[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-prizonieri-ucraineni-vorbesc-despre-tortura-si-abuzuri-sexuale-in-timpul-detentiei-in-rusia/mediaPool/ucE3Jcz.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Prizonieri ucraineni vorbesc despre tortură şi abuzuri sexuale în timpul detenţiei în Rusia
|
Kievul a identificat „peste 300 de locuri de detenţie” în Rusia n ONU a documentat execuţia a 129 de prizonieri de război ucraineni
Foşti deţinuţi şi oficiali ucraineni au acuzat Rusia că torturează sistematic prizonierii de război şi civilii reţinuţi, ţinându-i pe aceştia izolaţi şi supunându-i la bătăi, şocuri electrice şi abuzuri sexuale. Mii de persoane se află în continuare în captivitate, relatează Reuters. Rusia a respins acuzaţiile formulate în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate al ONU.
Maria Zabolotskaya, reprezentant adjunct al Rusiei la ONU, a calificat situaţia drept “o campanie de dezinformare” şi a susţinut că prizonierii ruşi din Ucraina au fost supuşi la “tortură, degradare şi abuzuri morale şi fizice”. Khuan Alberto Levya Garsiya, militar ucrainean în activitate, a declarat că cei care l-au capturat – forţele ruse – l-au supus tuturor formelor imaginabile de tortură pe parcursul celor 1.183 de zile de captivitate.
“Da… am fost torturat”, a declarat el jurnaliştilor după reuniunea ONU. “Orice vă puteţi imagina că i se poate face unui om pentru a-l răni sau umili împotriva voinţei sale. Orice vă trece prin minte: nu doar abuzuri verbale sau fizice, ci şi bătăi zilnice, electrocutări, exerciţii fizice excesive pe un ger năprasnic, la temperaturi sub zero grade… abuzuri sexuale. Tot ce se poate aplica unei persoane pentru a o face să cedeze psihic. Toate acestea au fost aplicate asupra mea şi a majorităţii camarazilor mei”, a adăugat el.
Garsiya a spus că a avut norocul să supravieţuiască, însă doi dintre prietenii săi au fost bătuţi până la moarte în centrele de detenţie din regiunea Doneţk. Prizonierii erau ţinuţi în “barăci supraaglomerate, fără condiţii adecvate”, unde “aproape toţi prizonierii de război sufereau de dizenterie”, iar mulţi mureau de foame, a relatat el în cadrul reuniunii ONU. De origine ucraineană şi cu tată cubanez, el a povestit că gardienii l-au vizat în mod special din cauza numelui său de origine latino-americană, acuzându-l că este “mercenar şi spion american”.
Leniie Umerova, activistă tătară din Crimeea eliberată în urma unui schimb de prizonieri în 2024, a relatat că a fost reţinută în timp ce încerca să-şi viziteze tatăl grav bolnav în Crimeea. Ea a descris cum a fost transferată prin “şapte centre de detenţie”, într-un proces pe care l-a numit “un carusel al represiunii”, şi a acuzat Rusia că recurge la tortură împotriva ucrainenilor aflaţi în captivitate. Oleg Guşin, reprezentant al Cartierului General de Coordonare al guvernului ucrainean pentru tratamentul prizonierilor de război, a declarat că prizonierii ucraineni au fost “ucişi şi torturaţi” în detenţie.
El a precizat că Kievul a identificat “peste 300 de locuri de detenţie” în Rusia şi pe teritoriul ucrainean ocupat şi că, deşi peste 9.000 de ucraineni au fost repatriaţi în urma schimburilor, “mii” de persoane rămân în captivitate rusă. Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei, Volodimir Pavlicenko, a cerut o presiune internaţională sporită şi tragerea la răspundere a Rusiei pentru modul în care îi tratează pe prizonieri.
Generalizate și sistemice
Claudia Fuentes Julio, secretar general adjunct al ONU pentru Drepturile Omului, a declarat că monitorizarea efectuată de ONU a arătat că “tortura şi relele tratamente generalizate şi sistematice aplicate prizonierilor de război şi civililor deţinuţi ucraineni de către autorităţile Federaţiei Ruse continuă”, inclusiv violenţa sexuală.
Ea a precizat că, din februarie 2022, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a documentat execuţia a 129 de prizonieri de război ucraineni la scurt timp după capturare şi decesul a 48 de persoane aflate în detenţie, cauzat de tortură, refuzul acordării îngrijirilor medicale sau alte condiţii inumane de detenţie. Ea a menţionat că peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni intervievaţi au relatat că au fost supuşi torturii sau relelor tratamente.
De asemenea, ea a afirmat că mai mult de jumătate dintre aceştia au raportat acte de violenţă sexuală, inclusiv “viol, viol în grup, loviri în timp ce erau dezbrăcaţi, lovituri în zona organelor genitale, şocuri electrice aplicate organelor genitale şi mameloanelor, precum şi tratamente degradante cu caracter sexual”. Ea a declarat că ONU a primit “relatări constante despre bătăi severe cu obiecte precum bastoane, curele grele şi bucăţi de lemn, şocuri electrice, atacuri cu câini, simulări de execuţie şi alte forme de tortură”.
Fuentes Julio a precizat că OHCHR a documentat, de asemenea, cazuri de tortură şi rele tratamente aplicate prizonierilor de război ruşi şi celor din ţări terţe aflaţi în custodia Ucrainei, însă “la o scară fundamental diferită”. Ea a menţionat că aproximativ jumătate dintre prizonierii ruşi şi cei din ţări terţe intervievaţi au raportat abuzuri suferite în etapele iniţiale ale captivităţii.
La treizeci de ani de la asasinarea lui Tupac, a început procesul în care este judecat un fost şef de bandă
Procesul fostului şef de bandă acuzat că a orchestrat asasinarea lui Tupac Shakur a început, luni, la Las Vegas şi ar urma să dureze aproape o lună, la treizeci de ani de la moartea, care nu a fost niciodată elucidată, a celebrului rapper californian, notează AFP.
Probabil că dezbaterile nu vor dezvălui cine a tras, în noaptea de 7 septembrie 1996, asupra legendei rapului, aflat în vizită în ”Oraşul păcatelor” pentru a asista la un meci de box al lui Mike Tyson. Însă acuzarea speră să demonstreze că Duane ”Keffe D” Davis, fostul lider al bandei South Side Compton Crips, a comandat asasinatul şi a furnizat arma crimei.
În vârstă de 63 de ani, acuzatul a compărut îmbrăcat într-o cămaşă deschisă la culoare şi o cravată albastră. El riscă închisoarea pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată. Audierea a început cu selecţia juraţilor, un proces care ar trebui să dureze câteva zile.
Crima rămâne unul dintre cele mai celebre ”cazuri nerezolvate” din Statele Unite, obiectul unor dezbateri nesfârşite între fanii muzicii. Decedat la vârsta de 25 de ani, ”2Pac” a fost o figură-cheie a celebrei rivalităţi dintre scenele rap de pe coasta de vest şi cea de est a Statelor Unite.
Cu hiturile sale ”California Love” şi ”All Eyez on Me”, interpretate pe melodii care îmbinau ritmul groove cu basul puternic, acest fiu al unei membre a mişcării Black Panthers întruchipa ”băiatul rău” al ”West Coast”. Procesul promite să readucă în prim-plan războaiele de orgolii dintre casa sa de discuri, Death Row Records, fondată de Marion ”Suge” Knight, şi Bad Boy Records, cea creată pe Coasta de Est de Sean ”P. Diddy” Combs, unde activa Christopher ”The Notorious BIG” Wallace – un rapper de renume ucis la şase luni după moartea lui Tupac Shakur.
Potrivit acuzării, Death Row Records era protejat de Mob Piru, o bandă din Los Angeles din care făcea parte Suge; în timp ce Bad Boy Records angajase pentru protecţia sa organizaţia rivală South Side Compton Crips, condusă de Duane Davis. După meciul lui Mike Tyson de la cazinoul MGM Grand, Suge şi Tupac l-au bătut măr pe nepotul lui Duane Davis, Orlando ”Baby Lane” Anderson, deoarece acesta smulsese un medalion de la gâtul unuia dintre angajaţii Death Row. Conform acuzaţiei, şeful bandei ar fi organizat atunci o răzbunare.
Memorii compromiţătoare
Din lipsă de dovezi, ancheta a stagnat timp de decenii, înainte de a fi reluată odată cu publicarea, în 2019, a memoriilor lui Duane Davis. Acesta povesteşte că se afla pe scaunul din faţă al Cadillacului alb din care au fost trase gloanţele fatale asupra lui Tupac. El explică, de asemenea, că a dat un pistol spre bancheta din spate, fără să spună vreodată cine a tras – toţi pasagerii vehiculului au murit între timp.
