[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-un-vaccin-anti-cancer-al-moderna-si-merck-da-rezultate-promitatoare/mediaPool/uOwYBmU.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un vaccin anti-cancer al Moderna şi Merck dă rezultate promiţătoare
|
Acţiunile Moderna au urcat cu peste 120%
Un vaccin experimental personalizat împotriva cancerului, dezvoltat de Moderna şi Merck, a obţinut rezultate pozitive în primul său studiu clinic de fază 3, iar vestea a provocat creşteri spectaculoase pe bursă. Acţiunile Moderna au urcat cu aproape 130% miercuri, în timp ce titlurile Merck au avansat cu peste 10%, după ce tratamentul destinat pacienţilor cu melanom a atins principalele obiective ale studiului, transmite CNBC, preluat de news.ro.
Vaccinul pe bază de ARN mesager, administrat împreună cu imunoterapia Keytruda produsă de Merck, şi-a atins principalele obiective în studiul realizat pe peste 1.100 de pacienţi cu melanom cu risc ridicat sau avansat. În cazul acestora, tumorile detectabile fuseseră îndepărtate complet prin intervenţie chirurgicală.
Combinaţia a prelungit semnificativ perioada în care pacienţii au trăit fără reapariţia melanomului, comparativ cu administrarea Keytruda ca tratament unic. De asemenea, terapia a redus riscul răspândirii cancerului în alte zone ale organismului.
Studiul va continua pentru evaluarea altor criterii importante, inclusiv impactul tratamentului asupra supravieţuirii generale. Merck şi Moderna intenţionează să prezinte datele la un viitor congres medical internaţional şi urmează să înceapă în lunile următoare discuţiile cu autorităţile de reglementare privind eficacitatea şi siguranţa terapiei.
Vaccinul este conceput individual pentru fiecare pacient. Tumorile prezintă combinaţii diferite de mutaţii chiar şi în cazul persoanelor care suferă de acelaşi tip de cancer, iar tratamentul Moderna-Merck este realizat astfel încât să ţintească mutaţiile specifice identificate în tumora fiecărui pacient.
Scopul vaccinului este de ”a antrena” sistemul imunitar să recunoască markerii specifici ai celulelor canceroase şi să le distrugă. Keytruda este administrat concomitent pentru a amplifica răspunsul imun împotriva cancerului.
Rezultatele sunt importante în special pentru tratamentul melanomului, cea mai letală formă de cancer de piele. Deşi reprezintă doar aproximativ 1% dintre cancerele cutanate, melanomul provoacă majoritatea deceselor asociate acestora.
Companiile testează deja vaccinul personalizat şi împotriva altor tipuri de tumori, printre care cancerul pulmonar fără celule mici, cancerul vezicii urinare şi carcinomul renal. Rezultatele studiului în melanom ar putea astfel valida o nouă abordare terapeutică personalizată, cu potenţial de utilizare în mai multe forme de cancer.
Anunţul a provocat o reacţie spectaculoasă pe bursă. Acţiunile Moderna au crescut cu peste 120% miercuri dimineaţă, iar cele ale Merck cu peste 10%. Înaintea creşterilor, Moderna avea o capitalizare de aproximativ 25 de miliarde de dolari, iar Merck de aproximativ 333 de miliarde de dolari.
WP: Ruşii retrag miliarde din bănci, temându-se că Putin le va confisca depozitele pentru a-şi finanţa războiul
Ruşii retrag miliarde din sistemul bancar al ţării – se înregistrează un flux record de ieşiri de numerar în ultima vreme, pe fondul intensificării atacurilor cu drone din Ucraina şi al temerilor crescânde că statul, la ordinul Kremlinului, ar putea începe să confişte depozitele pentru a-şi finanţa războiul. Această mişcare provoacă probleme de lichiditate băncilor şi subminează capacitatea Kremlinului de a emite obligaţiuni pentru a finanţa conflictul din Ucraina, scrie „The Washington Post” (WP). Aproape 3,4 miliarde de dolari (286,4 miliarde de ruble) au fost retrase în primele două săptămâni ale lunii august, pe lângă cele 7,3 miliarde de dolari retrase în iulie şi peste 4,5 miliarde de dolari în iunie, potrivit datelor Băncii Centrale a Rusiei.
Suma totală a retragerilor din acest an ar putea fi aproape dublă faţă de cea înregistrată în primul an al invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina, potrivit lui Taras Skvorţov, director executiv la Sberbank, cea mai mare instituţie financiară de retail din Rusia. Retragerile provoacă probleme de lichiditate, potrivit lui Skvorţov şi unui fost înalt funcţionar din domeniul finanţelor din Rusia, suprasolicitând un sector financiar deja pus la grea încercare de nivelurile crescânde ale creditelor neperformante, ca urmare a unui boom al creditării dirijat de guvern pentru a intensifica producţia militară.
“Dronele zboară. Lucrurile ard. Nervozitatea creşte. Iar oamenii încep să-şi dea seama că trebuie să-şi ţină banii sub saltea şi nu undeva în bănci, unde s-ar putea să nu-i mai primească înapoi”, a spus fostul oficial din domeniul finanţelor, care, la fel ca alţii, a vorbit sub condiţia anonimatului. “Pentru unele bănci, aceasta este într-adevăr o problemă”, a spus fostul oficial. “Nu se aşteptau la asta şi au investit toţi banii în altă parte, dar totuşi oamenii vin şi retrag jumătate de trilion de ruble pe lună”, arată el.
Aleksandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a afirmat că aceste retrageri reflectă o teamă tot mai profundă în rândul populaţiei ruse. “Înseamnă că oamenii nu au încredere în sistemul bancar rus sau în sistemul financiar rus”, a spus Prokopenko. “Toate acestea sunt o consecinţă a temerii că guvernul va lua măsuri împotriva sistemului bancar, că ar putea naţionaliza depozitele”, explică ea. În opinia sa, o astfel de naţionalizare este puţin probabilă. În schimb, nu exclude posibilitatea ca autorităţile să impună limite asupra retragerilor.
Ce s-a întâmplat la începutul războiului se întâmpla din nou acum
Suma totală retrasă în acest an depăşeşte deja cei 24,7 miliarde de dolari (2 trilioane de ruble) retraşi în primul an după invazia din februarie 2022. În primele două săptămâni ale invaziei, 23 de miliarde de dolari au părăsit sistemul, iar băncile păreau să fie în pericol din cauza deponenţilor şi a întreprinderilor care stăteau la coadă pentru a-şi goli conturile, până când guvernul a stopat exodul impunând controale stricte asupra capitalului şi majorând brusc ratele dobânzilor.
Acum, marile întreprinderi încearcă, de asemenea, să-şi mute banii în afara sferei de influenţă a autorităţilor de reglementare ruse, pe măsură ce creşte îngrijorarea cu privire la potenţiale confiscări de active. Acest lucru agravează şi mai mult problemele, a afirmat fostul oficial. În total, peste 9,4 miliarde de dolari au fost transferaţi în afara Rusiei în al doilea trimestru al anului 2026, potrivit datelor Băncii Centrale.
“În fiecare lună se înregistrează un flux de ieşire (de capital) semnificativ”, a declarat Skvorţov pentru RBK Radio, un post de radio rus. “Dacă tendinţa continuă, lucrurile nu se vor îmbunătăţi”, a adăugat el.
Retragerile de fonduri au subminat deja eforturile guvernului rus de a strânge bani pentru finanţarea războiului prin emiterea de obligaţiuni de stat.
Luna trecută, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să anuleze emisiunile de obligaţiuni planificate, chiar dacă a devenit din ce în ce mai dependent de acestea ca mijloc de acoperire a unui deficit bugetar uriaş, pe fondul creşterii continue a cheltuielilor militare în timp ce economia stagnează. Skvorţov a declarat pentru RBK Radio că problemele de lichiditate ale băncilor înseamnă că multe dintre acestea nu pot aloca fonduri pentru a cumpăra obligaţiuni de stat.
„Putin va confisca averile”
Având în vedere că deficitul bugetar pentru perioada ianuarie-iulie se ridică deja la 6,46 trilioane de ruble (76,1 miliarde de dolari) – depăşind cu mult prognoza de 3,8 trilioane de ruble pentru întregul an – cresc temerile că Kremlinul ar putea confisca veniturile marilor întreprinderi pentru a-şi finanţa războiul. “Dacă guvernul are nevoie de bani, Putin va recurge pur şi simplu la confiscarea activelor. Nu-i pasă”, a spus un asociat al unui miliardar rus. “Şi cred că în această direcţie se îndreaptă lucrurile”, a adăugat el.
În plus, “există senzaţia că puterea politică nu mai este la fel de stabilă, iar aceasta este o perioadă în care este mai bine să nu fii prezent”, a spus fostul oficial din domeniul finanţelor. Deja mai multe companii deţinute de oligarhi ruşi au fost vizate de guvern în cadrul unei campanii de naţionalizare care, numai anul trecut, a dus la confiscarea unor active în valoare de 51,5 miliarde de dolari în favoarea statului, potrivit procurorilor ruşi. În iunie anul trecut, statul rus a confiscat active în valoare de 7,6 miliarde de dolari (550 de miliarde de ruble) de la Vadim Moşkovici, fondatorul Rosagro, unul dintre cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, după ce oligarhul a fost reţinut şi acuzat de fraudă pe scară largă. A fost cea mai mare confiscare de active din Rusia de la începutul invaziei pe scară largă.
Printre cei care şi-au pierdut activele în favoarea statului se numără şi Dmitri Kamenscik, care deţinea anterior aeroportul Domodedovo din Moscova, precum şi Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai mari mine de aur din ţară.
Unii economişti susţin că eforturile Kremlinului de a direcţiona creditele bancare către intensificarea producţiei militare sufocă economia civilă, mai ales pentru că ratele ridicate ale dobânzilor şi inflaţia lasă băncilor şi companiilor puţine fonduri disponibile pentru investiţii în sectoarele non-militare.
Economia rusă s-a blocat în prima jumătate a anului 2026, creşterea produsului intern brut scăzând la 0,3%, comparativ cu 1,2% în prima jumătate a anului 2025.
Deocamdată, însă, războiul administraţiei Trump cu Iranul a determinat o nouă creştere a preţurilor petrolului şi i-a oferit Kremlinului o uşurare parţială în faţa constrângerilor bugetare. Veniturile statului rus din petrol şi gaze au crescut cu 60% în iulie faţă de aceeaşi lună a anului precedent, pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, dar sunt încă cu 11% mai mici în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor ruseşti de petrol, precum şi asupra reţelei extinse de depozite aparţinând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, afectează, de asemenea, profiturile miliardarilor ruşi. “Asta îi costă bani pe aceşti oameni. Trebuie să bage mâna în buzunar. Nu sunt obişnuiţi să aibă toate aceste probleme”, a spus asociatul unui oligarh rus, referindu-se la cele mai bogate persoane din Rusia.
Ucraina a lovit peste 20 de depozite Wildberries de când a început să vizeze facilităţile companiei pe 18 iulie, într-un val de atacuri care, potrivit estimărilor unor economişti, a distrus mărfuri în valoare de peste 6 miliarde de dolari şi a provocat daune de peste 3 miliarde de dolari infrastructurii Wildberries. “Nu este un loc în care ai vrea să faci afaceri. Dacă poţi să scoţi bani din ţară, o faci”, a mai spus asociatul. “Toţi cei care pot încearcă să scoată bani din ţară, dar devine din ce în ce mai dificil să facă asta”, spune şi un director de afaceri din Moscova.
Un canal cheie pentru scoaterea banilor din Rusia, pe fondul restricţiilor guvernamentale tot mai severe privind transferurile mari de numerar în străinătate, implică deschiderea de conturi de brokeraj în ţările vecine Kazahstan, Kârgâzstan şi Armenia, potrivit directorului de afaceri din Moscova şi fostului oficial din domeniul finanţelor. “De acolo, aceşti bani pot fi investiţi în întreaga lume”, a spus fostul oficial din domeniul finanţelor.
Pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la costurile financiare tot mai mari ale războiului, mai mulţi oficiali de rang înalt au avut intervenţii publice rare în ultimele săptămâni.
Gherman Gref, directorul Sberbank, s-a abătut de la linia oficială la sfârşitul lunii iunie, declarând public că toată lumea doreşte ca războiul să se încheie cât mai curând posibil. Apoi, la începutul lunii august, influentul primar al Moscovei, Serghei Sobianin, s-a pronunţat împotriva apelurilor parlamentarilor cu poziţii radicale de a orienta şi mai mult economia către război. “Dacă nu există o economie a vieţii paşnice în sine, nu vor exista impozite, nici venituri pentru populaţie, situaţia politică va fi complet diferită şi, atunci, nu vom avea succes nici în război”, a declarat Sobianin pentru TASS, agenţia de ştiri a statului. “Iar a distruge viaţa, a distruge economia civilă înseamnă a distruge ţara însăşi”, a punctat el.
O profesoară de la UC Berkeley a recunoscut că a folosit inteligenţa artificială pentru a edita un articol de opinie despre competenţele matematice ale studenţilor
O profesoară de matematică de la Universitatea din California, Berkeley, care a criticat într-un articol de opinie publicat în San Francisco Standard deficienţele „grave” ale studenţilor în materie de matematică, a recunoscut că a folosit inteligenţa artificială pentru a o ajuta la redactarea articolului.
Săptămâna trecută, ziarul Standard a publicat un articol de 2.000 de cuvinte semnat de Zvezdelina Stankova, în care profesoara afirma că unii dintre studenţii săi de la matematică aveau un decalaj de „cinci până la opt ani” şi nu deţineau cunoştinţele de „gimnaziu” privind fracţiile şi algebra de bază, scrie The Guardian.
Stankova a afirmat că vina o poartă sistemul de admitere „fără luarea în considerare a rezultatelor la teste” al Universităţii din California, sugerând că studenţii care nu erau suficient de pregătiţi pentru rigurozitatea programului de matematică de la Berkeley au fost admişi deoarece un criteriu de referinţă de lungă durată, precum testul SAT, dispăruse. În weekend, jurnaliştii de la ziarul studenţesc al Universităţii Berkeley, Daily Californian, au observat că limbajul articolului de opinie părea să fie generat de AI. Potrivit lui Francis Luo, student în anul al doilea la Berkeley, au verificat articolul cu ajutorul programului de detectare a AI „Pangram”, care a indicat că 33% din articolul de opinie fusese generat sau redactat cu ajutorul AI.
Ca răspuns, Stankova a recunoscut că a folosit un program de inteligenţă artificială pentru a „ajuta la redactarea articolului”, dar că acesta era „rezultatul a câteva sute de ore de muncă intensă, dintre care aproximativ 80 de ore sunt ale mele”.
Stankova a declarat prin e-mail că a folosit inteligenţa artificială pentru a identifica „numeroase documente şi articole legate de iniţiativă”, dar că „toată analiza este rezultatul muncii membrilor echipei”.
Atunci când a fost întrebat despre politica sa privind utilizarea AI, ziarul „The Standard” – care a publicat articolul de opinie – a transmis prin e-mail următoarea declaraţie: „Deşi AI poate oferi sprijin, ne aşteptăm ca în spatele fiecărui articol pe care îl publicăm să se afle oameni care să-şi asume responsabilitatea pentru fiecare cuvânt. În colaborarea cu autoarea acestui articol de opinie, am înţeles – şi continuăm să înţelegem – că acest text reflectă analiza originală aprofundată, cercetarea şi expertiza acesteia şi a colegilor săi”.
Mărturisirea lui Stankova a stârnit o dezbatere amplă pe reţelele sociale cu privire la utilizarea AI de către cadrele universitare. Unii au criticat-o pe Stankova, calificând utilizarea acesteia drept „ironică” în contextul unui articol care aborda lipsa de pregătire a studenţilor sau susţinând că un articol de opinie ar fi trebuit să fie în întregime original şi redactat fără ajutorul inteligenţei artificiale. Alţii au luat apărarea profesoarei, afirmând că utilizarea AI nu reprezintă o problemă gravă şi că aceasta distrage atenţia de la subiectul în discuţie.
În articolul său de opinie, Stankova a prezentat date pe care ea şi colegii săi le-au analizat, care sugerau că numărul studenţilor cu un „deficit grav” în ceea ce priveşte pregătirea pentru cursul de calcul diferenţial I s-a triplat după introducerea admiterii fără luarea în considerare a rezultatelor la teste. Înainte de publicarea articolului său de opinie săptămâna trecută, Stankova – alături de peste 3.000 de alţi membri ai corpului profesoral al UC – a semnat o scrisoare din iunie în sprijinul testelor de admitere. Stankova, una dintre autoarele scrisorii, a afirmat că şi acolo s-a folosit inteligenţa artificială pentru editare. Senatul academic al UC a declarat, într-un comunicat emis la sfârşitul lunii iulie, că va demara o analiză pentru a stabili dacă testele standardizate vor fi din nou utilizate în procesul de admitere. În cazul în care vor fi reintroduse, modificările ar afecta, cel mai devreme, admiterea din toamna anului 2028.
