[analyse_image type=”featured” src=”https://stiridinsursebuzau.ro/wp-content/uploads/2026/08/779001207_10215568420361407_3163140223779137759_n.jpg”]
Noile criterii de risc propuse de ANAF pentru rambursarea TVA ar putea pune presiune tocmai pe firmele care investesc sau se află la început de drum. Elena Gurguiatu, expert contabil, consultant fiscal și membru fondator PACT.ro, avertizează că lupta împotriva fraudei este necesară, însă simpla îndeplinire a unui criteriu nu ar trebui să conducă automat la un tratament fiscal mai restrictiv: „Analiza de risc trebuie să rămână o analiză, nu o simplă bifă.”
Procedura de rambursare a TVA ar putea suferi modificări importante, după ce ANAF a propus introducerea unor noi criterii pentru identificarea contribuabililor care prezintă risc de rambursare necuvenită. Măsurile stârnesc însă îngrijorări în mediul fiscal și de afaceri, în special în privința firmelor nou-înființate, a celor care fac investiții sau a societăților care ajung să fie evaluate inclusiv prin prisma situației fiscale a furnizorilor lor.
Elena Gurguiatu, expert contabil, consultant fiscal și membru fondator PACT, avertizează că lupta împotriva fraudei este necesară, însă criteriile de risc nu trebuie transformate într-un mecanism automat care să îngreuneze rambursarea TVA pentru contribuabilii corecți.
„Combaterea fraudei este necesară. Dar analiza de risc trebuie să rămână o analiză, nu o simplă bifă”, susține Elena Gurguiatu.
TVA de rambursat înseamnă lichiditate pentru firme
Modificările vizează procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, reglementată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 352/2022.
Problema depășește însă sfera strict contabilă. Pentru numeroase societăți, recuperarea TVA reprezintă o componentă importantă a fluxului de numerar.
În această situație se pot afla firmele care realizează investiții, exportatorii, societățile cu livrări intracomunitare, anumite companii din agricultură, operatorii care desfășoară tranzacții supuse taxării inverse sau firmele nou-înființate care achiziționează utilaje și echipamente înainte de a genera venituri suficiente.
„TVA de rambursat nu este o cifră dintr-un decont. Este cash-flow. Este posibilitatea de a plăti furnizorii, salariile și investițiile fără a apela la finanțare bancară”, explică expertul contabil.
14 situații ar putea indica un risc pentru ANAF
Proiectul are în vedere 14 situații care pot fi luate în calcul în analiza riscului. Printre acestea se numără existența administratorilor sau asociaților în bazele de date de risc ale ANAF, antecedente înscrise în cazierul fiscal, regularizări importante de TVA, creșterea semnificativă a sumelor solicitate la rambursare sau corectarea frecventă a deconturilor.
Alte criterii privesc nedepunerea la termen a unor declarații fiscale, procedurile de prevenire a insolvenței, insolvabilitatea ori faptul că societatea are o vechime mai mică de șase luni.
ANAF urmărește, de asemenea, eventualele diferențe dintre informațiile din e-Factura, aparatele de marcat și TVA declarată, precum și situațiile în care TVA dedusă este semnificativ mai mare decât cea rezultată din facturile raportate de furnizori.
Unul dintre cele mai sensibile criterii privește chiar furnizorii contribuabilului: riscul poate fi influențat de existența unor furnizori importanți cu declarații nedepuse, obligații fiscale restante, insolvență, afiliere sau vechime redusă.
„O firmă nouă nu este, prin definiție, o firmă cu risc”
Elena Gurguiatu consideră că nu toate cele 14 criterii pot fi tratate în același mod. Cele mai mari rezerve privesc criteriile referitoare la regularizările TVA, creșterea sumelor solicitate, corectarea erorilor și vechimea firmei.
În cazul unei societăți cu o vechime mai mică de șase luni, simpla existență recentă pe piață nu ar trebui să determine automat un tratament fiscal mai restrictiv.
Din contră, începutul activității este perioada în care o companie poate efectua cele mai mari investiții: cumpără utilaje, echipamente, amenajează spații și achiziționează servicii, acumulând TVA deductibilă înainte de a ajunge la un nivel suficient al veniturilor.
„O investiție nu este fraudă. O firmă nouă nu este, prin definiție, o firmă cu risc. O regularizare impusă de Codul fiscal nu este o neregulă”, subliniază expertul contabil.
În analiza sa, Gurguiatu invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv cauzele Mednis și Sosnowska, din perspectiva principiilor neutralității TVA și proporționalității măsurilor aplicate contribuabililor.
Creșterea TVA solicitată poate avea explicații economice normale
Un alt criteriu contestat este creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare față de perioadele anterioare.
O asemenea creștere poate avea însă explicații economice perfect legitime: achiziția unor utilaje, construirea sau amenajarea unei hale, dezvoltarea activității ori creșterea exporturilor și a livrărilor intracomunitare.
În opinia expertului, o variație importantă poate determina ANAF să solicite explicații suplimentare, dar nu ar trebui să reprezinte, singură, dovada unui risc fiscal.
Aceeași abordare ar trebui aplicată și corectării erorilor materiale. Faptul că legislația permite contribuabilului să corecteze anumite erori trebuie să însemne că mecanismul poate fi folosit fără ca simpla utilizare a acestuia să genereze automat suspiciuni.
Cât de mult poate fi trasă la răspundere o firmă pentru furnizorii săi?
O problemă și mai delicată apare în cazul criteriilor 13 și 14, care implică situația furnizorilor.
Expertul contabil atrage atenția că beneficiarul unei facturi nu controlează în totalitate modul în care furnizorul își declară și își achită obligațiile către stat.
O companie poate verifica informațiile publice despre partenerii săi comerciali, însă nu are acces la toate datele deținute de ANAF și, în mod evident, nu poate efectua propriul control fiscal asupra furnizorului.
„Problema fiscală a unui furnizor nu demonstrează, singură, o conduită necorespunzătoare a beneficiarului”, arată Elena Gurguiatu.
În acest context sunt amintite hotărâri importante ale CJUE, precum cauzele conexate Mahagében și Dávid, Kittel și Recolta Recycling sau cauza românească Paper Consult, care au analizat, în contexte privind dreptul de deducere, limitele responsabilității beneficiarului pentru comportamentul fiscal al furnizorului.
Gurguiatu subliniază însă că aceste spețe nu vizează direct actualul proiect ANAF privind analiza de risc la rambursarea TVA, ci oferă principii relevante care ar trebui avute în vedere.
Expert contabil: Unele criterii trebuie modificate înainte de adoptare
În urma analizei celor 14 situații propuse, Elena Gurguiatu consideră că regularizarea TVA, creșterea sumei solicitate, corectarea erorilor și vechimea mai mică de șase luni nu ar trebui să poată declanșa, luate separat, inspecția fiscală anticipată.
Totodată, criteriul privind situația fiscală a furnizorilor ar trebui reformulat substanțial, astfel încât problemele unui partener comercial să reprezinte un element de analiză, nu o consecință automată pentru firma care solicită rambursarea.
În ceea ce privește diferențele identificate prin e-Factura și alte sisteme informatice, expertul solicită stabilirea unor parametri clari. Termeni precum „diferență semnificativă” trebuie definiți suficient de precis pentru ca firmele să poată anticipa modul în care vor fi evaluate.
Contribuabilului ar trebui, de asemenea, să i se ofere posibilitatea de a explica eventualele neconcordanțe înainte ca acestea să conducă la măsuri procedurale mai severe.
„Analiza de risc trebuie să rămână o analiză”
În opinia Elenei Gurguiatu, ANAF trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru identificarea și combaterea fraudelor în materie de TVA, însă acestea trebuie construite astfel încât contribuabilii corecți să nu suporte consecințe disproporționate.
Miza este cu atât mai mare cu cât întârzierea unei rambursări poate obliga o societate să contracteze finanțări bancare pentru a acoperi temporar banii pe care îi are de recuperat.
„Pentru firme, TVA de rambursat înseamnă lichiditate. Uneori înseamnă evitarea unei finanțări bancare contractate doar pentru a acoperi temporar o creanță fiscală. De aceea cred că orice extindere a criteriilor de risc trebuie să respecte trei lucruri: claritate, proporționalitate și analiză individuală”, afirmă Elena Gurguiatu.
Concluzia expertului contabil este că lupta împotriva fraudei fiscale nu trebuie transformată într-un sistem în care simpla îndeplinire a unui criteriu atrage automat suspiciunea asupra contribuabilului.
„Altfel, riscăm ca mecanismul creat pentru identificarea fraudei să afecteze tocmai contribuabilii care și-au desfășurat activitatea corect. Analiza de risc trebuie să rămână o analiză. Nu o simplă bifă”, concluzionează Elena Gurguiatu.