Declaraţii compromiţătoare şi în concordanţă cu interviurile acordate anterior presei, care s-au întors împotriva lui şi au dus la arestarea sa în septembrie 2023. Însă fostul şef de bandă neagă acum aceste mărturisiri şi pledează nevinovat. ”Sunt nevinovat. Nu am ucis niciodată pe nimeni”, a declarat el în martie 2025 pentru ABC News, într-un interviu acordat din închisoare. ”Nu au nicio dovadă împotriva mea. Nici măcar nu pot dovedi că m-am aflat în Las Vegas”, a susţinut el.
El susţine acum că se afla în Los Angeles în seara crimei şi că nu şi-a citit niciodată propriile memorii, care, potrivit lui, au fost ficţionalizate de coautorul său din motive comerciale. ”I-am dat doar detalii despre viaţa mea”, a afirmat el. ”Iar el a făcut propria lui anchetă şi a scris cartea de unul singur”, a adăugat el.
Înaintea procesului, avocaţii săi s-au luptat pentru ca această carte, precum şi un interogatoriu al poliţiei din 2008, în calitate de martor, să nu poată fi folosite ca probe împotriva sa. În zadar.
Procesul ar trebui să dureze patru-cinci săptămâni. Indiferent de verdict, este puţin probabil ca acesta să-i mulţumească pe cei apropiaţi lui Tupac Shakur.
În luna mai, fratele său vitreg a depus o plângere civilă în care susţine că ”există încă persoane implicate în uciderea lui Tupac care, de 30 de ani, nu au fost trase la răspundere pentru crimele lor”. Plângerea menţionează, în special, recentul miniserial documentar ”Sean Combs: Ora răzbunării”, în care Duane Davis afirmă, în cadrul unui interogatoriu al poliţiei, că P. Diddy – el însuşi aflat astăzi în închisoare pentru infracţiuni legate de prostituţie – i-ar fi oferit un milion de dolari pentru a-l asasina pe Tupac.
Zbor anulat, în Canada, după ce un copil a refuzat să-şi pună centura de siguranţă
Anularea unui zbor, în Canada, după ce un copil a refuzat să-şi pună centura de siguranţă, a reaprins dezbaterea privind normele de comportament şi procedurile de siguranţă referitoare la copiii care călătoresc cu avionul, scrie BBC.
Zborul companiei Porter Airlines, care se pregătea să decoleze de la Victoria spre Toronto în 6 august, a fost nevoit să se întoarcă la terminal deoarece ”un copil mic stătea în picioare pe scaunul său şi refuza să-şi pună centura de siguranţă”, a declarat compania aeriană.
Întârzierea a făcut ca zborul să nu poată decola înainte de închiderea pistei, după miezul nopţii, astfel încât pasagerii au fost nevoiţi să-şi reprogrameze biletele pentru un zbor din ziua următoare. Incidentul a divizat opiniile cu privire la modul în care ar trebui trataţi copiii în astfel de situaţii şi la modul în care ar trebui să reacţioneze companiile aeriene.
În ceea ce priveşte comportamentul copilului, Porter Airlines a declarat că ”încercările părintelui însoţitor şi ale echipajului de a rezolva această situaţie au eşuat”. ”Aeronava nu a putut decola în aceste condiţii nesigure, aşa că echipajul a decis să se întoarcă la terminal şi să-i debarce pe cei doi pasageri”, a adăugat compania.
Lia Tuso, expertă în siguranţa copiilor în aviaţie, a declarat pentru BBC că echipajul Porter a protejat atât siguranţa pasagerilor de la bord, cât şi a copilului prin decizia de a opri zborul.
”Copiii neasiguraţi cu centura pot deveni proiectile”, a spus Tuso, la fel ca bagajele neasigurate, care pot fi aruncate către pasageri în caz de turbulenţe, mai ales în timpul decolării şi aterizării. Incidentul a stârnit o dezbatere online cu privire la cât de tolerante ar trebui să fie companiile aeriene faţă de familiile care călătoresc şi cât de strict ar trebui părinţii să aplice regulile companiilor aeriene.
