Întâlnire a miniștrilor Transporturilor din România și Serbia, la Timișoara. Autostrada spre Belgrad și reluarea legăturii feroviare, printre priorități

Timișoara a găzduit, vineri, 21 august, o întâlnire bilaterală între ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii din România, Radu Miruță, și ministrul Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii din Serbia, Aleksandra Sofronijević. Discuțiile au vizat dezvoltarea conexiunilor dintre cele două țări, printre principalele proiecte aflate pe masă fiind legătura rutieră de mare viteză Timișoara–Belgrad, reluarea transportului feroviar internațional de călători și redeschiderea navigației comerciale pe Canalul Bega.

Din delegația română a făcut parte și secretarul de stat Horațiu-Lucian Cosma, iar delegația sârbă l-a inclus pe secretarul de stat Ranko Šekularac. Întâlnirea a fost găzduită de Primăria Municipiului Timișoara.

Una dintre principalele teme a fost realizarea autostrăzii Timișoara–Moravița și conectarea acesteia cu viitoarea infrastructură rutieră de mare viteză din Serbia, astfel încât să fie creată o legătură rapidă între Timișoara și Belgrad.

„Este absolut necesară această autostradă. În ultimii ani, Timișoara a fost beneficiară, pe bună dreptate, a încheierii unor proiecte majore de infrastructură. E relativ bine conectată, dar dimensiunea către Serbia este una de interes și economic și strategic din punctul nostru de vedere”, a declarat Radu Miruță.

Pe teritoriul României, autostrada Timișoara–Moravița va avea aproximativ 73 de kilometri și este împărțită în trei tronsoane. Pentru Remetea Mare–Jebel au fost depuse nouă oferte, aflate în evaluare, în timp ce pentru tronsonul Jebel–Moravița procedura de atribuire a fost finalizată și a fost desemnat ofertantul câștigător.

Cele două țări trebuie să coordoneze însă lucrările astfel încât infrastructura să se întâlnească la frontieră. În următoarele săptămâni sunt programate discuții ale echipelor tehnice pentru actualizarea și adaptarea cadrului juridic și tehnic.

„Serbia se află acum în faza de dezvoltare a proiectului și sunt convinsă că și noi vom rezolva toate problemele pe care le-am avut până acum. E important să subliniez, de asemenea, că vom opera mici schimbări în acordul existent. Așa cum a spus domnul ministru e important să avem aceste termene și să avem persoane care să discute și să rezolve”, a declarat Aleksandra Sofronijević.

Trenurile de călători între Timișoara și Serbia ar putea reveni

Un alt proiect important discutat la Timișoara este reluarea transportului feroviar internațional de călători între România și Serbia, suspendat în 2017. Reprezentanții companiilor feroviare din cele două țări urmează să înceapă discuțiile tehnice pentru reluarea circulației pe ruta Stamora Moravița–Vršac.

Linia existentă permite în prezent circulația cu o viteză de până la 80 de kilometri pe oră, iar în paralel este pregătit un proiect care ar permite creșterea vitezei la 120 de kilometri pe oră.

Partea română a prezentat și proiectul de modernizare și electrificare a liniei Reșița Nord–Timișoara Nord–Voiteni–Stamora Moravița–frontieră. Pentru secțiunea Timișoara Nord–Stamora Moravița–frontieră sunt prevăzute modernizarea infrastructurii, a stațiilor și a trecerilor la nivel, precum și creșterea vitezei de circulație. Investiția este estimată la peste două miliarde de lei, fără TVA.

România și Serbia vor analiza inclusiv posibilitatea dezvoltării unui proiect comun care să asigure o conexiune feroviară modernă între Timișoara și Belgrad și identificarea surselor de finanțare necesare.

În perspectiva Expoziției Mondiale Belgrad 2027, cele două părți au discutat și despre introducerea unor opțiuni suplimentare de transport între Timișoara și capitala Serbiei. Partea sârbă urmează să solicite autorizații suplimentare pentru curse speciale destinate fluxului de vizitatori.

Navigația comercială pe Bega, din nou pe masa discuțiilor

Un alt punct important pentru Timișoara a fost Canalul Bega. România și Serbia au convenit să susțină dialogul la nivel de experți pentru reluarea navigației comerciale prin proiecte comune finanțate din fonduri europene. Partea română a cerut ca transportul de mărfuri să fie tratat separat de transportul de agrement.

În ultimii ani au fost realizate investiții transfrontaliere pentru reabilitarea infrastructurii de navigație pe Bega, iar reluarea navigației comerciale și dezvoltarea conexiunii Bega–Tisa–Dunăre sunt considerate oportunități pentru îmbunătățirea conectivității regionale.

Discuțiile au vizat și navigația pe Dunăre. România a solicitat redeschiderea grupurilor de lucru mixte pentru sectorul comun al fluviului, în special în contextul schimbărilor climatice și al nivelurilor scăzute ale debitelor. Serbia și-a exprimat acordul pentru reluarea activității comisiilor tehnice.

Pe agenda întâlnirii s-au mai aflat situația șoferilor profesioniști sârbi și regimul lor de ședere în Spațiul Schengen, controalele comune ale autorităților rutiere din România și Serbia, fluidizarea traficului greu la frontieră, dezvoltarea infrastructurii din zona punctelor de trecere Jimbolia și Lunga, proiectul hidroenergetic Djerdap 3/Porțile de Fier III și cooperarea în domeniul transportului aerian.

În cazul șoferilor profesioniști, partea sârbă va transmite României o listă cu propuneri concrete, care va fi analizată inclusiv la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Afacerilor Externe. Totodată, ISCTR și instituția omoloagă din Serbia vor organiza controale comune pentru armonizarea procedurilor și eficientizarea traficului greu la frontieră.

„România și Serbia urmăresc dezvoltarea în continuare a conectivității dintre ele, ca parte a obiectivului comun de consolidare a legăturilor economice, turistice și interumane. Prin proiectele discutate, România și Serbia își propun să transforme proximitatea geografică într-un avantaj strategic, prin dezvoltarea unor conexiuni rutiere, feroviare și navale moderne și eficiente și prin consolidarea infrastructurii transfrontaliere”, a declarat Radu Miruță.