Noile criterii de risc propuse de ANAF pentru rambursarea TVA ar putea pune presiune tocmai pe firmele care investesc sau se află la început de drum. Elena Gurguiatu, expert contabil, consultant fiscal și membru fondator PACT.ro, avertizează că lupta împotriva fraudei este necesară, însă simpla îndeplinire a unui criteriu nu ar trebui să conducă automat la un tratament fiscal mai restrictiv: „Analiza de risc trebuie să rămână o analiză, nu o simplă bifă.”
Procedura de rambursare a TVA ar putea suferi modificări importante, după ce ANAF a propus introducerea unor noi criterii pentru identificarea contribuabililor care prezintă risc de rambursare necuvenită. Măsurile stârnesc însă îngrijorări în mediul fiscal și de afaceri, în special în privința firmelor nou-înființate, a celor care fac investiții sau a societăților care ajung să fie evaluate inclusiv prin prisma situației fiscale a furnizorilor lor.
Elena Gurguiatu, expert contabil, consultant fiscal și membru fondator PACT, avertizează că lupta împotriva fraudei este necesară, însă criteriile de risc nu trebuie transformate într-un mecanism automat care să îngreuneze rambursarea TVA pentru contribuabilii corecți.
„Combaterea fraudei este necesară. Dar analiza de risc trebuie să rămână o analiză, nu o simplă bifă”, susține Elena Gurguiatu.
TVA de rambursat înseamnă lichiditate pentru firme
Modificările vizează procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, reglementată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 352/2022.
Problema depășește însă sfera strict contabilă. Pentru numeroase societăți, recuperarea TVA reprezintă o componentă importantă a fluxului de numerar.
În această situație se pot afla firmele care realizează investiții, exportatorii, societățile cu livrări intracomunitare, anumite companii din agricultură, operatorii care desfășoară tranzacții supuse taxării inverse sau firmele nou-înființate care achiziționează utilaje și echipamente înainte de a genera venituri suficiente.
„TVA de rambursat nu este o cifră dintr-un decont. Este cash-flow. Este posibilitatea de a plăti furnizorii, salariile și investițiile fără a apela la finanțare bancară”, explică expertul contabil.
14 situații ar putea indica un risc pentru ANAF
Proiectul are în vedere 14 situații care pot fi luate în calcul în analiza riscului. Printre acestea se numără existența administratorilor sau asociaților în bazele de date de risc ale ANAF, antecedente înscrise în cazierul fiscal, regularizări importante de TVA, creșterea semnificativă a sumelor solicitate la rambursare sau corectarea frecventă a deconturilor.
Alte criterii privesc nedepunerea la termen a unor declarații fiscale, procedurile de prevenire a insolvenței, insolvabilitatea ori faptul că societatea are o vechime mai mică de șase luni.
ANAF urmărește, de asemenea, eventualele diferențe dintre informațiile din e-Factura, aparatele de marcat și TVA declarată, precum și situațiile în care TVA dedusă este semnificativ mai mare decât cea rezultată din facturile raportate de furnizori.
Unul dintre cele mai sensibile criterii privește chiar furnizorii contribuabilului: riscul poate fi influențat de existența unor furnizori importanți cu declarații nedepuse, obligații fiscale restante, insolvență, afiliere sau vechime redusă.
„O firmă nouă nu este, prin definiție, o firmă cu risc”
Elena Gurguiatu consideră că nu toate cele 14 criterii pot fi tratate în același mod. Cele mai mari rezerve privesc criteriile referitoare la regularizările TVA, creșterea sumelor solicitate, corectarea erorilor și vechimea firmei.
În cazul unei societăți cu o vechime mai mică de șase luni, simpla existență recentă pe piață nu ar trebui să determine automat un tratament fiscal mai restrictiv.
Din contră, începutul activității este perioada în care o companie poate efectua cele mai mari investiții: cumpără utilaje, echipamente, amenajează spații și achiziționează servicii, acumulând TVA deductibilă înainte de a ajunge la un nivel suficient al veniturilor.
„O investiție nu este fraudă. O firmă nouă nu este, prin definiție, o firmă cu risc. O regularizare impusă de Codul fiscal nu este o neregulă”, subliniază expertul contabil.
În analiza sa, Gurguiatu invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv cauzele Mednis și Sosnowska, din perspectiva principiilor neutralității TVA și proporționalității măsurilor aplicate contribuabililor.
Creșterea TVA solicitată poate avea explicații economice normale
Un alt criteriu contestat este creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare față de perioadele anterioare.
