Local

Proiectul hidroenergetic Surduc–Siriu, care include și Vrancea, primește acord de mediu

Radu Tomescu
19 aug 2026443 vizualizări
Foto:economica.net

Foto:economica.net

Acord de mediu pentru investiția începută în 1981.Centrala Hidro-Electrică  Nehoiașu II, de 55 MW, ar putea fi pusă în funcțiune în 2029

Proiectul care se întinde în Buzău, Covasna și Vrancea primește undă verde de mediu după blocajele și controversele din ultimii ani. CHE Nehoiașu II va avea 55 MW, iar amenajarea Surduc–Siriu ar urma să aducă aproximativ 152 GWh de energie anual. Lucrările sunt avansate, însă continuarea investiției rămâne condiționată de respectarea măsurilor de protecție a mediului și de obținerea tuturor autorizațiilor necesare.

Unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, care se desfășoară inclusiv pe teritoriul județului Vrancea, face un nou pas spre finalizare. Centrala Hidroelectrică Nehoiașu II ar putea fi pusă în funcțiune în anul 2029, după ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a emis acordul de mediu pentru finalizarea Amenajării Hidroenergetice Surduc–Siriu, potrivit informațiilor publicate marți, 18 august 2026, de economica.net, care citează AGERPRES.

Proiectul este relevant pentru Vrancea deoarece Amenajarea Hidroenergetică Surduc–Siriu se desfășoară în județele Buzău, Covasna și Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zăbala.

Investiția, începută în 1981, a traversat de-a lungul celor peste patru decenii perioade de întrerupere, reevaluări și controverse privind efectele asupra mediului.

CHE Nehoiașu II: 55 MW și termen estimat – 2029

Potrivit datelor transmise de Ministerul Mediului și citate de sursa menționată, Treapta Surduc–Nehoiașu este în curs de execuție. Componenta amplasată pe râul Bâsca Mare, în județele Covasna și Buzău, realizează o cădere brută de 488 de metri.

Puterea instalată a CHE Nehoiașu II va fi de 55 MW, iar termenul estimat pentru punerea centralei în funcțiune este anul 2029.

Stadiul principalelor lucrări indicat de MMAP este:

  • aducțiunea principală – 99%;
  • Barajul Surduc – 78%;
  • CHE Nehoiașu II – 85%.

Punerea efectivă în funcțiune va putea avea loc însă numai după finalizarea lucrărilor și obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor prevăzute de lege.

Aproximativ 152 GWh de energie în plus în fiecare an

Conform acordului de mediu, finalizarea Amenajării Hidroenergetice Surduc–Siriu ar urma să determine o creștere a producției de energie electrică de aproximativ 152 GWh pe an.

Autoritățile argumentează că investiția poate contribui la siguranța aprovizionării cu energie electrică și la majorarea producției din surse regenerabile, într-un moment în care România urmărește reducerea treptată a producției bazate pe lignit și huilă.

Proiectul Surduc–Siriu a fost declarat obiectiv de utilitate publică de interes național încă din anul 2002.

Ministerul Mediului arată în documentația aferentă acordului că o parte dintre elementele construite și rămase nefinalizate au suferit degradări. În această perspectivă, autoritatea consideră că abandonarea investiției ar presupune menținerea unor structuri care s-ar putea degrada în continuare, iar dezafectarea lucrărilor deja executate ar avea, la rândul său, consecințe asupra mediului.

De la problemele de mediu semnalate în 2025 la acordul emis în 2026

Noua evoluție este importantă și în raport cu situația prezentată de Ziarul de Vrancea în decembrie 2025.

La acea dată, cotidianul nostru relata că proiectul vechi de peste 40 de ani se confrunta cu riscul unui nou blocaj, după ce Ministerul Mediului solicitase Hidroelectrica revizuirea documentației privind impactul asupra mediului.

Era vorba, între altele, despre actualizarea Raportului privind impactul asupra mediului, a studiului de evaluare adecvată și a studiului privind impactul asupra corpurilor de apă.

Emiterea acordului de mediu reprezintă, prin urmare, o schimbare importantă față de situația de la sfârșitul anului trecut. Aceasta nu înseamnă însă că problemele de mediu dispar, ci că proiectul poate continua în condițiile și cu obligațiile stabilite prin actul administrativ.

Monitorizarea impactului asupra mediului, obligatorie

Acordul emis de MMAP include măsuri privind urmărirea efectelor investiției asupra mediului.

Specialiștii solicită monitorizarea corespunzătoare a factorilor de mediu atât în perioada executării lucrărilor, cât și după implementarea proiectului.

Acest capitol este cu atât mai important cu cât investiția a provocat opoziție în unele dintre comunitățile din zona Bâsca Mare.

În octombrie 2025, cu ocazia unei vizite a ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în comuna Gura Teghii din județul Buzău, mai mulți localnici și-au exprimat public temerile privind efectele amenajării asupra râului Bâsca Mare și asupra resurselor de apă.

Critici au venit și din zona politică. Deputatul USR de Buzău Marius Alecsandru a susținut că România ar trebui să pună un accent mai mare pe dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei și a atras atenția asupra reducerii debitelor râurilor de munte.

Prin urmare, proiectul rămâne unul în jurul căruia există două categorii importante de argumente: necesitatea finalizării unei investiții energetice realizate deja într-o proporție foarte mare și, de cealaltă parte, necesitatea protejării cursurilor de apă și a ecosistemelor afectate.

De ce contează proiectul Surduc–Siriu pentru Vrancea

Legătura cu județul Vrancea nu este una pur formală. Amenajarea se desfășoară pe teritoriul a trei județe – Buzău, Covasna și Vrancea – și include râul Zăbala, unul dintre cursurile de apă importante ale zonei montane vrâncene.

Din această perspectivă, continuarea proiectului prezintă interes pentru comunitățile din Vrancea atât prin componenta energetică, cât și prin cea de mediu și de gestionare a resurselor de apă.

Tocmai de aceea, monitorizarea prevăzută prin acordul de mediu va reprezenta un element important și după reluarea sau accelerarea lucrărilor.

Un proiect început în 1981 ar putea produce energie din 2029

CHE Nehoiașu II reprezintă una dintre componentele esențiale pentru finalizarea treptei Surduc–Nehoiașu. Centrala urmează să fie echipată cu un hidroagregat Francis de 55 MW.

O mare parte a construcției este deja executată. Potrivit datelor Hidroelectrica prezentate anterior, clădirea centralei este realizată, iar printre lucrările rămase se numără intervenții la nivelul turbinei și generatoarelor, instalații electrice, termice și sanitare, realizarea stației de transformare și montarea echipamentelor hidromecanice și electrice.

Dacă actualul calendar va fi respectat și vor fi obținute toate autorizațiile necesare, CHE Nehoiașu II ar putea deveni operațională în 2029, la aproape o jumătate de secol de la debutul proiectului Surduc–Siriu.

Pentru Vrancea, evoluția investiției va trebui urmărită nu doar prin prisma cantității suplimentare de energie produsă, ci și a modului în care vor fi respectate obligațiile de mediu pe râurile și în comunitățile aflate în aria proiectului.

Sursa informațiilor actualizate: economica.net, 18 august 2026, pe baza informațiilor AGERPRES și MMAP.

Citește și în Ziarul de Vrancea:Hidrocentrala Surduc–Siriu, proiect vechi de 40 de ani, riscă blocajul. Vrancea, din nou prinsă în jocul marilor investiții energetice”, articol publicat în decembrie 2025.

Radu Tomescu


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.