O importantă companie specializată în intermedierea achiziției de bilete de avion a analizat datele oficiale legate de turismul din Timiș. Iar acestea arată o scădere importantă a numărului de vizitatori.

Conform informațiilor Institutului Național de Statistică Timișul a atras 103.723 de turiști în prima jumătate a lui 2026, cu 12,9% mai puțini decât anul trecut, aproape dublul scăderii naționale.

Structurile de cazare din Timiș au primit 103.723 de turiști în primele șase luni ale acestui an, cu 12,9% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize realizate de Vola.ro folosind și date a Institutului Național de Statistică.

Județul a coborât un loc, până pe 13 din 42 la nivel național, împins un loc mai jos de urcarea Hunedoarei. Vecinii de rang sunt chiar Hunedoara, cu 107.906 turiști români, și Maramureșul, cu 96.107. Timișul rămâne peste mediana clasamentului, aflată la 66.863.

Nopțile petrecute de turiști în unitățile de cazare din județ au scăzut mai repede decât numărul vizitatorilor: 190.218, cu 16,8% sub aceeași perioadă a anului trecut. Sejurul mediu s-a scurtat de la 1,92 la 1,83 nopți, sub media națională de 1,91.

Analiza mai arată că aproape toți turiștii s-au aflat în Timișoara. Capitala județului adună 135.520 dintre cei 155.711 de turiști ai județului, români și străini la un loc, adică aproape nouă din zece. Urmează, la mare distanță, comuna Giroc, cu 5.253, și Lugojul, cu 4.955.

Scăderea apare și la nivel național, structurile de cazare au primit 5.556.529 de turiști în prima jumătate a anului, cu 4,1% mai puțini decât anul trecut (4.364.934 români, – 6,8%; 1.191.595 străini, +7,3%), iar înnoptările au scăzut cu 6,7%, potrivit INS.

Totodată, pe aeroporturi, comparativ cu luna mai 2019, anul de referință anterior pandemiei, traficul de pasageri este mai mare cu 26%, confirmând tendința de dezvoltare și consolidare a transportului aerian din România. Din totalul pasagerilor înregistrați în luna mai 2026, majoritatea au călătorit pe curse externe (aproape 2,4 milioane de pasageri). Traficul către destinațiile din spațiul Schengen a continuat să dețină cea mai mare pondere, reflectând importanța conectivității aeriene europene pentru pasagerii din România.

Ce a dus la scăderea turismului local

Primul factor ar fi restrângerea programului de vouchere de vacanță, valoarea nominală a fost redusă la jumătate, la 800 de lei, iar de vouchere mai beneficiază doar angajații cu venituri nete sub 6.000 de lei. Decontările pe accest tip de finanțare au scăzut cu aproximativ 60% în primele șase luni, iar asociația estimează scăderi de 20- 25% ale turismului intern, atât pe litoral, cât și în restul țării. Estimarea privește piața agențiilor de turism, nu sosirile numărate de INS, unde scăderea măsurată e mai mică.

Al doilea factor este migrarea bugetelor de concediu peste graniță. Românii au cheltuit 2,9 miliarde de euro pe călătorii în străinătate în primele patru luni ale anului, cu 400 de milioane mai mult decât anul trecut, potrivit datelor BNR, în timp ce turiștii străini au lăsat în România 1,4 miliarde. Grecia, Turcia, Egipt, Spania și Italia rămân destinațiile preferate de vară.

„Acum zece ani, zborul era partea scumpă a vacanței. Astăzi, cu zeci de zboruri aeriene comparate într-o singură căutare, pentru sute de destinații posibile, biletul a devenit de multe ori cea mai mică cheltuială din tot concediul. Când transportul nu mai e o barieră, românii aleg pur și simplu unde vor să ajungă, iar tot mai des asta înseamnă un aeroport, nu o șosea națională”, conform Vola.ro.