Turismul județului Teleorman abia există pe hartă: locul 42 din 42 la nivel național – Ziarul Liber in

Teleorman: 3.172 de turiști români în prima jumătate a lui 2026, cu 1.908 mai mulți decât anul trecut, dar tot pe locul 42 din 42 la nivel național.

Structurile de cazare din Teleorman au primit 3.172 de turiști români în primele șase luni ale acestui an, cu 1.908 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize realizate de Vola.ro folosind și date extrase din baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică. Raportat la cele 181 de zile ale intervalului, asta înseamnă totuși mai puțin de 20 de turiști pe zi în tot județul, cea mai mică cifră din țară.

Teleormanul rămâne ultimul, pe 42 din 42 la nivel național, ca și anul trecut, dar e totodată județul cu cea mai mare creștere procentuală din clasament: de la 1.264 la 3.172 de turiști români, adică de două ori și jumătate mai mulți. Deasupra lui, pe 41, stă Călărașiul, cu 7.684, mai mult decât dublul cifrei teleormănene. Pentru comparație, Brașovul, primul județ al țării, primește în două zile mai mulți turiști români decât primește Teleormanul în șase luni.

Nopțile petrecute de turiștii români în unitățile de cazare din județ au crescut aproape în același ritm, cu 143,3%, ajungând la 4.725. Sejurul mediu a rămas în jurul unei nopți și jumătate, de la 1,54 la 1,49: creșterea vine din oameni în plus, nu din șederi mai lungi.

Turismul județului abia există pe hartă: doar patru localități raportează cazări. Municipiul Alexandria adună 2.027 dintre cei 3.286 de turiști ai județului, români și străini la un loc, adică șase din zece, urmat de Turnu Măgurele, cu 978, și de comuna Islaz, cu 264.

Excepția teleormăneană iese și mai mult în evidență pe fundalul național. La nivel național, structurile de cazare au primit 5.556.529 de turiști în prima jumătate a anului, cu 4,1% mai puțini decât anul trecut (4.364.934 români, -6,8%; 1.191.595 străini, +7,3%), iar înnoptările au scăzut cu 6,7%, potrivit INS. Declinul vine astfel în întregime dinspre turiștii români. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a ajuns la 26,7% în iunie, cu 3,4 puncte procentuale sub aceeași lună a anului trecut.

În același timp, cifrele la nivel național privind traficul din aeroporturile României spun altă poveste. Aeroporturile din România au înregistrat în perioada ianuarie – mai 2026 o creștere de 8,7% a pasagerilor față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar în luna mai 2026 s-a observat un trafic total de 2.573.314 pasageri, în creștere cu aproximativ 10% față de mai 2025, când au fost raportați 2.344.240 pasageri, potrivit statisticilor oficiale oferite de Asociația Aeroporturilor din România.

Comparativ cu luna mai 2019, anul de referință anterior pandemiei, traficul de pasageri este mai mare cu 26%, confirmând tendința de dezvoltare și consolidare a transportului aerian din România. Din totalul pasagerilor înregistrați în luna mai 2026, majoritatea au călătorit pe curse externe (aproape 2,4 milioane de pasageri). Traficul către destinațiile din spațiul Schengen a continuat să dețină cea mai mare pondere, reflectând importanța conectivității aeriene europene pentru pasagerii din România.

În spatele cifrelor privind turismul intern stau doi factori care s-au suprapus în 2026. Primul este restrângerea programului de vouchere de vacanță: valoarea nominală a fost redusă la jumătate, la 800 de lei, iar de vouchere mai beneficiază doar angajații cu venituri nete sub 6.000 de lei. Rezultatul se vede în datele Ministerului Finanțelor centralizate de ANAT: decontările au scăzut cu aproximativ 60% în primele șase luni, iar asociația estimează scăderi de 20-25% ale turismului intern, atât pe litoral, cât și în restul țării. Estimarea privește piața agențiilor de turism, nu sosirile numărate de INS, unde scăderea măsurată e mai mică.

Al doilea factor este migrarea bugetelor de concediu peste graniță. Românii au cheltuit 2,9 miliarde de euro pe călătorii în străinătate în primele patru luni ale anului, cu 400 de milioane mai mult decât anul trecut, potrivit datelor BNR, în timp ce turiștii străini au lăsat în România 1,4 miliarde. Deficitul balanței de plăți din turism a urcat astfel la 1,5 miliarde de euro. Grecia, Turcia, Egipt, Spania și Italia rămân destinațiile preferate de vară, potrivit Vola.ro, iar zborurile tot mai numeroase de pe aeroporturile românești arată aceeași direcție.

„Acum zece ani, zborul era partea scumpă a vacanței. Astăzi, cu zeci de zboruri aeriene comparate într-o singură căutare, pentru sute de destinații posibile, biletul a devenit de multe ori cea mai mică cheltuială din tot concediul. Când transportul nu mai e o barieră, românii aleg pur și simplu unde vor să ajungă, iar tot mai des asta înseamnă un aeroport, nu o șosea națională”, declară managementul Vola.ro.

Vola este lider de piață în România, compania având o prezență puternică și în Polonia, Bulgaria și Moldova. De la înființarea din 2007, Vola a înregistrat o creștere rapidă, extinzându-și constant atât cifra de afaceri, cât și numărul de angajați și clienți.

Vola oferă o gamă completă de servicii de turism pentru persoane fizice și companii, inclusiv rezervări de bilete de avion, opțiuni de bilete rambursabile, hoteluri, vacanțe și asigurări de călătorie.

În ultimii ani, compania a pus accentul pe dezvoltarea tehnologică a platformei și lansarea aplicației GoVola, cea mai complexă platformă de căutare și rezervare a zborurilor ieftine și flexibile din regiune.

În prezent, GoVola compară prețuri de la peste 500 de companii aeriene, printre care Wizz Air, Ryanair, Animawings, TAROM, Lufthansa, KLM, Air France, Turkish Airlines, LOT, Emirates, Qatar Airways sau British Airways.

În concluzie, într-un an în care românii au călătorit mai puțin acasă, Teleormanul e, în felul lui, una dintre excepții. A pornit însă de atât de jos, încât nici cea mai mare creștere din țară nu l-a urnit de pe ultimul loc.

Clasamentul complet al celor 42 de unități administrative, după numărul de turiști români din prima jumătate a lui 2026:

Cifrele numără sosirile înregistrate de structurile de primire turistică, adică veniri la cazare, nu turiști unici; cine a înnoptat în același interval în două județe e numărat în amândouă.