[analyse_image type=”featured” src=”https://r3media.ro/wp-content/uploads/2022/10/steagul-romaniei.jpghttps://r3media.ro/wp-content/uploads/2022/10/steagul-romaniei.jpg”]
VIDEO | Despre actul de la 23 august 1944, fără patimă și părtinire: Lecția este că România nu-și poate delega complet securitatea
Analistul Ștefan Popescu a afirmat că lecția actului de la 23 august 1944 este aceea că România nu-și poate delega complet securitatea și că interesele marilor puteri sunt schimbătoare.
Într-un video publicat pe canalul său de Youtube, Ștefan Popescu și-a propus să analizeze, din punct de vedere strategic și fără patimă, actul de la 23 august 1944.
Potrivit fostului secretar de stat de la MAE, principala lecție de reținut pentru România este aceea că nu trebuie să-și delege complet securitatea, așa cum a făcut-o atunci, lăsându-se în seama Germaniei.
„Și în privința lecțiilor lui 23 august pentru prezent, pentru că mi se pare importante. Unu, securitatea nu este niciodată garantată.
Privind din prezent actul de la 23 august 1944, ridic o întrebare care depășește acel moment istoric, cât de mult poate un stat să-și construiască securitatea pe sprijinul unei mari puteri externe?
Aceasta este una dintre marile lecții ale istoriei României.
În 1944, Bucureștiul, regele, au înțeles că alianțele se pot schimba, că marile puteri își urmăresc propriile interese și că garanțiile oferite de o putere dominantă pot dispărea, atunci când raportul de forțe se modifică.
Germania, da, fusese partenerul strategic al României în timpul războiului, dar în momentul în care Berlinul nu a mai putut controla evoluția militară, sprijinul german a devenit insuficient.
România a fost nevoită să caute o nouă ancoră de securitate, însă într-un moment în care opțiunile erau extrem de reduse”, a spus Popescu.
Geopolitica rămâne dominată de interesele marilor puteri
Astăzi, la 82 de ani de la evenimente, ar trebui să analizăm la rece, consideră analistul.
„Și această experiență istorică poate fi citită și astăzi printr-o întrebare esențială.
Ce se întâmplă atunci, când un stat își bazează securitatea pe promisiunea unei mari puteri, iar acea mare putere își schimbă prioritățile?
În lumea actuală, România se află într-o altă realitate strategică.
Da, formal apartenența la NATO, la UE oferă un cadru de securitate și de integrare occidentală, incomparabil cu situația din 1944 și, totuși, geopolitica rămâne dominată de interese, schimbări de priorități, competiția între marile puteri.
Lecția lui 23 august nu este că alianțele sunt inutile, dimpotrivă, istoria ne arată că alianțele sunt esențiale pentru supraviețuirea statelor aflate la frontiera dintre mari spații de putere.
Dar lecția este că alianțele trebuie susținute prin propria capacitate strategică.
Un stat nu-și poate delega complet securitatea, nu poate presupune că o mare putere va avea întotdeauna aceleași interese, aceeași disponibilitate, aceeași percepție asupra amenințărilor și aceleași resurse”, a mai zis Popescu.
„Pentru România, memoria lui 23 august ar trebui să rămână nu o dispută despre trecut, ci un exercițiu de realism despre viitor, pentru că, în geopolitică, nicio garanție nu este eternă, iar securitatea unei națiuni depinde întotdeauna de combinația dintre alianțe, putere proprie, capacitatea de a înțelege lumea așa cum este și nu cum am dori noi să fie”, a concluzionat Ștefan Popescu.
CITEȘTE MAI MULT
Analistul Ștefan Popescu a afirmat că lecția actului de la 23 august 1944 este aceea că România nu-și poate delega complet securitatea și că interesele marilor puteri sunt schimbătoare.
Într-un video publicat pe canalul său de Youtube, Ștefan Popescu și-a propus să analizeze, din punct de vedere strategic și fără patimă, actul de la 23 august 1944.
Potrivit fostului secretar de stat de la MAE, principala lecție de reținut pentru România este aceea că nu trebuie să-și delege complet securitatea, așa cum a făcut-o atunci, lăsându-se în seama Germaniei.
„Și în privința lecțiilor lui 23 august pentru prezent, pentru că mi se pare importante. Unu, securitatea nu este niciodată garantată.
Privind din prezent actul de la 23 august 1944, ridic o întrebare care depășește acel moment istoric, cât de mult poate un stat să-și construiască securitatea pe sprijinul unei mari puteri externe?
Aceasta este una dintre marile lecții ale istoriei României.
În 1944, Bucureștiul, regele, au înțeles că alianțele se pot schimba, că marile puteri își urmăresc propriile interese și că garanțiile oferite de o putere dominantă pot dispărea, atunci când raportul de forțe se modifică.
Germania, da, fusese partenerul strategic al României în timpul războiului, dar în momentul în care Berlinul nu a mai putut controla evoluția militară, sprijinul german a devenit insuficient.
România a fost nevoită să caute o nouă ancoră de securitate, însă într-un moment în care opțiunile erau extrem de reduse”, a spus Popescu.
Geopolitica rămâne dominată de interesele marilor puteri
Astăzi, la 82 de ani de la evenimente, ar trebui să analizăm la rece, consideră analistul.
„Și această experiență istorică poate fi citită și astăzi printr-o întrebare esențială.
Ce se întâmplă atunci, când un stat își bazează securitatea pe promisiunea unei mari puteri, iar acea mare putere își schimbă prioritățile?
În lumea actuală, România se află într-o altă realitate strategică.
Da, formal apartenența la NATO, la UE oferă un cadru de securitate și de integrare occidentală, incomparabil cu situația din 1944 și, totuși, geopolitica rămâne dominată de interese, schimbări de priorități, competiția între marile puteri.
Lecția lui 23 august nu este că alianțele sunt inutile, dimpotrivă, istoria ne arată că alianțele sunt esențiale pentru supraviețuirea statelor aflate la frontiera dintre mari spații de putere.
Dar lecția este că alianțele trebuie susținute prin propria capacitate strategică.
Un stat nu-și poate delega complet securitatea, nu poate presupune că o mare putere va avea întotdeauna aceleași interese, aceeași disponibilitate, aceeași percepție asupra amenințărilor și aceleași resurse”, a mai zis Popescu.
„Pentru România, memoria lui 23 august ar trebui să rămână nu o dispută despre trecut, ci un exercițiu de realism despre viitor, pentru că, în geopolitică, nicio garanție nu este eternă, iar securitatea unei națiuni depinde întotdeauna de combinația dintre alianțe, putere proprie, capacitatea de a înțelege lumea așa cum este și nu cum am dori noi să fie”, a concluzionat Ștefan Popescu.
[analyse_source url=”https://r3media.ro/video-23-august-1944-lectia-romania-securitate/”]






