[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/curtea-de-conturi-135-de-sefi-numiti-prin-delegatie.-cine-conduce-camera-de-conturi-vrancea-si-ce-semne-de-intrebare-ridica-lipsa-concursurilor/mediaPool/uiGzG7R.jpg”]
Curtea de Conturi, 135 de șefi numiți prin delegație. Cine conduce Camera de Conturi Vrancea și ce semne de întrebare ridică lipsa concursurilor
|
O investigație publicată de Epoch Times România readuce în discuție modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere din Curtea de Conturi și structurile sale teritoriale. Potrivit datelor prezentate de publicație, 122 de directori, directori adjuncți și șefi de serviciu din Curtea de Conturi și alți 13 din Autoritatea de Audit ocupă funcțiile prin delegație. Vrancea apare explicit în documentare: directorul și directorul adjunct ai Camerei de Conturi Vrancea sunt menționați printre persoanele aflate în funcții de conducere prin această formulă.
O situație care privește direct și județul Vrancea este prezentată într-un amplu articol publicat luni, 17 august 2026, de Epoch Times România. Investigația vizează numirile temporare în funcțiile de conducere din Curtea de Conturi a României, instituția care verifică modul în care sunt administrate și cheltuite fondurile publice.
Conform răspunsului primit de publicație de la instituție, 122 de persoane cu funcții de conducere – directori, directori adjuncți și șefi de serviciu – sunt numite prin delegație în cadrul Curții de Conturi. Alte 13 persoane se află în aceeași situație în Autoritatea de Audit. Potrivit calculelor realizate de autorii investigației, aproximativ două treimi dintre șefii Curții de Conturi s-ar afla astfel în funcții fără ocuparea lor prin concurs.
Camera de Conturi Vrancea apare în investigație
Pentru cititorii din Vrancea, una dintre cele mai importante informații este cea referitoare la conducerea structurii județene a Curții de Conturi.
Potrivit articolului citat, Nelu Năstase Surăian este directorul Camerei de Conturi Vrancea. Publicația susține că acesta este nepotul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader și precizează că a intrat în instituție în anul 2019, ca auditor, a devenit director adjunct trei ani mai târziu, iar în 2024 a ajuns director.
În funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Vrancea este menționat Marian Mușat, fost primar PSD al comunei Valea Salciei din județul Buzău. Potrivit aceleiași surse, acesta a fost primar timp de șase mandate, iar din septembrie 2021 a devenit auditor public extern, ajungând ulterior director adjunct.
Aceste elemente trebuie prezentate cu precizarea esențială că simpla existență a unor relații de rudenie cu persoane care au ocupat funcții politice sau existența unei activități politice anterioare nu demonstrează, prin ea însăși, că numirea unei persoane este nelegală ori că aceasta nu este competentă profesional. Problema de interes public ridicată de investigație este alta: amploarea ocupării temporare a funcțiilor de conducere și absența concursurilor pentru aceste posturi.
Semne de întrebare privind firmele familiei directorului adjunct
Articolul citează și acuzații formulate de sindicaliștii SNAPER în legătură cu firme despre care aceștia afirmă că ar fi controlate prin membri ai familiei lui Marian Mușat.
Conform materialului, sindicaliștii susțin că două societăți aflate pe numele fiului, respectiv al soției acestuia, ar fi derulat contracte cu entități publice din județele Buzău și Vrancea. SNAPER estimează valoarea contractelor identificate în SEAP în perioada 2022–2024 la aproape 10 milioane de lei.
Fiind vorba despre susțineri atribuite unei organizații sindicale și preluate de publicația citată, acestea trebuie tratate ca atare și nu ca o constatare definitivă a existenței unei incompatibilități sau a unei încălcări a legii. O asemenea concluzie poate aparține numai instituțiilor competente, în urma verificărilor prevăzute de lege.
Legături cu Vrancea și în cazul unei alte persoane menționate
Investigația amintește și numele Marilenei Berheci, în prezent director adjunct al Departamentului IX al Curții de Conturi.
Legătura cu Vrancea este mai veche. Potrivit materialului, care citează chiar informații publicate anterior de Ziarul de Vrancea, în 2017 Marilena Berheci, pe atunci expert contabil, a fost contractată de Consiliul Județean Vrancea pentru servicii de consultanță privind documentațiile de achiziție aferente proiectului de restaurare a secției de științe naturale a Muzeului Vrancei – Casa Tatovici.
Articolul mai reproduce informații atribuite SNAPER referitoare la societăți cu care aceasta ar fi avut legături și la o achiziție directă din 2024, în valoare de 119.196 de lei, făcută de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Urechești-Popești din Vrancea către una dintre societățile menționate.
Și în acest caz, informațiile reprezintă susțineri și date prezentate de sursa citată, iar eventuala stabilire a unor incompatibilități sau conflicte de interese ține de autoritățile competente.
Marea întrebare: de ce nu s-au organizat concursuri?
Dincolo de cazurile individuale, principala problemă ridicată de investigație privește sistemul de ocupare a funcțiilor de conducere.
Potrivit Epoch Times România, Curtea de Conturi nu ar mai fi organizat concursuri pentru posturile de director din anul 2017. Publicația arată că situația s-ar fi menținut atât în mandatul fostului președinte Mihai Busuioc, cât și ulterior.
Curtea de Conturi invocă, pentru perioada începând din 2022, restricțiile legislative privind ocuparea prin concurs a posturilor din sectorul bugetar. Investigația prezintă însă opinia unui expert potrivit căruia legislația ar fi permis, în anumite condiții și prin excepțiile prevăzute de actele normative, organizarea unor asemenea concursuri.
Pentru anul 2026, expertul citat de publicație susține că prevederile legale permit organizarea examenelor pentru ocuparea unor funcții de conducere, în condițiile prevăzute de lege.
Materialul invocă, de asemenea, autonomia constituțională a Curții de Conturi și prevederile Legii nr. 94/1992, potrivit cărora personalul cu funcții de conducere este numit de plenul instituției, iar plenul numește directorii, directorii adjuncți și șefii de servicii.
Delegația nu înseamnă automat lipsă de competență
Există însă o nuanță importantă, remarcată chiar în investigația citată: printre persoanele care ocupă funcții prin delegație pot exista profesioniști competenți și de bună-credință. Problema este că lipsa concursurilor transparente menține inevitabil suspiciunea privind criteriile după care sunt făcute numirile temporare.
Din această perspectivă, situația Camerei de Conturi Vrancea nu trebuie desprinsă de problema națională descrisă de investigație.
Pentru o instituție care are tocmai rolul de a verifica legalitatea și eficiența utilizării banului public, transparența propriilor proceduri de ocupare a funcțiilor de conducere devine ea însăși o chestiune legitimă de interes public.
Ziarul de Vrancea precizează că informațiile privind persoanele nominalizate, relațiile de rudenie și acuzațiile formulate în material provin din investigația publicată de Epoch Times România și din sursele citate de aceasta. Menționarea unei persoane într-o investigație jurnalistică nu echivalează cu stabilirea unei încălcări a legii. Persoanele și instituțiile vizate au dreptul la punct de vedere, iar eventualele precizări sau drepturi la replică pot fi publicate în condițiile legii.
Eduard Popescu
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/stiri-locale/curtea-de-conturi-135-de-sefi-numiti-prin-delegatie.-cine-conduce-camera-de-conturi-vrancea-si-ce-semne-de-intrebare-ridica-lipsa-concursurilor”]