Pe site-ul său web, Pangram susţine că identifică corect documentele generate de AI în 99,66% din cazuri, adică înregistrează un fals pozitiv la aproximativ fiecare 24.000 de documente scanate.
NASA avertizează asupra riscului ca microbii umani să contamineze Polul Sud al Lunii
Microbii care călătoresc în spaţiu împreună cu astronauţii pot să supravieţuiască în zonele umbrite de la Polul Sud al Lunii şi să afecteze procesul de căutare a urmelor de viaţă din trecut în solul selenar şi, ulterior, în cel marţian, potrivit unui studiu al agenţiei spaţiale americane, NASA, publicat miercuri în revista Science Advances şi citat de agenţia de știri EFE şi pe site-ul nasa.gov.
Organismele au fost testate în cadrul unor simulări ale mediului din trei regiuni situate în apropierea Polului Sud al Lunii: Nobile Rim, Connecting Ridge şi De Gerlache Rim. Aceste simulări au utilizat hărţi de mediu detaliate, elaborate pe baza datelor privind altitudinea şi temperatura. Rezultatul constă în hărţi ale „nişelor de supravieţuire”, care evidenţiază microorganisme care se găsesc în zone plecând de la fundul unui crater de câţiva kilometri până la urma lăsată de o cizmă.
Echipa de oameni de ştiinţă şi-a propus să realizeze teste pentru a afla care microorganisme terestre ar putea supravieţui condiţiilor polare extreme. Cercetătorii s-au concentrat pe organismele întâlnite frecvent în mediile zborurilor spaţiale şi pe cele prezente în mod obişnuit pe pielea umană. Pe lângă Aspergillus niger, printre acestea s-au numărat Bacillus subtilis, Staphylococcus aureus, Deinococcus radiodurans şi mai multe specii de Fusarium. Pe baza unei analize a studiilor anterioare, oamenii de ştiinţă au stabilit cantitatea maximă de căldură şi de radiaţii ultraviolete (UV) pe care fiecare organism o poate suporta.
Niciunul dintre aceste microorganisme nu este „extremofil”, adică din categoria celor care rezistă la condiţii precum vidul, însă astronauţii au descoperit Aspergillus niger în interiorul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), iar experimentele au demonstrat că această specie de fungi rezistă şi în exterior.
Pentru a preveni aceste situaţii, vehiculele robotizate sunt supuse unei temperaturi de peste 204 grade Celsius pentru a distruge microorganismele, însă în cazul unui echipaj uman aflat la bordul unei misiuni pe Lună, acest lucru nu este posibil. „M-aş fi aşteptat ca aceste microorganisme să se fi uscat”, a declarat într-un comunicat geomicrobiologul NASA Aaron Regberg, coautor al studiului.
Cel mai rezistent microorganism a fost Aspergillus niger, care a supravieţuit chiar şi în locurile în care ajunge puţin soare, deşi radiaţiile ultraviolete (UV), letale pentru majoritatea microbilor, sunt utilizate pentru sterilizarea spitalelor. „Oamenii sunt exploratori din fire, iar odată cu ei vin şi vocile lor, amintirile lor… şi microbii lor”, a declarat Prabal Saxena, planetolog care a condus studiul de la Centrul Spaţial Goddard al NASA din Greenbelt, Maryland. „Pentru unii oameni de ştiinţă, printre care mă număr şi eu, această realitate poate fi tulburătoare. Însă, ea creează, de asemenea, o oportunitate de a transforma o situaţie imperfectă într-un experiment util”, a adăugat el.
Aducerea microbilor în spaţiu este inevitabilă – spre exemplu, oamenii au, în medie, un milion de bacterii care trăiesc pe fiecare porţiune de piele de mărimea unei radiere de creion. Aceste bacterii se răspândesc din costumele spaţiale şi din habitate. Deşi autorii articolului îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că această contaminare ar putea să interfereze cu procesul de căutare a indiciilor chimice privind geologia sau biologia din trecut, ei susţin totodată că Luna ar trebui folosită ca un laborator natural. În zonele umbrite din jurul Polului Sud, oamenii de ştiinţă ar putea testa limitele reale ale supravieţuirii microbiene într-un mediu care nu poate fi reprodus cu uşurinţă pe Pământ.
Deoarece axa Lunii este uşor înclinată, la Polul Sud Soarele nu se ridică niciodată deasupra liniei orizontului şi luminează din profil, ca o lanternă aprinsă aşezată pe o masă. Crestele craterelor şi munţilor blochează această lumină şi creează umbre permanente şi reci, care reţin apa şi protejează împotriva radiaţiilor. „Când ne gândim la Lună, de obicei nu ne vine în minte biologia”, a declarat Heather Graham, coautoare a studiului de la NASA Goddard, care contribuie la dezvoltarea de instrumente şi tehnici pentru detectarea formelor de viaţă ce ar putea să nu semene cu cele de pe Pământ. „Însă, Luna este un loc în care o celulă poate să supravieţuiască, aşa că prima noastră explorare a acestor situri ar trebui să acorde o atenţie sporită ‘pasagerilor clandestini’ microbieni şi să depună eforturi susţinute pentru a caracteriza compoziţia chimică selenară înainte ca vizitele noastre să modifice ceea ce vom găsi acolo”, a adăugat ea.
Autorii studiului au notat că, deşi unii microbi pot să supravieţuiască în stare latentă în regiunile din jurul Polului Sud, ceea ce ar putea crea confuzie în cadrul unor viitoare investigaţii ştiinţifice, nu există dovezi că Luna dispune de ingredientele esenţiale pentru dezvoltarea şi replicarea lor. Printre aceste ingrediente se numără apa în stare lichidă, care necesită, de obicei, o atmosferă şi temperaturi moderate. NASA intenţionează să trimită în 2028 prima misiune cu echipaj uman pe solul selenar, după mai bine de jumătate de secol, un preludiu pentru alte misiuni de colonizare a Lunii şi pentru misiuni pe Marte.
Prinţul Harry şi Meghan se mută înapoi în Marea Britanie, după ce şase ani au locuit în SUA
Prinţul Harry şi soţia sa, Meghan, ducesă de Sussex, se întorc în Marea Britanie, la mai bine de şase ani după ce s-au mutat în SUA şi s-au stabilit într-o casă din California, potrivit informaţiilor obţinute de BBC News. Regele Charles al III-lea a fost informat duminică despre această decizie, dar prinţul Harry şi Meghan nu au în plan să-şi reia îndatoririle regale.
Potrivit BBC, regele nu era la curent cu această mutare înainte de weekendul trecut, dar salută ocazia de a-i vedea mai des pe membrii familiei într-un cadru privat şi personal. Totuşi, nu se preconizează nicio schimbare a statutului oficial al prinţului Harry şi al lui Meghan, aceştia urmând să rămână persoane private.
Fratele lui Harry, prinţul moştenitor William, şi prinţesa Catherine au fost, de asemenea, informaţi despre decizia ducilor de Sussex. Prinţul Harry şi Meghan intenţionează să se mute din SUA la sfârşitul acestei luni într-o reşedinţă privată, care nu aparţine familiei regale, situată în afara Londrei.
Ducii de Sussex au anunţat în ianuarie 2020 că se vor retrage din rolurile regale „de rang înalt” şi că depun eforturi pentru a deveni independenţi financiar faţă de familia regală. „Acest echilibru geografic ne va permite să ne creştem fiul cu respect pentru tradiţia regală în care s-a născut, oferind în acelaşi timp familiei noastre spaţiul necesar pentru a ne concentra asupra următorului capitol, inclusiv asupra lansării noii noastre organizaţii caritabile”, au declarat ei într-un comunicat la acea vreme. Palatul Buckingham a confirmat apoi, în februarie 2021, că cei doi nu mai sunt membri activi ai familiei regale.
Prinţul Harry şi Meghan au acum doi copii, Archie, născut în 2019, şi Lilibet, născută în 2021. Ambii sunt înscrişi să înceapă şcoala în Marea Britanie în septembrie, potrivit presei britanice. Decizia cuplului de a se retrage din funcţiile lor şi de a se muta în California a creat tensiuni considerabile cu alţi membri ai familiei regale. Aceste tensiuni s-au accentuat şi mai mult când Harry şi Meghan au acordat un interviu lui Oprah Winfrey în 2021, în cadrul căruia au discutat despre dificultăţile pe care le-au întâmpinat în culisele familiei regale. Printre alte subiecte, Meghan a povestit despre discuţii referitoare la faptul că fiului lor, Archie, nu i se va acorda titlul de prinţ şi că nu va beneficia de protecţie, şi a spus că, în timpul sarcinii, au avut loc discuţii despre „cât de închisă” va fi culoarea pielii lui Archie. Harry, la rândul său, a declarat în acel interviu că este „dezamăgit” de tatăl său, regele Charles al III-lea, şi că el şi fratele său se află „pe drumuri diferite”.
Harry, Meghan şi copiii lor au călătorit în Marea Britanie luna trecută şi s-au întâlnit cu regele Charles pentru prima dată după mulţi ani, dar mutarea înapoi în Regatul Unit nu a fost discutată în timpul acestei vizite. Prinţul Harry şi Meghan nu mai fuseseră împreună în Marea Britanie din 2022, când au participat la înmormântarea reginei Elizabeth a II-a.
Această vizită nu a fost lipsită de controverse. BBC News a relatat înaintea vizitei că Harry se gândea să renunţe la ideea de a-şi lua soţia şi copiii cu el, deoarece cererea sa de protecţie poliţienească finanţată din banii contribuabililor fusese respinsă de autorităţile britanice.
Ducele de Sussex pierduse anterior, în 2024, un proces în care contesta decizia de a i se reduce nivelul de securitate atunci când se întoarce în Marea Britanie, în urma anunţului că se retrage de la îndatoririle regale.
Şeful spionajului din Ecuador, soţia sa şi cinci americani au murit într-un accident de elicopter în Kenya
Directorul general al agenţiei de informaţii din Ecuador, soţia sa, precum şi cinci cetăţeni americani şi-au pierdut viaţa miercuri într-un accident de elicopter în Kenya, relatează BBC. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a confirmat decesul celor cinci cetăţeni americani.
Michele Sensi-Contugi şi soţia sa, Stephany Hollihan, se aflau printre cele şapte persoane care şi-au pierdut viaţa în urma accidentului produs în provincia Samburu, la ora 09:13, ora locală (şi ora României). Autoritatea pentru Aviaţie Civilă din Kenya (KCAA) a declarat că elicopterul efectua un zbor turistic de la o rezervaţie naturală din Loisaba către Ewaso Nyiro, un râu care curge de-a lungul mai multor rezervaţii naţionale. “Guvernul naţional îşi exprimă cele mai sincere condoleanţe pentru decesul tragic al lui Michele Sensi-Contugi şi al soţiei sale, Stephany Hollihan”, a declarat biroul prezidenţial al Ecuadorului într-un comunicat publicat pe X.
Fostul preşedinte al Ecuadorului, Guillermo Lasso, le-a adus un omagiu celor doi pe reţelele sociale, spunând: “Transmit solidaritatea şi apropierea mea faţă de membrii familiilor lor, prietenii şi colegii lor în aceste momente de profundă durere. Fie ca Dumnezeu să le ofere mângâiere şi putere, iar victimele să se odihnească în pace”. Sensi-Contugi, în vârstă de 44 de ani, a fost numit director general al Centrului de Informaţii Strategice din Ecuador în 2024.
Identităţile celor cinci americani nu au fost încă confirmate. Departamentul de Stat a declarat: “Transmitem cele mai sincere condoleanţe familiilor şi celor dragi pentru pierderea suferită”. Crucea Roşie din Kenya a declarat pentru BBC că zona nu este încă accesibilă, dar se utilizează drone pentru a evalua situaţia de la faţa locului. Ţinutul Samburu este o destinaţie turistică populară, cu numeroase rezervaţii private de faună sălbatică, şi este renumit pentru peisajele sale uimitoare. Accidentele de elicopter sunt destul de frecvente în Kenya.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Prima pagină a ediției tipărite a Ziarului de Vrancea de astăzi, 21 august 2026: accident grav la Focșani, A7 Adjud–Bacău și șofran cultivat la Gologanu
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-un-vaccin-anti-cancer-al-moderna-si-merck-da-rezultate-promitatoare”]