Cartea electronică de identitate, povestea unui eșec de proporții la Buzău

Începând cu data de 20 martie 2025, românii au putut solicita cartea electronică de identitate (CEI). La mai bine de un an, doar 2,3 milioane de români au optat pentru noua carte de identitate. Aceștia reprezintă 92% dintre cei care și-au făcut pentru prima oară sau și-au reînnoit actul de identitate. Altfel, reducerea numărului de beneficiar a condus la pierderea a peste 21 de milioane de euro din PNRR, fonduri care fuseseră alocate implementării noilor buletine.

Până la sfârșitul lunii august mai sunt gratuite buletinele electronice prin PNRR. Începând cu luna septembrie, Guvernul va trebui să asigure finanțarea din alte surse. În continuare românii aleg vechiul buletin. Cele mai mare procente de refuz ale cărților electronice au fost înregistrate în Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău. Cu toate acestea, până în anul 2031, România va trece treptat la noua carte electronică de identitate.

În perioada martie 2025 – iulie 2026, circa 92% dintre românii care și-au făcut pentru prima oară sau și-au reînnoit buletinul au ales cartea electronică de identitate. Profit.ro a făcut o analiză pe județe, de unde reiese că Tulcea are cea mai mare pondere a celor care au ales buletinul simplu, fără cip, cu 19,14%. Urmează Argeș, cu 16,51%, Ialomița, cu 16,10%, și Buzău, cu 15,54%. În București, de pildă, 8,75% au ales buletinul simplu.

Peste 500 de sesizări pe platforma „Fără hârtie”

Începând cu luna martie, cetățenii, firmele și funcționarii publici pot transmite, pe platforma online „Fără hârtie” sesizări referitoare la problemele întâmpinate în administrație, precum birocrație excesivă, proceduri greoaie, solicitări redundante de documente sau lipsa digitalizării serviciilor publice.

Cele mai multe sesizări vizează cărțile de identitate electronice, până în prezent fiind încărcate 543. „Cu siguranță Nu sunt singurul care se plânge de Noua Carte Electronica de Identitate…..Poate actualizați formatul si informațiile de pe CEI, sa apară și Adresa, că spațiu există, așa nu mai trebuie sa pun omul să isi cumpere card reader, sa instaleze nu știu ce aplicații, din care sa descarci Dovada adresei si apoi sa o printezi si sa te plimbi cu foaia asta pe unde ai nevoie, pentru că statul nu poate să gândească Logic ceva cap-coadă, iar majoritatea instituțiilor Nu si-au cumpărat cititor electronic de CEI pentru ca TOATE documentele din România au câmp <ADRESA> de completat, care <surprinzător> NU este pe actul de identitate… cu puțin <Noroc>, ne trezeam ca nu apăre <Numele și Prenumele> pe buletin!”, este una dintre sesizările făcute de un buzoian pe platforma „Fără hârtie”.

România a pierdut bani din PNRR

Proiectul-pilot pentru buletinele electronice a început în Cluj, în 2021. Extinderea la nivel național era planificată până la finalul lui 2023. În realitate, emiterea în București și în restul țării a început abia în aprilie-mai 2025, cu un an înainte de încheierea PNRR.

Până la sfârșitul lui august, Guvernul trebuia să emită gratuit 5 milioane de cărți electronice de identitate. Finanțarea PNRR pentru acest program este de 70 de milioane de euro. Guvernul Bolojan a redus anul trecut numărul beneficiarilor de la 5 milioane la 3,5 milioane. Astfel, 1,5 milioane de cărți electronice nu mai sunt finanțate prin PNRR. România a pierdut, astfel, 21 de milioane de euro din fondurile alocate proiectului. Ulterior, ținta a fost redusă din nou. România a stabilit ca doar 2,1 milioane de cărți electronice să fie emise prin finanțarea PNRR.

Noua variantă a PNRR prevede 29,4 milioane de euro pentru CEI. România a pierdut astfel 57% din finanțarea inițială, fiind vorba despre peste 40 de milioane de euro. Implementarea întârziată a fost însoțită și de probleme în dotarea instituțiilor cu echipamente pentru citirea noilor acte.

Ulterior, posesorii CEI au reclamat probleme în relația cu instituțiile. Unele autorități nu au echipamente pentru citirea noilor acte. Altele cer documente deja disponibile electronic sau solicită prezența la ghișeu. În urma acestor situații, au apărut propuneri legislative pentru ca instituțiile să verifice direct datele din registrul național, fără să mai ceară copii după buletin.

Fostul ministru al Digitalizării din perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, în Guvernul Cîțu, Ciprian Teleman, cel care a negociat cu oficialii Comisiei Europene inclusiv introducerea cărții electronice de identitate, a simțit pe propria piele ce înseamnă birocrația din România în obținerea acestui document. Între timp, a fost dezvoltată o aplicație mobilă oficială pentru citirea datelor înscrise pe CEI, disponibilă în Google Play și App Store. Aplicația RO CEI Reader funcționează, în acest moment, pe dispozitivele mobile cu sistem de operare minim Android 8 sau iOS 15.6, cu funcție NFC.

„Gratuitatea se aplică pe toată perioada de implementare a PNRR, în limita fondurilor alocate acestei investiții. Decizia privind finanțarea de la bugetul de stat pentru perioada ulterioară PNRR va face obiectul unei analize ulterioare, împreună cu Ministerul Finanțelor (…), în funcție de sursele de finanțare identificate la bugetul de stat”, a transmis Ministerul de Interne. Legislația actuală prevede că, după epuizarea banilor din PNRR, contravaloarea emiterii primei cărți electronice de identitate se asigură din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat.