[analyse_image type=”featured” src=”https://orasul-timisoara.ro/wp-content/uploads/2025/06/Dominic_Samuel_Fritz-copy.jpg”]
„Ce știa Grindeanu?” Dominic Fritz lansează acuzații grave în scandalul „amendamentului Fritz”

Dominic Fritz îi cere explicații lui Sorin Grindeanu după apariția în spațiul public a unui document prezentat drept motivarea Curții Constituționale în cazul „amendamentului Fritz” din noua Lege a integrității. Primarul Timișoarei susține că prevederea care îi poate determina încetarea mandatului ar fi fost introdusă inițial în forma finală a proiectului de lege fără să fi fost dezbătută și votată în comisiile parlamentare și afirmă că USR a depus o plângere penală în acest caz.
Fritz îl întreabă pe Grindeanu cine a introdus amendamentul
Într-o postare publicată pe Facebook, Dominic Fritz îl indică pe Sorin Grindeanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, și îi cere să explice cum a ajuns prevederea controversată în forma finală a proiectului de lege.
Potrivit lui Fritz, cu doar câteva minute înaintea votului din plenul Camerei Deputaților, juriștii USR ar fi observat că în textul final apăruse un articol nou, care nu fusese dezbătut sau votat în comisiile parlamentare. Primarul Timișoarei susține că articolul conținea prevederea care îi poate înceta mandatul.
Fritz afirmă că un deputat USR a semnalat în plen ceea ce a fost prezentat drept o „eroare materială”, iar textul ar fi fost ulterior corectat. Primarul susține însă că nu ar fi fost vorba despre o simplă eroare, ci despre o tentativă de introducere a unei prevederi legislative fără asumare publică.
„Ce știa Grindeanu?”
Dominic Fritz îi cere lui Sorin Grindeanu să răspundă la trei întrebări: cine dintre angajații Camerei Deputaților a redactat textul care conținea prevederea contestată, cine ar fi cerut introducerea acesteia și care vor fi consecințele pentru persoanele implicate.
Primarul Timișoarei merge mai departe și afirmă că lipsa unei explicații din partea lui Grindeanu ridică suspiciuni cu privire la implicarea acestuia. Fritz lansează inclusiv ipoteza că liderul PSD ar putea să fi știut sau chiar să fi avut un rol în strategia prin care amendamentul a ajuns în forma proiectului de lege.
Afirmațiile reprezintă poziția politică a lui Dominic Fritz, iar eventualele responsabilități penale urmează să fie stabilite de autoritățile competente. USR a anunțat că a depus o plângere penală în legătură cu modul în care prevederea ar fi fost introdusă în textul legislativ.
Amendamentul care îi poate încheia mandatul lui Fritz
Controversa are la bază o prevedere din noua Lege a integrității care stabilește că persoanelor în cazul cărora s-a constatat definitiv, înainte de intrarea în vigoare a legii, o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani al interdicției le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
Prevederea îl vizează direct pe Dominic Fritz, după ce acesta a fost declarat în conflict de interese, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv demersul său împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate.
Curtea Constituțională a decis, la 17 august, că această prevedere este constituțională. În schimb, CCR a declarat neconstituționale alte dispoziții din lege referitoare la declarațiile de interese financiare ale persoanelor aflate într-o relație asemănătoare celei dintre soți.
CCR: încetarea mandatului nu reprezintă o sancțiune retroactivă
Motivarea CCR publicată ulterior deciziei arată că judecătorii constituționali consideră că încetarea mandatului în cazul persoanelor aflate în situația prevăzută de noua lege nu reprezintă aplicarea retroactivă a unei sancțiuni, ci o măsură destinată protejării integrității exercitării funcției publice.
Poziția Curții contrazice astfel argumentul susținut de Dominic Fritz și de cei care au contestat constituționalitatea prevederii, potrivit căruia noul regim ar produce efecte defavorabile asupra unor situații juridice stabilite înainte de intrarea în vigoare a legii.
Grindeanu a cerut să fie așteptată motivarea CCR
Sorin Grindeanu a respins anterior formularea de „amendament Fritz”, afirmând că prevederea nu îl vizează exclusiv pe primarul Timișoarei. Liderul PSD a declarat că, potrivit informațiilor prezentate de Agenția Națională de Integritate, aproximativ 50 de persoane s-ar afla într-o situație similară.
Grindeanu a mai afirmat că nu dorește să comenteze decizia CCR înainte de publicarea motivării și că Parlamentul poate fi convocat de urgență dacă va fi necesară modificarea legislației pentru punerea acesteia în acord cu decizia Curții.
În acest context, conflictul politic dintre conducerea PSD și Dominic Fritz se mută acum și în zona responsabilității privind modul în care prevederea a fost introdusă în procesul legislativ. Primarul Timișoarei cere răspunsuri publice de la conducerea Camerei Deputaților, în timp ce motivarea CCR clarifică poziția Curții asupra constituționalității prevederii care poate duce la încetarea mandatului său.
Dominic Fritz îi cere explicații lui Sorin Grindeanu după apariția în spațiul public a unui document prezentat drept motivarea Curții Constituționale în cazul „amendamentului Fritz” din noua Lege a integrității. Primarul Timișoarei susține că prevederea care îi poate determina încetarea mandatului ar fi fost introdusă inițial în forma finală a proiectului de lege fără să fi fost dezbătută și votată în comisiile parlamentare și afirmă că USR a depus o plângere penală în acest caz.
Fritz îl întreabă pe Grindeanu cine a introdus amendamentul
Într-o postare publicată pe Facebook, Dominic Fritz îl indică pe Sorin Grindeanu, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, și îi cere să explice cum a ajuns prevederea controversată în forma finală a proiectului de lege.
Potrivit lui Fritz, cu doar câteva minute înaintea votului din plenul Camerei Deputaților, juriștii USR ar fi observat că în textul final apăruse un articol nou, care nu fusese dezbătut sau votat în comisiile parlamentare. Primarul Timișoarei susține că articolul conținea prevederea care îi poate înceta mandatul.
Fritz afirmă că un deputat USR a semnalat în plen ceea ce a fost prezentat drept o „eroare materială”, iar textul ar fi fost ulterior corectat. Primarul susține însă că nu ar fi fost vorba despre o simplă eroare, ci despre o tentativă de introducere a unei prevederi legislative fără asumare publică.
„Ce știa Grindeanu?”
Dominic Fritz îi cere lui Sorin Grindeanu să răspundă la trei întrebări: cine dintre angajații Camerei Deputaților a redactat textul care conținea prevederea contestată, cine ar fi cerut introducerea acesteia și care vor fi consecințele pentru persoanele implicate.
Primarul Timișoarei merge mai departe și afirmă că lipsa unei explicații din partea lui Grindeanu ridică suspiciuni cu privire la implicarea acestuia. Fritz lansează inclusiv ipoteza că liderul PSD ar putea să fi știut sau chiar să fi avut un rol în strategia prin care amendamentul a ajuns în forma proiectului de lege.
Afirmațiile reprezintă poziția politică a lui Dominic Fritz, iar eventualele responsabilități penale urmează să fie stabilite de autoritățile competente. USR a anunțat că a depus o plângere penală în legătură cu modul în care prevederea ar fi fost introdusă în textul legislativ.
Amendamentul care îi poate încheia mandatul lui Fritz
Controversa are la bază o prevedere din noua Lege a integrității care stabilește că persoanelor în cazul cărora s-a constatat definitiv, înainte de intrarea în vigoare a legii, o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani al interdicției le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
Prevederea îl vizează direct pe Dominic Fritz, după ce acesta a fost declarat în conflict de interese, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv demersul său împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate.
Curtea Constituțională a decis, la 17 august, că această prevedere este constituțională. În schimb, CCR a declarat neconstituționale alte dispoziții din lege referitoare la declarațiile de interese financiare ale persoanelor aflate într-o relație asemănătoare celei dintre soți.
CCR: încetarea mandatului nu reprezintă o sancțiune retroactivă
Motivarea CCR publicată ulterior deciziei arată că judecătorii constituționali consideră că încetarea mandatului în cazul persoanelor aflate în situația prevăzută de noua lege nu reprezintă aplicarea retroactivă a unei sancțiuni, ci o măsură destinată protejării integrității exercitării funcției publice.
Poziția Curții contrazice astfel argumentul susținut de Dominic Fritz și de cei care au contestat constituționalitatea prevederii, potrivit căruia noul regim ar produce efecte defavorabile asupra unor situații juridice stabilite înainte de intrarea în vigoare a legii.
Grindeanu a cerut să fie așteptată motivarea CCR
Sorin Grindeanu a respins anterior formularea de „amendament Fritz”, afirmând că prevederea nu îl vizează exclusiv pe primarul Timișoarei. Liderul PSD a declarat că, potrivit informațiilor prezentate de Agenția Națională de Integritate, aproximativ 50 de persoane s-ar afla într-o situație similară.
Grindeanu a mai afirmat că nu dorește să comenteze decizia CCR înainte de publicarea motivării și că Parlamentul poate fi convocat de urgență dacă va fi necesară modificarea legislației pentru punerea acesteia în acord cu decizia Curții.
În acest context, conflictul politic dintre conducerea PSD și Dominic Fritz se mută acum și în zona responsabilității privind modul în care prevederea a fost introdusă în procesul legislativ. Primarul Timișoarei cere răspunsuri publice de la conducerea Camerei Deputaților, în timp ce motivarea CCR clarifică poziția Curții asupra constituționalității prevederii care poate duce la încetarea mandatului său.
[analyse_source url=”https://orasul-timisoara.ro/local-40441/”]


