Cercetătorii din Buzău au creat unul dintre cei mai iuți ardei din lume

Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău au reușit să obțină unul dintre cei mai iuți ardei din lume, printr-o încrucișare între soiul autohton Grigoraș și celebrul Habanero. Noua creație atinge o concentrație de capsaicină de până la 2,6 milioane de unități pe scara Scoville, plasând România pe harta mondială a horticulturii de performanță. Aceste rezultate remarcabile, alături de alte cinci lucrări științifice, vor fi prezentate la prestigiosul Congres Internațional de Horticultură din 2026, care va avea loc la Kyoto, în Japonia.

Realizarea se bazează pe o lungă tradiție a ameliorării ardeiului în zona Buzăului, recunoscută pentru cel mai vechi soi de ardei iute din țară, „Cornul caprei”. Acesta a fost esențial nu doar pentru murături, ci și pentru produse tradiționale de renume național și internațional, precum Babicul de Buzău și Cârnații de Pleșcoi. Directorul BRGV, Costel Vînătoru, a subliniat că instituția deține o bază de germoplasmă cu peste 1.000 de genotipuri de ardei, din care au fost dezvoltate soiuri valoroase precum Decebal, Roial, Grigoraș, Vlaicu, Ciprian și, în special, Halep.

Vedeta colecției comerciale este soiul Halep, deja înscris în catalogul național și european, care se apropie de 2 milioane de unități Scoville. Cu toate acestea, linia experimentală obținută din încrucișarea Grigoraș cu Habanero depășește acest prag, atingând 2,6 milioane de unități. Performanța este cu atât mai notabilă cu cât depășește o realizare anterioară a echipei, prezentată în 2016 în Australia, care atingea 2,4 milioane de unități. Prin comparație, recordul mondial actual este deținut de „Pepper X”, cu o medie de 2,69 milioane de unități Scoville.

Importanța acestor cercetări depășește simpla senzație de iuțeală. Capsaicina, substanța activă, este utilizată pe scară largă în industria farmaceutică pentru proprietățile sale antiinflamatorii și analgezice, dar și în produsele de autoapărare. Mai mult, cercetătorii buzoieni au observat că o concentrație ridicată de capsaicină este însoțită de un conținut crescut de vitamina C, carotenoizi și licopen, compuși valoroși pe care organismul uman îi poate asimila doar din alimentație.

Delegația de la Buzău va prezenta la Kyoto și alte rezultate de excepție. O lucrare importantă este dedicată castravetelui amar (Momordica charantia), o specie pe care cercetătorii au reușit să o aclimatizeze și să dezvolte primele soiuri românești: Rodeo, Brâncuși, Amiral și Palade. Această plantă a stârnit un interes deosebit în lumea medicală pentru beneficiile sale în controlul glicemiei, echilibrarea metabolismului și susținerea funcțiilor hepatice și pancreatice, fiind deja utilizată în preparate farmaceutice.

Agenda științifică a echipei BRGV pentru congresul din Japonia este completată de studii asupra altor specii valoroase. Printre acestea se numără Sideritis cypria, o plantă medicinală și ornamentală cultivată în premieră în România, remarcabilă pentru capacitatea sa de a reduce poluarea aerului. De asemenea, vor fi prezentate noi perspective de ameliorare și înmulțire pentru florile de iris, unde instituția deține o colecție de peste 50 de soiuri, și cercetări asupra noilor genotipuri de busuioc, precum Athos, Miron, Săvârșin și Teodor, deja omologate și apreciate pentru caracteristicile lor distincte.