[analyse_image type=”featured” src=”https://www.monitoruldevrancea.ro/wp-content/uploads/2026/08/festival-1-scaled.jpg”]
De la „Brâul de la Jitia” și buciumul din Spulber, până la măștile arhaice din Nereju, tradițiile vrâncene devin repere pentru turiștii care căutau experiențe autentice.
Organizația de Management al Destinației (OMD) „Vin în Vrancea” continuă demersurile de promovare a județului, punând în valoare patrimoniul cultural transmis din generație în generație. Dincolo de peisajele montane și obiectivele consacrate, identitatea județului este construită de oamenii locului, prin cântec, dans, port popular și meșteșuguri.
Festivalul „Poiana Negari” – O sărbătoare a tradiției vrâncene
Un exemplu reprezentativ îl constituie Festivalul de la Jitia – Dealul Negarilor („Poiana Negari”), manifestare ajunsă la cea de-a 56-a ediție. Evenimentul reunește oameni de pretutindeni, artiști și formații folclorice precum „Buciumașii” din Spulber, „Chipărușul” din Nereju și Ansamblul „Chindia” din Jitia, fiecare contribuind la prezentarea zestrei culturale locale.
Unul dintre cele mai spectaculoase momente este „Brâul de la Jitia”, un dans bărbătesc cu rădăcini în vechile întreceri de joc dintre flăcăii satelor. Elementul care îi conferă un caracter aparte este reprezentat de „cârlige” – săriturile în spate care necesită forță, coordonare și experiență.
Înființată ca formație bărbătească în 1955, echipa din Jitia a constituit „Brâul” în 1956 prin selectarea mișcărilor locale de joc. De-a lungul timpului, ansamblul a promovat folclorul vrâncean atât în țară, cât și peste hotare.
Nereju: Măștile care spun povești vechi de sute de ani
Meșteșugurile tradiționale constituie o altă dimensiune valoroasă a patrimoniului județean, iar comuna Nereju păstrează vie această moștenire. Meșterul popular Pavel Lupașc, alături de soția sa, Tudorița Lupașc, duce mai departe secretele cioplitului deprinse de la socrul său, renumitul meșter Pavel Caba (recunoscut drept Tezaur Uman Viu).
Măștile și instrumentele muzicale din lemn realizate la Nereju păstrează tipologii arhaice folosite în ritualuri vechi precum Chipărușul sau în jocurile de Anul Nou.
Iar expresivitatea acestor creații a depășit granițele țării, atrăgând atenția cercetătorilor, antropologilor și chiar a unor scenografi din Paris, transformând un obiect din atelierul rural într-un veritabil document al memoriei colective.
Tradițiile, parte integrantă din oferta turistică
Pentru OMD „Vin în Vrancea”, promovarea județului înseamnă aducerea în prim-plan a poveștilor locale. Un turist sosit pentru un eveniment tradițional are ocazia să descopere satele, gastronomia, traseele montane și comunitățile din Vrancea, prelungindu-și șederea.
Sunetul buciumului din Spulber, o mască sculptată manual, „Brâul de la Jitia” sau tradițiile din Vintileasca nu sunt simple vestigii ale trecutului, ci experiențe vii care oferă o întâlnire directă cu istoria locului.
„Prin OMD «Vin în Vrancea» și Centrul Cultural Vrancea, structuri dedicate conservării patrimoniului cultural și dezvoltării durabile a turismului județean, ne asumăm cu mândrie rolul de păstrători ai tradițiilor și obiceiurilor noastre strămoșești.
Valorificarea acestei moșteniri unice reprezintă temelia pe care construim o imagine turistică bazată pe autenticitate, identitate și respect pentru oamenii locului”, a declarat Nicușor Halici, președintele Consiliului Județean Vrancea.






















[analyse_source url=”https://www.monitoruldevrancea.ro/2026/08/24/video-foto-vrancea-isi-spune-povestea-prin-traditii-omd-vin-in-vrancea-transforma-patrimoniul-cultural-in-resursa-turistica/”]