Efectul Autostrăzii Moldovei. Cum a schimbat A7 puterea de cumpărare în Buzău

Autostrada Moldovei este unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România. Aproximativ jumătate din cei 450 de kilometri sunt deja dați în folosință, iar până la finalul anului urmează un alt segment care va permite șoferilor să meargă pe autostradă până la Pașcani. 

Mai este circa o săptămână până când antreprenorul român UMB va deschide circulația între Adjud și Bacău, aproximativ 47 de kilometri.  Tronsonul Adjud – Bacău din Autostrada Moldovei A7 ar putea fi dat în trafic pe 31 august, potrivit reprezentanților Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Forțele UMB sunt concentrate în prezent la lucrările de racordare a Centurii Bacău cu noile tronsoane A7.

Autostrada Moldovei a ridicat deja câteva județe, printre care și Buzăul. Dar pe viitor rolul său va fi şi mai mare, urmând a susţine noi investiţii în producţie, logistică, industrie şi turism. Harta puterii de cumpărare pe anul 2025 (cele mai recente date) arată că decalajele în dezvoltare au început să se reducă, iar Moldova, considerată cea mai săracă regiune, începe să se îmbogățească și nu doar cu autostradă.

Timp de mulţi ani, România cea cu mai multe viteze a fost o realitate confirmată constant de cifrele ce indicau o discrepantă uriaşă în dezvoltare între Bucureşti, Cluj, Timiş şi restul ţării, cu precădere judeţele din sud şi est. Datele recente arată diferit – prăpastia se reduce, potrivit unor calcule realizate de „Ziarul Financiar”, pe baza datelor companiei de cercetare de piață NielsenIQ.

În 2024, jumătate de ţară era încadrată de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ (NIQ) ca având o putere de cumpărare cu cel puţin 20% sub media naţională. Datele pentru anul 2025 arată diferit: doar trei judeţe – Botoşani, Giurgiu şi Vaslui – mai sunt în această categorie. Așadar, în continuare România are zone în care puterea de cumpărare este sub medie. Dar se remarcă o îmbunătăţire a situaţiei şi o trecere a mai multor judeţe la nivelul următor ca dezvoltare. Printre județele care au făcut „un pas în față” se numără și Buzăul, unde puterea de  cumpărare era în 2025 între 88-96%.

Alături de Buzău, Bacău, Covasna, Maramureş, Neamţ sau Vâlcea au părăsit coada clasamentului, acestea fiind doar câteva exemple. Iar o explicaţie, cel puţin pentru unele dintre ele, o poate reprezenta construcţia Autostrăzii Moldovei, care a fost inaugurată parţial şi care se construieşte în continuare pe alte tronsoane.

Autostrada are şi va avea impact nu doar asupra timpului necesar pentru a ajunge din Bucureşti către zona Moldovei, ci şi asupra businessurilor din această regiune, până acum izolată de restul ţării din punctul de vedere al existenţei unui drum de mare viteză. Autostrada Moldovei, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră în derulare, care va lega la sfârşitul anului Bucureştiul de Paşcani, atrage şi susţine noi investiţii în producţie, logistică, industrie şi turism. Pe listă sunt extinderea şi modernizarea unui abator din Paşcani, noi hale de creştere şi reproducţie pentru păsări în Râmnicu Sărat, un depozit la Roman, o fabrică de perne şi pilote în Mizil, dar şi investiţii în turism, încurajate de noua autostradă.

„A7 ne oferă un cadru bun pentru dezvoltare. Investim 5 milioane de euro în modernizarea abatorului şi extinderea capaci­tăţii cu 20%. Prin A7 distribuim mai rapid la clienţi, facem economie la carburanţi şi la piesele de schimb la maşini. Avem 60 de camioane cu care asigurăm livrările“, a spus pentru „Ziarul Financiar” Vasile Pleşca, fondatorul Ava Star, cea mai mare companie din Paşcani după cifra de afaceri (279 milioane lei în 2024). El livrează anual 20.000 de tone de carne proaspătă, de vită, oaie şi porc, în magazine sau unităţi de procesare atât pe plan local, cât şi la export, iar în ultimii cinci ani a reuşit să dubleze businessul.