[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvs.cname.ro/images/noimg.jpg”]
Astăzi despre Sfântul Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești timp de peste 25 de ani. Este singurul domnitor martir din istoria României
|
Este singurul domnitor martir din istoria României
. Biserica Ortodoxâ Română îl pomenește astăzi pe singurul martir dintre domnitorii români, Sfântul Constantin Brâncoveanu, ucis de turci la Constantinopol, la 15 august 1714.
Ales domn al Țării Românești in1688, Constantin Brâncoveanu a avut una din cele mai strălucite domnii, impunând un stil în arhitectura românească și lăsând în urmă o adevărată școală de artiști. Dimplomat abil si bun administrator, Constantin Brâncoveanu a atras atentia turcilor care nu au văzut cu ochi buni consolidarea poziției sale într-un moment de apogeu al expansiunii turcești în Europa. Există mai multe variante a motivului detronării sale. Un lucru este însă sigur. A fost ridicat din București de soldații sultanului, iar pe 15 august 1714, de Sfâinta Marie, turcii i-au condiționat viața fiilor săi de trecerea sa la religia musulmană. Refuzând, aceștia i-au ucis cei patru fii: Constantin, Stefan, Radu și Matei, precum și pe sfetnicul său Ianache și le-au aruncat trupurile în mare. Era pentru prima dată în istoria României când un domnitor avea de ales între viața propriilor fii și renunțarea la credința creșștin ortodoxă.
(V. M.) Text republicat din ediția din 16.08.2008 a Ziarului de Vrancea
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, una dintre personalitățile emblematice ale istoriei și spiritualității românești, este pomenit de Biserica Ortodoxă Română în fiecare an, la 16 august, împreună cu fiii săi – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și cu sfetnicul Ianache Văcărescu.
Momentul este marcat și în bisericile din Vrancea, unde numele Sfinților Martiri Brâncoveni este evocat ca simbol al statorniciei în credință și al asumării unei alegeri dramatice.
Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești timp de peste 25 de ani
Constantin Brâncoveanu a urcat pe tronul Țării Românești în anul 1688 și a domnit până în 1714. Perioada conducerii sale a fost una importantă pentru dezvoltarea economică și culturală a țării, dar s-a desfășurat într-un context politic dificil, dominat de confruntarea intereselor Imperiului Otoman, Imperiului Habsburgic și Rusiei.
Domnitorul a încercat să mențină un echilibru diplomatic între marile puteri ale vremii. Politica sa externă, averea acumulată și intrigile de la curte au alimentat însă suspiciunile autorităților otomane. În primăvara anului 1714, Constantin Brâncoveanu a fost mazilit, arestat la București și dus împreună cu familia la Constantinopol. Acolo a fost întemnițat și supus presiunilor pentru a-și ceda averea și a renunța la credința creștină.
Martiriul din 15 august 1714
În 15 august 1714, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani și când creștinii ortodocși sărbătoreau Adormirea Maicii Domnului, Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol.
Alături de el au fost uciși cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, precum și sfetnicul Ianache Văcărescu. Potrivit relatărilor istorice și tradiției bisericești, celor condamnați li s-ar fi oferit posibilitatea de a-și salva viața prin trecerea la islam, însă aceștia au refuzat.
Trupurile lor au fost aruncate în mare, fiind ulterior recuperate de creștini și îngropate în taină în insula Halki, în apropierea Constantinopolului. În anul 1720, osemintele voievodului au fost aduse în țară de soția sa, Doamna Maria Brâncoveanu, și așezate la Biserica „Sfântul Gheorghe–Nou” din București, una dintre ctitoriile domnitorului.
Stilul brâncovenesc, moștenirea culturală a unei epoci
Moștenirea lui Constantin Brâncoveanu nu se limitează la activitatea politică. În timpul domniei sale s-a dezvoltat stilul brâncovenesc, o expresie arhitecturală și artistică în care influențele bizantine și orientale se întâlnesc cu elemente renascentiste și baroce.
Mănăstirea Hurezi, Palatul de la Mogoșoaia și Biserica „Sfântul Gheorghe–Nou” din București sunt printre cele mai cunoscute construcții asociate epocii brâncovenești.
Domnitorul a sprijinit, de asemenea, tipărirea cărților religioase și culturale în mai multe limbi. În timpul său, Bucureștiul a devenit un centru important al culturii și spiritualității ortodoxe din sud-estul Europei.
Canonizați de Biserica Ortodoxă Română în 1992
Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache au fost trecuți în rândul sfinților de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992. Ziua lor de pomenire a fost stabilită la 16 august, imediat după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, deoarece martiriul s-a petrecut în 15 august 1714.
La mai bine de trei secole de la moartea lor, Sfinții Martiri Brâncoveni rămân în memoria colectivă prin dimensiunea tragică a destinului lor, dar și prin contribuția culturală, religioasă și artistică a epocii în care Constantin Brâncoveanu a condus Țara Românească.
(Z.V)
Anunțuri ZdV Premium
.GIF)
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/educatie/astazi-despre-sfantul-constantin-brancoveanu-domn-al-tarii-romanesti-timp-de-peste-25-de-ani.-este-singurul-domnitor-martir-din-istoria-romaniei”]