O asemenea creștere poate avea însă explicații economice perfect legitime: achiziția unor utilaje, construirea sau amenajarea unei hale, dezvoltarea activității ori creșterea exporturilor și a livrărilor intracomunitare.
În opinia expertului, o variație importantă poate determina ANAF să solicite explicații suplimentare, dar nu ar trebui să reprezinte, singură, dovada unui risc fiscal.
Aceeași abordare ar trebui aplicată și corectării erorilor materiale. Faptul că legislația permite contribuabilului să corecteze anumite erori trebuie să însemne că mecanismul poate fi folosit fără ca simpla utilizare a acestuia să genereze automat suspiciuni.
Cât de mult poate fi trasă la răspundere o firmă pentru furnizorii săi?
O problemă și mai delicată apare în cazul criteriilor 13 și 14, care implică situația furnizorilor.
Expertul contabil atrage atenția că beneficiarul unei facturi nu controlează în totalitate modul în care furnizorul își declară și își achită obligațiile către stat.
O companie poate verifica informațiile publice despre partenerii săi comerciali, însă nu are acces la toate datele deținute de ANAF și, în mod evident, nu poate efectua propriul control fiscal asupra furnizorului.
„Problema fiscală a unui furnizor nu demonstrează, singură, o conduită necorespunzătoare a beneficiarului”, arată Elena Gurguiatu.
În acest context sunt amintite hotărâri importante ale CJUE, precum cauzele conexate Mahagében și Dávid, Kittel și Recolta Recycling sau cauza românească Paper Consult, care au analizat, în contexte privind dreptul de deducere, limitele responsabilității beneficiarului pentru comportamentul fiscal al furnizorului.
Gurguiatu subliniază însă că aceste spețe nu vizează direct actualul proiect ANAF privind analiza de risc la rambursarea TVA, ci oferă principii relevante care ar trebui avute în vedere.
Expert contabil: Unele criterii trebuie modificate înainte de adoptare
În urma analizei celor 14 situații propuse, Elena Gurguiatu consideră că regularizarea TVA, creșterea sumei solicitate, corectarea erorilor și vechimea mai mică de șase luni nu ar trebui să poată declanșa, luate separat, inspecția fiscală anticipată.
Totodată, criteriul privind situația fiscală a furnizorilor ar trebui reformulat substanțial, astfel încât problemele unui partener comercial să reprezinte un element de analiză, nu o consecință automată pentru firma care solicită rambursarea.
În ceea ce privește diferențele identificate prin e-Factura și alte sisteme informatice, expertul solicită stabilirea unor parametri clari. Termeni precum „diferență semnificativă” trebuie definiți suficient de precis pentru ca firmele să poată anticipa modul în care vor fi evaluate.
Contribuabilului ar trebui, de asemenea, să i se ofere posibilitatea de a explica eventualele neconcordanțe înainte ca acestea să conducă la măsuri procedurale mai severe.
„Analiza de risc trebuie să rămână o analiză”
În opinia Elenei Gurguiatu, ANAF trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru identificarea și combaterea fraudelor în materie de TVA, însă acestea trebuie construite astfel încât contribuabilii corecți să nu suporte consecințe disproporționate.
Miza este cu atât mai mare cu cât întârzierea unei rambursări poate obliga o societate să contracteze finanțări bancare pentru a acoperi temporar banii pe care îi are de recuperat.
„Pentru firme, TVA de rambursat înseamnă lichiditate. Uneori înseamnă evitarea unei finanțări bancare contractate doar pentru a acoperi temporar o creanță fiscală. De aceea cred că orice extindere a criteriilor de risc trebuie să respecte trei lucruri: claritate, proporționalitate și analiză individuală”, afirmă Elena Gurguiatu.
Concluzia expertului contabil este că lupta împotriva fraudei fiscale nu trebuie transformată într-un sistem în care simpla îndeplinire a unui criteriu atrage automat suspiciunea asupra contribuabilului.
„Altfel, riscăm ca mecanismul creat pentru identificarea fraudei să afecteze tocmai contribuabilii care și-au desfășurat activitatea corect. Analiza de risc trebuie să rămână o analiză. Nu o simplă bifă”, concluzionează Elena Gurguiatu.
[analyse_source url=”https://stiridinsursebuzau.ro/expert-contabil-avertisment-privind-noile-criterii-anaf-pentru-rambursarea-tva-o-firma-noua-nu-este-prin-definitie-o-firma-cu-risc/”]