Unii au afirmat că acesta este un exemplu al ceea ce se întâmplă când părinţii sunt prea ”blânzi” cu copiii lor. Emisiunea matinală de la Fox News a dezbătut subiectul, iar co-prezentatorul Charles Hurt a declarat că susţine disciplina fizică.
”Cu toţii am fost părinţi de genul acesta”, a spus el. ”Dar asta depăşeşte limitele”, a susţinut el. Alţii au subliniat că, uneori, copiii se tem de zbor şi nu încearcă să deranjeze.
Un pasager din avionul companiei Porter Airlines, Aryeh Kozuch, a declarat pentru CBC News că copilul nu fusese neastâmpărat, ci părea speriat. ”Se tot ascundea sub scaun. Dacă era forţat să fie legat cu centura, pur şi simplu aluneca pe sub ea”, a relatat el.
Mulţi s-au întrebat de ce a trebuit să fie perturbat întregul zbor din cauza unui singur copil şi au afirmat că familia ar fi trebuit să fie dată jos din avion. Aşa s-a întâmplat în 2018, când un tată şi fiica sa au fost filmaţi în timp ce erau daţi jos dintr-un zbor al companiei Southwest Airlines de la Chicago la Atlanta.
Potrivit unui pasager care a filmat incidentul, copilul se liniştise după o criză de furie şi stătea liniştit în scaunul său de mai bine de cinci minute înainte ca echipajul companiei aeriene să-l informeze pe tată că vor fi daţi jos din avion. Compania aeriană implicată, Southwest, a declarat că rapoartele iniţiale indicau ”o discuţie care a degenerat la bord între echipaj şi un client care călătorea cu un copil mic”.
După un incident similar din 2012, familia care a fost dată jos din avion a apărut în emisiunea ”Today Show” de la NBC pentru a acuza compania aeriană de lipsă de umanitate. JetBlue, compania aeriană implicată, a declarat că ”a avut clienţi care nu s-au conformat instrucţiunilor membrilor echipajului pentru o perioadă îndelungată de timp”. Aceasta a adăugat: ”Căpitanul a decis să îi dea jos pe clienţii implicaţi pentru siguranţa tuturor clienţilor şi a membrilor echipajului de la bord.”
Americanii au mai multă încredere în democraţi decât în republicani, pentru prima oară din 2017, în dosarele economice
Alegătorii americani au mai multă încredere în prezent în democraţi (37%) decât în republicani (36%) în dosarele economice – o premieră în ultimii zece ani şi un semnal puternic înaintea alegerilor de la jumătate de mandat, prevăzute în noiembrie, care vor stabili culoarea politică a Congresului în ultimii doi ani de mandat ai lui Donald Trump, arată un sondaj Ipsos, publicat luni.
Războiul din Iran îi scade în mod continuu popularitatea preşedintelui republican de mai multe luni. Din cauza acestui război, care durează de şase luni şi a paralizat traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz, preţul petrolului a “explodat” în Statele Unite şi a scăzut încrederea americanilor în gestionarea economică a lui Donald Trump.
Potrivit acestui sondaj, cota popularităţii lui Donald Trump a scăzut la 35% de la 37% în iulie, o scădere de aproape şapte puncte procentuale începând din ianuarie 2025 (42%), înainte de lansarea Războiului din Iran. La acea vreme, preşedintele american înregistra 56% opinii defavorabile, faţă de 63% în prezent, potrivit Reuters.
Potrivit agregatorului de sondaje al analistului american Nate Silver, opoziţia faţă de Războiul din Iran se află în creştere de la începutul conflictului şi a crescut de la 47% la 57% la sfârşitul lui iulie. Aceste sondaje se răsfrâng şi asupra Partidului Republican al lui Trump, potrivit Ipsos.
Potrivit acestui studiu, alegătorii înscrişi îi susţin în proporţie de 42% pe democraţi, faţă de 37% pe republicani. Cele două camere ale Congresului american, care se află în prezent pe mâna republicanilor de la alegerile din noiembrie 2024, ar putea ajunge pe mâna democraţilor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Prima pagină a ediției tipărite a Ziarului de Vrancea de astăzi, 21 august 2026: accident grav la Focșani, A7 Adjud–Bacău și șofran cultivat la Gologanu
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-prizonieri-ucraineni-vorbesc-despre-tortura-si-abuzuri-sexuale-in-timpul-detentiei-in-rusia”]