[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-economice-bnr-se-asteapta-ca-rata-inflatiei-sa-ajunga-la-61-la-sfarsitul-acestui-an/mediaPool/ukHAmqf.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR se așteaptă ca rata inflației să ajungă la 6,1% la sfârșitul acestui an
|
Initial, banca centrală estima o rată a inflației pentru sfârșitul lui 2026 de 5,5%, cu aproape 11% mai mica față de prognoza precedentă
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 6,1%, de la 5,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârșitul lui 2027, față de 2,9% anterior, potrivit datelor prezentate joi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. ”Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică, a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegi au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România. Dar, chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și în continuare, și se intră în intervalul de variație din jurul țintei în trimestrul 4 2027. Deci avem, în esență o menținere a perspectivei de corecție amplă în acest trimestru, reducere aproape la jumătate a ratei inflației anuale, ca urmare a disipării efectelor statistice directe asociate majorării cotelor de TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul anterior. Și treptat, pe parcursul anului următor, intrăm în ținta de inflație, scădere treptată a inflației și noi sperăm că, în lipsa unor factori care pot să schimbe această traiectorie, să ajungem în interiorul țintei în T4-2024”, a declarat Mugur Isărescu, la conferința pentru prezentarea Raportului asupra inflației. El a menționat că pentru acest an, există o creștere suplimentară a prețurilor la combustibili. Conform datelor prezentate, combustibilii au o pondere de 1,1 puncte procentuale în inflația finală de 6,1%.
Câți prosumatori are de fapt România
ANRE: La sfârşitul lunii iunie 2026, în România erau înregistraţi aproape 360.000 de prosumatori racordaţi la reţelele electrice, majoritatea fiind persoane fizice l tot mai mulţi prosumatori aleg să stocheze energia produsă
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) informează că la sfârşitul lunii iunie 2026, în România erau înregistraţi aproape 360.000 de prosumatori racordaţi la reţelele electrice, majoritatea fiind persoane fizice. Potrivit sursei citate, România continuă să accelereze dezvoltarea prosumatorilor, care aleg tot mai mult să stoceheze energia produsă. „Creşterea constantă a numărului de prosumatori, alături de extinderea rapidă a capacităţilor de stocare, arată interesul tot mai mare pentru producerea proprie de energie, autoconsum şi utilizarea eficientă a energiei şi contribuie la dezvoltarea unui sistem energetic mai flexibil, eficient şi sustenabil”, menţionează sursa citată. „România continuă să accelereze dezvoltarea prosumatorilor! Potrivit datelor centralizate de ANRE, la 30 iunie 2026, în România erau înregistraţi 359.378 de prosumatori racordaţi la reţelele electrice, din care 324.535 sunt persoane fizice şi 34.843 persoane juridice”, precizează ANRE. Potrivit sursei citate, puterea electrică instalată, de 4.019 MW, este distribuită astfel: 2.067,47 MW – persoane fizice şi 1.951,69 MW – persoane juridice „Şi mai important: tot mai mulţi prosumatori aleg să stocheze energia produsă”, subliniază reprezentanţii ANRE. Sursa citată precizează că la finalul lunii iunie a acestui an, 127.084 de prosumatori aveau instalate baterii de stocare, dintre care 123.231 persoane fizice şi 3.853 persoane juridice. „Creşterea constantă a numărului de prosumatori, alături de extinderea rapidă a capacităţilor de stocare, arată interesul tot mai mare pentru producerea proprie de energie, autoconsum şi utilizarea eficientă a energiei şi contribuie la dezvoltarea unui sistem energetic mai flexibil, eficient şi sustenabil”, mai arată sursa citată Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu afirma, la sfârşitul lunii iulie, că prosumatorii nu mai sunt „o categorie marginală”, ci sunt una dintre cele mai mari capacităţi de producţie ale României. “Sute de mii de români produc energie pe propriile acoperişuri şi o livrează în reţea, fiind un suport real având în vedere că seceta forţează impunerea unor măsuri de urgenţă pentru sistemul energetic, iar producţia de la Cernavodă este afectată de nivelul extrem de scăzut al Dunării”, afirma Virgil Popescu, adăugând că această creştere exponenţială a numărului prosumatorilor “nu e noroc şi nu e întâmplare”, ci este “rezultatul cadrului construit în 2021 şi 2022”: compensarea cantitativă pentru micii prosumatori, dreptul de a vinde surplusul până la 400 kW pe loc de consum, scutirea de certificate verzi pentru consumul propriu”.
Consiliul Concurenței a sancționat 21 de companii de pe piața semințelor de cultură
Consiliul Concurenței a sancționat 21 de companii cu amenzi în valoare totală de 83,2 milioane lei (15,87 milioane euro) pentru participarea la înțelegeri anticoncurențiale de fixare a prețului pe piețele producției și/sau comercializării semințelor de cultură și produselor pentru protecția culturilor din România. Potrivit unui comunicat, autoritatea de concurență a constatat că fiecare dintre producătorii Pioneer Hi-Bred România S.R.L., Corteva Crop Solutions ROM S.R.L. (fosta companie DuPont Romania S.R.L.) și Maisadour Semences România S.R.L. a ajuns la un acord cu distribuitorii săi privind condițiile în care pot vinde sau revinde semințele de cultură și/sau produsele pentru protecția culturilor. Concret, producătorii și distribuitorii au stabilit, prin prevederi contractuale și/sau prin intermediul unui sistem de vouchere, prețurile de revânzare către clienții distribuitorilor, respectiv fermierii, pentru anumite produse comercializate în cadrul campaniilor agricole. În cadrul sistemului de vouchere, producătorii ofereau direct fermierilor cupoane care conțineau produsele eligibile și reducerile oferite, iar fermierii puteau să aleagă distribuitorul de la care să achiziționeze produsele. Prețul final la care fermierul achiziționa produsele utilizând voucherul era, însă, stabilit anterior între producător și distribuitor. Autoritatea de concurență consideră că, prin acest mecanism, producătorii puteau influența nivelul prețurilor practicate pe piață, în timp ce distribuitorii beneficiau de un volum mai predictibil al vânzărilor și, în unele cazuri, de discounturi pentru participarea la campanie. ”Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu. Distribuitorii trebuie să își stabilească independent prețurile de revânzare pentru fermieri, care vor beneficia, astfel, pe deplin de concurența dintre aceștia, prin prețuri mai avantajoase prin discounturi suplimentare. Companiile se pot adresa oricând Consiliului Concurenței pentru clarificări privind aplicarea corectă a legislației în domeniu”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicat. Companiile sancționate cu amenzi între 418.000 de lei și 17,9 milioane de lei sunt: Pioneer; Corteva; Maisadour; Agrii; Agro-Est; Agroind; Agrotex; Alcedo; Ameropa; Biochem; Chemark; Diva Sol; Fertiagro; First Grain; Kwizda; Medicago; Merpano; Moldova Farming Agricultura, Moldova Farming Nord și Comfert Agricultura (în calitate de entități beneficiare ale divizării Moldova Farming SRL); Plantagro; Promat; Rodbun. Consiliul Concurenței precizează că Agricover a aplicat la programul de clemență și a beneficiat de imunitate la amendă. De asemenea, 15 din cele 21 de companii sancționate au recunoscut încălcarea Legii concurenței și, ca urmare, au beneficiat de reduceri ale amenzilor. Companiile care au recunoscut faptele anticoncurențiale sunt: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun.
Producţia industrială din primele șase luni ale anului a intrat la apă
În luna iunie 2026, producţia industrială a crescut faţă de luna mai 2026 ca serie brută cu 1,3%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare, din industria extractivă, din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, dar a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,7%. Comparativ cu iunie 2025, producţia industrială a fost mai mică cu 3,5% ca serie brută şi cu 5,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, anunţă, joi, Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, în primele şase luni din 2026, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută cu 3,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,5%, faţă de perioada similară din 2025. “În luna iunie 2026, producţia industrială (serie brută) s-a majorat faţă de luna precedentă cu 1,3%, pe fondul creşterilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare şi industria extractivă (Â1,4% fiecare) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (Â0,4%). Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,7%, în condiţiile în care industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,5%, respectiv cu 0,2%. Industria extractivă a crescut cu 2,7%”, se arată într-un comunicat al INS. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 3,5%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-3,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,5%). De asemenea, producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 5,2%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (-6,0%), producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,5%) şi industriei extractive (-0,5%), potrivit datelor INS.
Maşinile electrice domină piaţa chineză: Geely conduce, Tesla rezistă, iar BYD nu intră în Top 3
Vehiculele electrice şi hibride au reprezentat 65,1% din vânzările de autoturisme noi din China în iulie, în creştere de la 54% în urmă cu un an, potrivit datelor Asociaţiei Chineze a Autoturismelor. Geely are cel mai vândut model din ultimele luni, Tesla ocupă locul al doilea, în timp ce BYD nu a reuşit să intre cu niciun model în primele trei poziţii, arată datele Autohome, citate de CNBC. Dintre cele zece modele auto cele mai bine vândute în China în cele şase luni până în iulie, Geely Xingyuan, un hatchback electric, s-a clasat pe primul loc, cu aproape 197.500 de unităţi vândute. Modelul costă puţin sub 100.000 de yuani, aproximativ 14.820 de dolari. Geely a devenit un rival important pentru BYD, clasându-se pe locul al doilea după volumul total al vânzărilor din China în 2025. Compania continuă să comercializeze atât maşini pe benzină, cât şi vehicule electrice, inclusiv prin marca premium Zeekr. Tesla Model Y s-a clasat pe poziţia a doua, cu peste 180.000 de SUV-uri electrice vândute. Modelul costă între 263.500 şi 313.500 de yuani, un preţ considerabil mai ridicat decât al Geely Xingyuan, dar a reuşit să depăşească SUV-ul i6 al Li Auto şi sedanul SU7 al Xiaomi. BYD are trei dintre cele zece modele cel mai bine vândute, dar niciunul nu se află în primele trei poziţii. Cel mai popular model al companiei, SUV-ul Yuan UP, s-a clasat pe locul al cincilea, cu aproape 97.700 de unităţi vândute. Pe locul al şaselea s-a situat Ti 7, al mărcii off-road a BYD, urmat de SUV-ul Sealion 06. BYD a raportat o scădere de peste 10% a vânzărilor de autoturisme în prima jumătate a anului. Volkswagen a fost singurul producător auto străin tradiţional care a reuşit să intre în clasamentul primelor zece modele. Modelul compact pe benzină Volkswagen Lavida s-a clasat pe locul al nouălea, între SUV-ul electric Leapmotor A10 şi SUV-ul pe benzină Geely Boyue L.
Spotify va marca profilurile artiştilor generaţi de inteligenţa artificială
Spotify va introduce, de la jumătatea lunii septembrie, etichete speciale ”AI Persona” pe anumite profiluri de artişti, pentru ca utilizatorii să poată identifica mai uşor dacă în spatele muzicii se află o persoană reală sau o identitate creată cu ajutorul inteligenţei artificiale, transmite Reuters. Compania a explicat că măsura vine pe fondul îngrijorărilor utilizatorilor privind apariţia unor profiluri care par să reprezinte artişti reali, dar care sunt, de fapt, personaje generate de AI. Spotify va afişa marcajul ”AI Persona” pe bannerele şi în secţiunile de prezentare ale profilurilor artiştilor, dar şi în rezultatele căutărilor şi lângă melodii în listele de redare. Începând de marţi, artiştii pot declara prin Spotify for Artists că profilul lor reprezintă o identitate AI. În paralel, compania va analiza profilurile a căror identitate publică pare să utilizeze imagini fotorealiste generate de inteligenţa artificială.
Google a lansat smartwatch-ul Pixel Watch 5
Cel mai nou smartwatch Google vine cu mai multe funcţii de AI şi sănătate, dintre care se evidenţiază monitorizarea rezistenţei la insulină. Sub brandul Health Guardian, Google grupează mai multe funcţii de sănătate, care, la rândul lor, beneficiază, cel puţin parţial, de pe urma algoritmilor de învăţare mecanică. De exemplu, aceştia sunt folosiţi pentru a urmări evoluţia tensiunii arteriale şi a identifica neregulile înainte ca acestea să împovăreze inima. Conform producătorului, această funcţie a fost testată în raport cu monitoarele medicale de tensiune arterială şi se bazează pe un model avansat de undă, obţinută după antrenarea pe mai mult de 1 miliard de minute de date de la peste 500.000 de persoane. Noul smartwatch poate, de asemenea, să identifice schimbările metabolice asociate cu rezistenţa la insulină şi riscul îmbolnăvirii cu diabet de tip 2 sau prediabet. O serie întreagă de semnale, precum pulsul şi datele rezultate în urma somnului şi a activităţii fizice, sunt analizate în timp de un model de inteligenţă artificială pentru a identifica schimbările pe termen lung legate de rezistenţa la insulină.
Boomul AI complică lupta Rezervei Federale cu inflaţia
Inteligenţa artificială ar putea reduce costurile şi creşte productivitatea pe termen lung, însă, deocamdată, efectul este în mare parte invers: investiţiile masive în centre de date şi infrastructură AI scumpesc electricitatea, cipurile, software-ul şi capacitatea centrelor de date. Situaţia creează o dilemă pentru Rezerva Federală, care trebuie să stabilească dacă aceste presiuni inflaţioniste justifică dobânzi mai mari, potrivit CNBC. Liderii industriei tehnologice susţin de mult timp că AI va avea un efect deflaţionist. Directorul OpenAI, Sam Altman, a vorbit despre o inteligenţă atât de ieftină încât costul să devină aproape neglijabil, iar Elon Musk consideră că AI şi robotica vor genera o abundenţă care va reduce puternic preţurile. Aceste efecte nu sunt însă vizibile deocamdată la nivelul întregii economii. Cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii AI sunt estimate de Goldman Sachs Research la 581 de miliarde de dolari în acest an numai în Statele Unite şi până la 1.000 de miliarde de dolari la nivel mondial.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Vrancart Adjud și-a redus pierderile în primul semestru din 2026. Grupul a ajuns la minus 5,1 milioane de lei
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-bnr-se-asteapta-ca-rata-inflatiei-sa-ajunga-la-61-la-sfarsitul-acestui-an”]