GRAFICE / Care este imaginea reală a bacalaureatului 2026 din municipiul Buzău

Institutul pentru Orașe Vizoinare lansează Indexul Educației Urbane 2026 – Cum performează orașele la Bac, o platformă interactivă pentru înțelegerea sistemului educațional la nivel urban, construită pe rezultatele sesiunii de vară 2026 a examenului de Bacalaureat, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Este prima analiză care tratează orașul, nu județul sau liceul, ca unitate de referință pentru interpretarea rezultatelor la Bacalaureat.

Proiect-pilot dezvoltat în cadrul CITY INDEX, Indexul Educației Urbane este un instrument de lucru care oferă o perspectivă asupra educației la nivel de oraș și a legăturii acesteia cu dezvoltarea urbană, capitalul uman și capacitatea comunităților de a păstra și atrage familii și tineri. Administrații locale, actori din domeniul educațional, părinți vor avea astfel posibilitatea de a genera interpretări personalizate și comparații pentru fiecare dintre cele 41 de municipii reședință de județ, până la nivel de unitate de învățământ.

„Am pornit de la o întrebare foarte apropiată de misiunea Institutului pentru Orașe Vizionare: ce poate spune Bacalaureatul despre un oraș? Nu vrem să realizăm încă un clasament al liceelor și nici să spunem că un oraș are educație <bună> sau <slabă>. Vrem să facem datele mai ușor de înțeles și să punem la dispoziția administrațiilor locale și a celor care lucrează în educație un instrument util, care arată unde există performanță, unde apar diferențe și ce semnale merită urmărite mai atent. Dacă vrem orașe care să își păstreze tinerii și să atragă oameni, educația trebuie să facă parte din conversația despre dezvoltarea urbană”, spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare.

Cum este construit indexul

Aplicația cuprinde trei componente principale: profiluri educaționale pentru fiecare municipiu, topuri tematice și o hartă interactivă pe care pot fi urmărite șase categorii de indicatori. În definirea acestor componente, Indexul folosește indicatori calculați direct din rezultatele candidaților: promovabilitatea oficială și promovabilitatea reală, media la Bacalaureat, ponderea mediilor peste 9, ponderea mediilor de minimum 7, candidații cu medii sub 6 și absenții/neprezentații.

Acestora li se adaugă patru indicatori sintetici care descriu dimensiuni mai complexe ale rezultatelor educaționale: excelența, cât de puternic este vârful de performanță; echitatea, cât de echilibrat sunt distribuite rezultatele între filiere, profiluri și licee; robustețea educațională, cât de largă și stabilă este baza elevilor cu rezultate bune și riscul educațional, dimensiunea zonei de vulnerabilitate, calculată prin rezultate sub pragul de promovare, absențe și deficit de promovabilitate reală.

Profilul educațional al fiecărui oraș include scoruri și rezultate, structura pe filiere (teoretică, vocațională, tehnologică) și profiluri, distribuția notelor, evoluția istorică, comparația cu orașe de dimensiuni similare, concentrarea performanței pe licee. Acesta e completat de un diagnostic educațional – de exemplu oraș de excelență, oraș cu o bază educațională solidă sau oraș cu risc educațional ridicat – și o secțiune de interpretare a datelor.

Ce aduce diferit Indexul Educației Urbane 2026

Analiza introduce câteva perspective care nu se regăsesc în mod curent în raportările privind Bacalaureatul:

• orașul ca unitate de analiză, cu comparații între cele 41 de municipii reședință de județ și între orașe de dimensiuni similare;
• structura ofertei educaționale, prin ponderea diferită a filierelor teoretică, tehnologică, vocațională și pedagogică și influența acesteia asupra rezultatelor;
• concentrarea performanței, care arată în câte licee sunt generate rezultatele foarte bune ale unui oraș;
• analiza separată a celor șase sectoare ale Bucureștiului;
• distribuția notelor, care permite diferențierea între orașe cu medii generale similare, dar cu structuri diferite ale rezultatelor.

