 455 petiții în domeniul relațiilor de muncă, înregistrate în anul 2026 la Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău, un procent de 22% semnalează aspecte referitoare la nerespectarea de către angajator a timpului de muncă și a timpului de odihnă”, se arată în comunicatul transmis de ITM Buzău.

Din datele transmise de instituția de control a  pieței muncii se înțelege că acolo unde angajatorul elimină riscul folosirii muncii la negru, o infracțiune mult mai drastic amendată de inspectorii de muncă, se aplică o așa-zisă strategie a eficientizării timpului util, adică programul de lucru, în care cel mai uzitat interval de folosire a forței de muncă este cel de 10 ore, nu puține fiind cazurile în care programul de 12 ore definește o normalitate a relațiilor de muncă pe domenii ca HoReCa sau alimentația publică, dar și în sectorul construcțiilor sau în agricultură. Sunt cunoscute procedeele prin care salariații, instruiți în prealabil de angajatori, prezintă date eronate la momentul exercitării controlului inspectorilor de muncă, declarând un program de opt ore. Fluxul important de petiții, în care sunt numeroase reclamațiile tocmai pe marginea programului de muncă, indică existența unor înțelegeri angajator-salariat, care maschează ceea ce sociologii numesc fenomenul sclaviei moderne.

Pe de altă parte, clemența arătată de inspectorii de muncă la momentul controlului, încadrând multe dintre neregulile descoperite la „măsuri dispuse spre remediere” este tratată de majoritatea angajatorilor ca „merge și așa”, de aceea la scurgerea termenelor acordate și revenirea inspectorilor măsurile dispuse spre remediere sunt reluate.

„De la începutul anului 2026, inspectorii de muncă, în toate acțiunile de control, au verificat modul în care, angajatorii au îndeplinit măsurile dispuse prin actele de control. În cadrul acțiunilor de control, au fost identificate situații în care angajatorii nu au respectat prevederile legale referitoare obligativitatea îndeplinirii măsurilor dispuse de inspectorii de muncă, sau nu au pus la dispoziția acestora documentele solicitate, drept pentru care inspectorii de muncă au sancționat un număr de 14 angajatori, și au aplicat amenzi în valoare de 15.000 lei”, se mai arată în comunicatul transmis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău .

Privind obligativitatea îndeplinirii de către entitățile controlate a măsurilor dispuse de inspectorii de muncă în cadrul controalelor efectuate

Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău, coordonat de inspectorul-șef Bogdan Chitacu, informează angajatorii cu privire la obligația de a îndeplini măsurile dispuse de înspectorii de muncă cu ocazia controalelor efectuate de aceștia. Astfel, conform prevederilor legale, Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are ca atribuție specifică controlul aplicării prevederilor legale, generale şi speciale, în domeniile de competență, iar, inspectorii de muncă au dreptul să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă în sediul oricărui angajator şi în orice alt loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice și, în urma verificărilor efectuate, de a dispune angajatorului măsuri, în vederea remedierii într-un timp determinat a neconformităților constatate. Persoanele fizice sau juridice controlate au obligaţia de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă documentele şi informaţiile solicitate de către aceştia, necesare controlului ori cercetării evenimentului. Împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parţial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acţiune sau inacţiune a conducătorului unităţii, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locaţiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fişa de identificare sau de a da informaţii despre evenimentul cercetat consituie contravenție.

De asemenea, sunt definite ca și contravenții următoarele: neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta sau nerespectarea de către conducătorul unităţii, reprezentantul legal al acestuia, angajaţi, prepuşi sau alte persoane aflate în locaţiile supuse controlului a obligaţiei de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceştia, documentele şi informaţiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor.