[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-economice-desi-a-scazut-semnificativ-inflatia-din-romania-ramane-cea-mai-mare-din-ue/mediaPool/uzHoBEe.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deși a scăzut semnificativ, inflația din România rămâne cea mai mare din UE
|
Comparativ cu situația din luna iunie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a crescut până la 3%, în luna iulie, de la un nivel de 2,9% în luna iunie, iar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al prețurilor de 8,2%, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Luna trecută, țările-membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Suedia (0,3%), Cehia (1,3%) și Danemarca și Ungaria (ambele cu 1,6%). La polul opus, s-au situat România (8,2%), Lituania (5,4%), Cipru și Bulgaria (ambele cu 4,4%).
Comparativ cu situația din luna iunie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România (de la 9,2% până la 8,2%), a rămas stabilă în trei țări și a crescut în nouă țări membre.
De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 2,9% în iulie, de la un nivel de 2,8% în luna iunie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,55 puncte procentuale), urmate de prețurile la energie (0,94 puncte procentuale) și prețurile la alimente, alcool și țigări (0,23 puncte procentuale).
În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflației a scăzut până la 8,16% în luna iulie, de la 10,42% în iunie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%.
‘Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%’, se arată în comunicatul INS.
Potrivit INS, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,42%.
Rata anuală a inflației în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 8,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 8,8%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Dolarul american, sub presiune: Riscurile bugetare şi încetinirea economiei îi ameninţă poziţia
Dolarul american se confruntă cu riscuri tot mai mari de depreciere, în condiţiile în care deteriorarea situaţiei bugetare a SUA, datele economice mai slabe şi incertitudinile privind politica Rezervei Federale încep să reducă atractivitatea monedei, avertizează strategi citaţi de CNBC. Chiar şi creşterea randamentelor obligaţiunilor americane, care în mod tradiţional susţine dolarul, ar putea să nu mai aibă acelaşi efect dacă investitorii o interpretează drept un semn al riscului fiscal şi al inflaţiei persistente.
Randamentele ridicate ale titlurilor de stat americane au contribuit la susţinerea dolarului în 2026, deoarece au atras capital către activele denominate în moneda SUA. Indicele dolarului, care urmăreşte evoluţia acestuia faţă de şase valute importante, a crescut cu 1,15% de la începutul anului şi a atins pe 24 iunie un maxim al ultimelor 52 de săptămâni,, de 101,80 puncte. Miercuri, însă, indicele se situa în jurul valorii de 99,4 puncte.
Charu Chanana, strateg-şef pentru investiţii la Saxo, atrage atenţia că investitorii trebuie să analizeze motivul pentru care cresc randamentele obligaţiunilor americane. Dacă acestea urcă datorită unei economii puternice sau anticipării unei politici monetare mai restrictive, dolarul poate beneficia. Dacă însă randamentele cresc din cauza deficitului bugetar, a necesarului tot mai mare de împrumut al guvernului sau a unei prime de risc mai ridicate, efectul asupra dolarului poate fi mult mai slab.
Această diferenţă ar putea explica de ce recenta creştere a randamentelor titlurilor de stat americane nu a fost însoţită de o apreciere la fel de convingătoare a dolarului. Randamentul obligaţiunilor SUA pe 30 de ani a atins săptămâna aceasta cel mai ridicat nivel din 2007.
Un alt factor de presiune îl reprezintă încetinirea unor indicatori economici din SUA. Datele mai slabe privind consumul, inflaţia şi piaţa muncii au determinat investitorii să-şi revizuiască anticipaţiile privind dobânzile şi să reducă pariurile pe aprecierea dolarului, potrivit Société Générale. Kit Juckes, strateg-şef pentru piaţa valutară la Société Générale, consideră că argumentele fundamentale pentru menţinerea poziţiilor favorabile dolarului s-au diminuat.
În aceste condiţii, indicele dolarului ar putea continua să scadă sau ar putea evolua într-un interval de aproximativ 95-100 de puncte până la sfârşitul anului.
Deutsche Bank identifică drept factor negativ şi lipsa de claritate privind modul în care Rezerva Federală va reacţiona la evoluţia inflaţiei. George Saravelos, director global de cercetare valutară la Deutsche Bank, consideră că semnalele mixte transmise de preşedintele Fed, Kevin Warsh, în privinţa ţintei de inflaţie şi a instrumentelor de politică monetară sunt, în cele din urmă, nefavorabile dolarului.
În plus, intervenţiile pentru susţinerea yenului şi o eventuală utilizare mai amplă a facilităţii FIMA a Fed ar putea exercita presiuni suplimentare asupra monedei americane. Prin această facilitate, anumite bănci centrale străine pot obţine temporar dolari în schimbul titlurilor de stat americane depuse drept garanţie.
Saravelos consideră că o extindere puternică a acestei facilităţi ar avea un efect economic asemănător unei forme indirecte de relaxare monetară şi ar reprezenta încă un factor negativ pentru dolar.
O scădere a Wall Street nu înseamnă neapărat şi un dolar mai slab
O eventuală corecţie puternică a burselor americane nu ar conduce însă automat la deprecierea dolarului.
Datele analizate de BBH arată că investitorii străini au cumpărat acţiuni americane în valoare de aproximativ 920 de miliarde de dolari în cele 12 luni încheiate în iunie, de peste trei ori mai mult decât achiziţiile de titluri de stat americane, de 294 de miliarde de dolari. Elias Haddad, strateg la BBH, consideră că, în cazul unei scăderi puternice a pieţei de acţiuni, investitorii străini ar putea să nu retragă pur şi simplu capitalul din SUA, ci să-l mute către obligaţiunile americane considerate active de refugiu.
Prin urmare, dolarul îşi păstrează o parte din atractivitatea defensivă, însă combinaţia dintre deficitele fiscale ridicate, încetinirea unor indicatori economici şi incertitudinea privind politica Fed creează riscuri tot mai mari pentru evoluţia sa.
Inteligenţa artificială începe să afecteze piaţa muncii
Inteligenţa artificială începe să reducă cererea de forţă de muncă în unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, iar angajaţii aflaţi la început de carieră par să fie cei mai vulnerabili, potrivit unei analize Goldman Sachs. Cele mai vizibile efecte apar în call-centere, software, consultanţă de management şi publicitate, unde ocuparea forţei de muncă a coborât semnificativ sub tendinţele istorice, transmite CNBC.
Goldman Sachs a analizat evoluţia pieţelor muncii din mai multe economii dezvoltate şi a constatat că sectoarele cu o expunere mai mare la automatizarea prin AI au înregistrat, în general, o creştere mai lentă a numărului de locuri de muncă disponibile începând cu a doua jumătate a anului 2022. Legătura dintre utilizarea AI şi încetinirea angajărilor este deosebit de vizibilă în Germania, Australia şi Statele Unite. Unul dintre sectoarele cele mai afectate este cel al serviciilor de informare şi comunicaţii. Creşterea numărului de angajaţi din acest domeniu a încetinit în aproape toate marile economii dezvoltate începând din 2022. În afara Statelor Unite, ocuparea forţei de muncă rămâne însă în apropierea sau peste tendinţa sa pe termen lung. Situaţia este mult mai evidentă în anumite industrii în care tehnologia poate prelua deja o parte importantă din activitatea oamenilor.
Call-centerele se remarcă prin cele mai mari diferenţe faţă de tendinţele istorice. Numărul angajaţilor din acest sector este cu 39% sub tendinţă în SUA, cu 33% în Canada şi cu 27% în Germania. Goldman consideră că aceste date indică faptul că presiunile generate de AI asupra locurilor de muncă au devenit deja vizibile în domeniile în care există instrumente capabile să automatizeze o parte semnificativă a sarcinilor.
Angajaţii aflaţi la început de carieră sunt cei mai vulnerabili
Impactul este mai puternic în cazul persoanelor care încearcă să intre pe piaţa muncii. Goldman Sachs a analizat peste 800 de ocupaţii şi a constatat că efectele negative asociate AI sunt cele mai pronunţate în rândul angajaţilor entry-level. Un efect negativ, dar mai redus, apare şi în profesiile considerate foarte vulnerabile la înlocuirea prin inteligenţă artificială.
La nivelul întregii pieţe a muncii, impactul este încă relativ redus. O expunere de 10% a unei ocupaţii la AI este asociată cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale a ritmului anual de creştere a numărului de angajaţi în Franţa, Canada şi SUA. Pentru angajaţii aflaţi la început de carieră, efectul este însă mult mai mare: depăşeşte 0,6 puncte procentuale în Australia şi 0,2 puncte procentuale în Statele Unite. Concluzia Goldman Sachs este că efectele AI asupra angajărilor pot fi deja identificate în datele globale, dar sunt deocamdată concentrate într-un număr relativ restrâns de industrii şi categorii de angajaţi.
AI este deja utilizată pe scară largă în economiile dezvoltate
Presiunile asupra pieţei muncii apar pe măsură ce utilizarea inteligenţei artificiale se extinde rapid. Goldman Sachs a combinat rezultatele a 11 sondaje privind adoptarea AI şi estimează că rata de utilizare în principalele economii dezvoltate se situează deja la aproximativ 15%-20%.
Franţa, Statele Unite, Olanda şi Marea Britanie se află printre liderii adoptării inteligenţei artificiale, în timp ce Italia, Japonia şi Noua Zeelandă se situează la niveluri mai reduse. În marile economii emergente, rata estimată de adoptare a AI este de aproximativ 10%-15%.
Datoria SUA depăşeşte 40.000 de miliarde de dolari
Datoria guvernului american a depăşit pentru prima dată pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanţelor, pe fondul creşterii costurilor de împrumut, scrie AFP. După ultima emisiune de obligaţiuni de marţi, datoria Trezoreriei americane se ridică acum la 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei creşteri atât a împrumuturilor legate de sănătate şi de asigurările sociale, cât şi a dobânzilor plătite.
Este o creştere mai rapidă decât se preconiza, Biroul Congresului pentru Buget (CBO) estimând până acum că datoria guvernului federal se va situa în jurul valorii de 39.400 miliarde de dolari până la sfârşitul anului. Aceasta survine într-un moment în care îngrijorările legate de inflaţie, în special pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii vertiginoase a preţurilor la energie, au împins costurile împrumuturilor la niveluri nemaiîntâlnite de ani de zile.
Randamentul obligaţiunilor de stat pe termen lung (30 de ani) a atins astfel marţi cel mai ridicat nivel din 2007. Acest lucru obligă statul să cheltuiască din ce în ce mai mult pentru a se refinanţa, agravând totodată gradul său de îndatorare.
Ministerul Finanţelor a intervenit miercuri, anunţând răscumpărări mai ample de obligaţiuni pe termen lung începând din septembrie, ceea ce a liniştit investitorii şi a determinat o scădere a ratelor dobânzilor. „Este bine cunoscut faptul că statul federal înregistrează un ritm de creştere a deficitului care nu este sustenabil”, a subliniat Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution. Datoria ţării s-a dublat cu mult de la criza financiară din 2008 şi reprezintă în prezent un raport de aproape 125% din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite. În timp ce deficitele cuprinse între 3% şi 4% din PIB erau odinioară un motiv de îngrijorare pentru pieţele financiare, Riedl a subliniat că aceste niveluri se apropie acum de 6% până la 7% din PIB. „Acest lucru a sporit nervozitatea pieţelor”, a adăugat ea. Donald Trump a promis, pe parcursul celor două mandate ale sale, să reducă cheltuielile guvernamentale şi să diminueze deficitul anual. Ministrul Finanţelor, Scott Bessent, a declarat că obiectivul său era de a reduce deficitul american la 3% din PIB. Acesta s-a adâncit însă în ultimele luni, în special din cauza rambursării taxelor vamale către întreprinderi, anulate de Curtea Supremă în februarie.
Reducerile de impozite şi cheltuielile militare, în special cele legate de conflictul cu Iranul, au înghiţit, de asemenea, multe miliarde de dolari. Analiştii subliniază că nu există un nivel al datoriei publice raportat la PIB care să declanşeze automat o criză.
Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 13,9% în primele șase luni
Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 13,9%, ca serie brută, și cu 11,7% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele șase luni ale anului față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate joi.
Avansul lucrărilor de construcții pe serie brută a fost generat de lucrările de construcții noi (cu un plus de 16,4%), lucrările de întreținere și reparații curente (plus 10%) și lucrările de reparații capitale (plus 7,9%). Pe obiecte de construcții, s-au înregistrat creșteri la clădirile rezidențiale (21,1%), construcțiile inginerești (13,6%) și la clădirile nerezidențiale (9,5%). Pe serie ajustată, creșterea volumului lucrărilor de construcții a fost generată de lucrările de construcții noi (plus 15,2%), lucrările de întreținere și reparații curente (plus 8,7%) și lucrările de reparații capitale (plus 6%). Pe obiecte de construcții, creșteri s-au înregistrat la clădirile rezidențiale (Â20%), construcțiile inginerești (Â10,4%) și la clădirile nerezidențiale (Â8,8%).