Detalii de metodologie

Datele utilizate provin din rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat, sesiunea de vară 2026, după soluționarea contestațiilor, publicate de Ministerul Educației prin portalul național de date deschise. Analiza acoperă cele 41 de municipii reședință de județ, cu o defalcare separată pentru cele șase sectoare ale Bucureștiului. Comparațiile istorice sunt realizate exclusiv între sesiunile de vară.

În cadrul Indexului, „promovabilitatea reală” este calculată raportând numărul candidaților promovați la totalul celor înscriși, nu la numărul celor prezenți. Diferența dintre promovabilitatea oficială și cea reală reflectă efectul neprezentării și ajunge, în unele municipii, la aproape șase puncte procentuale.

Preluarea datelor se face cu menționarea sursei: Institutul pentru Orașe Vizionare – Indexul Educației Urbane 2026 și cu păstrarea contextului în care sunt calculați indicatorii.

Limitele analizei

Indexul descrie rezultatele la Bacalaureat ale candidaților asociați liceelor din fiecare municipiu și trebuie interpretat în limitele acestui set de date. Analiza nu include abandonul școlar anterior Bacalaureatului, rezultatele din învățământul primar și gimnazial, condițiile socio-economice ale familiilor, migrația elevilor între localități sau pregătirea suplimentară realizată în afara școlii.

Datele sunt asociate unităților de învățământ din municipiu, nu domiciliului candidaților, iar rezultatele includ și absolvenți din promoții anterioare. Rezultatele unui an nu reflectă exclusiv promoția curentă: în datele de Bacalaureat intră și candidați din promoții anterioare, iar ponderea lor diferă de la un oraș la altul.

Rezultatele descriu performanța agregată a sistemului liceal dintr-un oraș și nu pot fi extrapolate la situația unui anumit elev sau a unei anumite școli. Indexul trebuie utilizat ca instrument de comparație și identificare a unor tendințe sau diferențe care pot fi analizate în profunzime.

Care este situația Buzăului

Cu o promovabilitate reală, 77,9%, municipiul Buzăul ocupă locul 20 din 41 municipii analizate, în zona median-inferioară a distribuției naționale. Reamintim că promovabilitatea reală este calculată ca pondere a candidaților promovați din totalul candidaților. înscriși în oraș. În setul demonstrativ este estimată din promovabilitatea candidaților prezenți și ponderea absenților.

Buzăul păstrează un nivel bun de performanță, dar 2026 aduce mai degrabă consolidare decât progres. Promovabilitatea este de 80,0%, după o scădere de 1,4 puncte față de anul anterior, în timp ce ponderea mediilor de 9+ urcă la 28,7%.

Baza educațională rămâne solidă, iar riscul general este controlat, însă performanța de vârf este destul de concentrată: aproape jumătate dintre mediile 9+ provin dintr-un singur liceu.

Mai interesantă decât simpla diferență dintre filiere este lipsa de echitate chiar în interiorul tehnologicului. Profilul Servicii ajunge la 84,6% promovabilitate și se situează clar peste reperul național, în timp ce profilul Tehnic rămâne la 31,5%, iar Resurse naturale se deteriorează puternic față de anul anterior. Pentru Buzău, aceasta poate fi și o oportunitate: orașul are deja, în aceeași filieră, un segment care funcționează mult mai bine și care poate deveni reper pentru zonele vulnerabile.

Există însă un semnal pe termen lung care merită privit cu atenție, tocmai pentru că nu apare în niciun indicator curent. Ponderea candidaților care rămân fără medie finală a urcat de la 14,0% în 2021 la 16,5% în 2026 — singura creștere pe șase ani din tot eșantionul — iar promovabilitatea reală a coborât cu 1,8 puncte procentuale în aceeași perioadă. Magnitudinile sunt mici și nu descriu o prăbușire, ci o derivă lentă; ceea ce le face relevante este că Buzăul are cea mai mică volatilitate an de an din țară, deci mișcarea nu poate fi pusă pe seama zgomotului statistic. Este exact tipul de tendință care merită corectată devreme, cât intervenția este încă ieftină.