BNR confirmă că investițiile străine din perioada Bolojan s-au prăbușit dramatic

Contrar manipulării din campania electorală, când românilor li se spunea obsesiv faptul că dacă nu va ieși președinte Nicușor Dan, investitorii vor fugi din România și nu vor mai exista societăți interesate să investească aici, datele Băncii Naționale a României arată un adevărat dezastru sub conducerea USR-ului și a lui Ilie Bolojan.

Banca Națională a României (BNR) demonstrează fără echivoc faptul că investițiile străine directe din România (ISD) au însumat numai 669 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2026. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2025, când guvernul era condus de Marcel Ciolacu, investitorii străini au adus în România 3,7 miliarde euro, de șase ori mai mult, scrie „Gândul”.

Singurele ,reforme,, făcute de Bolojan și USR au fost legate exclusiv de creșterea taxelor și impozitelor, acordarea banilor de la bugetul central discreționar, slăbirea consumului și terorizarea populației cu mesaje alarmiste și fataliste.

Astfel, în numai un an, România a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investiții străine directe aferent primelor șase luni. Procentual, vorbim despre o cădere de aproximativ 82%.

CITEȘTE ȘI În plină criză cercetătorii spun că statele care ar legaliza canabisul ar câștiga din acciză peste 57 de miliarde

Din cele 669 de milioane de euro înregistrate în primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, categorie în care BNR include și profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate între companii din același grup.

Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, acesta este un semnal de alarmă.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în vara lui 2025 o situație bugetară grea și obligația de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Problema este că tratamentul de șoc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat.

În vara lui 2025, Guvernul a trecut la majorări de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost reașezate la 11%, modificările intrând în vigoare de la 1 august 2025. Când crește TVA, prețurile sunt împinse în sus.

Când veniturile nu țin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cumpărăturile.

Când consumul scade, firmele vând mai puțin. Iar când firmele se așteaptă la vânzări slabe, au mai puține motive să construiască o fabrică nouă sau să mărească una existentă.