În luna iunie a acestui an, volumul lucrărilor de construcții a crescut, față de luna mai 2026, ca serie brută, cu 20,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 4,9%. Pe serie brută, creșterea a fost evidențiată la lucrările de reparații capitale (Â25,9%), lucrările de construcții noi (Â20,2%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (Â15,7%). Pe obiecte de construcții, au avut loc creșteri la lucrările de construcții inginerești (Â24,2%), clădirile nerezidențiale (Â19,8%) și la clădirile rezidențiale (Â10,0%).
Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 4,9%, astfel: lucrările de reparații capitale (Â7,2%), lucrările de întreținere și reparații curente (Â4,5%) și lucrările de construcții noi (Â4,1%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile nerezidențiale (Â6%), clădirile rezidențiale (Â4,7%) și construcțiile inginerești (Â2,4%). Comparativ cu iunie 2025, volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, s-a majorat, pe total, cu 19,9%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat la lucrările de reparații capitale (Â22,5%), lucrările de construcții noi (Â21,9%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (Â11,6%).
Pe obiecte de construcții, creșteri s-au înregistrat la clădirile rezidențiale (Â43,9%), clădirile nerezidențiale (Â21,5%) și la construcțiile inginerești (Â12,7%).
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut, pe total, cu 13,1%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat astfel: lucrările de reparații capitale (Â19%), lucrările de construcții noi (Â17,5%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (Â8,7%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile rezidențiale (Â39,6%), clădirile nerezidențiale (Â18,9%) și la construcțiile inginerești (Â8,6%).
Datoria SUA depăşeşte 40.000 de miliarde de dolari
Datoria guvernului american a depăşit pentru prima dată pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanţelor, pe fondul creşterii costurilor de împrumut, scrie AFP, preluat de news.ro. După ultima emisiune de obligaţiuni de marţi, datoria Trezoreriei americane se ridică acum la 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei creşteri atât a împrumuturilor legate de sănătate şi de asigurările sociale, cât şi a dobânzilor plătite.
Este o creştere mai rapidă decât se preconiza, Biroul Congresului pentru Buget (CBO) estimând până acum că datoria guvernului federal se va situa în jurul valorii de 39.400 miliarde de dolari până la sfârşitul anului.
Aceasta survine într-un moment în care îngrijorările legate de inflaţie, în special pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii vertiginoase a preţurilor la energie, au împins costurile împrumuturilor la niveluri nemaiîntâlnite de ani de zile. Randamentul obligaţiunilor de stat pe termen lung (30 de ani) a atins astfel marţi cel mai ridicat nivel din 2007. Acest lucru obligă statul să cheltuiască din ce în ce mai mult pentru a se refinanţa, agravând totodată gradul său de îndatorare.
Ministerul Finanţelor a intervenit miercuri, anunţând răscumpărări mai ample de obligaţiuni pe termen lung începând din septembrie, ceea ce a liniştit investitorii şi a determinat o scădere a ratelor dobânzilor. „Este bine cunoscut faptul că statul federal înregistrează un ritm de creştere a deficitului care nu este sustenabil”, a subliniat Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution.
Datoria ţării s-a dublat cu mult de la criza financiară din 2008 şi reprezintă în prezent un raport de aproape 125% din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite.
În timp ce deficitele cuprinse între 3% şi 4% din PIB erau odinioară un motiv de îngrijorare pentru pieţele financiare, Riedl a subliniat că aceste niveluri se apropie acum de 6% până la 7% din PIB. „Acest lucru a sporit nervozitatea pieţelor”, a adăugat ea. Donald Trump a promis, pe parcursul celor două mandate ale sale, să reducă cheltuielile guvernamentale şi să diminueze deficitul anual.
Ministrul Finanţelor, Scott Bessent, a declarat că obiectivul său era de a reduce deficitul american la 3% din PIB. Acesta s-a adâncit însă în ultimele luni, în special din cauza rambursării taxelor vamale către întreprinderi, anulate de Curtea Supremă în februarie.
Reducerile de impozite şi cheltuielile militare, în special cele legate de conflictul cu Iranul, au înghiţit, de asemenea, multe miliarde de dolari. Analiştii subliniază că nu există un nivel al datoriei publice raportat la PIB care să declanşeze automat o criză.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Vrancart Adjud și-a redus pierderile în primul semestru din 2026. Grupul a ajuns la minus 5,1 milioane de lei
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-desi-a-scazut-semnificativ-inflatia-din-romania-ramane-cea-mai-mare-din-ue”]