Județul Buzău va fi reprezentat în Japonia de un ardei buzoian extrem de iute

Reprezentanții Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău vor prezenta șase lucrări științifice în cadrul Congresului Internațional de Horticultură, organizat în perioada 23 – 28 august în Japonia, la Kyoto.

Studiile care urmează să fie prezentate vizează exploatarea unor soiuri de ardei iute cu concentrații record de capsaicină, plante medicinale, irisul și diferite genotipuri de busuioc.

Două dintre lucrările prezentate sunt coordonate de directorul BRGV, Costel Vînătoru, și se referă la ardeiul iute și la aclimatizarea în România a speciei „Momordica charantia”, cunoscută drept castravetele amar.

În cazul acestui ardei iute, cercetătorii buzoieni vor prezenta evoluția ameliorării acestei specii în România și, în special, la Buzău, unde există o tradiție îndelungată în cultivarea și selecția soiurilor destinate atât consumului, cât și produselor tradiționale.

Bănca de Resurse Genetice Vegetale deține și bază de germoplasmă formată din peste 1.000 de genotipuri de ardei, iar în ultimii ani cercetătorii au obținut mai multe soiuri, printre care „Cornul caprei-Decebal”, „Roial”, „Grigoraș”, „Vlaicu”, „Halep” și „Ciprian”.

Conform lui Vânătoru, unele dintre cele mai performante creații ale cercetătorilor buzoieni au ajuns la concentrații de aproximativ 2,6 milioane de unități pe scara Scoville. Soiul Halep, deja înscris în catalogul național și european, se apropie de două milioane de unități Scoville și este considerat cel mai iute soi comercial obținut de instituție.

Cercetătorii urmăresc în special capsaicina, substanța responsabilă pentru iuțeala ardeiului, care are numeroase utilizări. Aceasta este folosită inclusiv în produse farmaceutice și preparate cu rol antiinflamator, dar și în alte domenii.

CITEȘTE ȘI COD GALBEN de caniculă până duminică seară

O altă lucrare coordonată de Costel Vînătoru este dedicată castravetelui amar. BRGV a contribuit la aclimatizarea speciei „Momordica charantia” în România și la obținerea primelor soiuri autohtone, între care „Rodeo”, „Brâncuși”, „Amiral” și „Palade”. Alte două linii, denumite 6 și 7, se află în cercetare și urmează să fie omologate. Potrivit cercetătorului, castravetele amar este o specie cu numeroase întrebuințări, inclusiv în zona medicinală, fiind studiat pentru compoziția și proprietățile sale.

Celelalte patru lucrări care vor reprezenta BRGV la congresul de la Kyoto sunt semnate de cercetătorii Matilda Popescu, Bianca Mușat, Camelia Bratu și Geanina Negoșanu.

Una dintre lucrări este dedicată speciei „Sideritis cypria”, o plantă medicinală și ornamentală care, potrivit reprezentanților BRGV, nu a mai fost cultivată până acum în România. Cercetătorii urmăresc inclusiv potențialul acesteia de a contribui la reducerea poluării prin absorbția prafului și a suspensiilor din aer.