Local

Ce spune șeful Serviciului de Probațiune Vrancea despre anturaj, droguri și drumul care îi poate aduce pe tineri în fața legii

Nicolae Manoliu
19 aug 2026993 vizualizări

Un podcast realizat în Vrancea aduce în atenția publicului o instituție despre care se vorbește mai puțin, deși are un rol important în executarea sancțiunilor neprivative de libertate. Valentin Schiaucu, șeful Serviciului de Probațiune Vrancea discută despre prevenirea recidivei, comportamentele de risc ale adolescenților, influența anturajului și dificultățile cu care se confruntă persoanele care încearcă să se reintegreze în societate după săvârșirea unor infracțiuni.

VIDEO | Ce se întâmplă după condamnare, fără penitenciar? Șeful Serviciului de Probațiune Vrancea vorbește despre adolescenți, droguri, anturaj și riscul de recidivă

Ce se întâmplă cu o persoană condamnată atunci când instanța nu o trimite în penitenciar? Cum poate fi redus riscul ca aceasta să comită o nouă infracțiune? Și cât de mult contează familia, școala și grupul de prieteni atunci când vorbim despre adolescenți care ajung să încalce legea?

Sunt câteva dintre temele abordate într-un podcast realizat de echipa TwinPhoto cu Valentin Schiaucu șeful Serviciului de Probațiune Vrancea, material pus la dispoziția redacției Ziarului de Vrancea.

Probațiunea, alternativa la executarea pedepsei în penitenciar

Din trailerul transmis redacției reiese că una dintre temele centrale ale discuției este rolul probațiunii în sistemul de justiție penală.

Probațiunea are un rol important în domeniul execuțional penal. Sunt persoane care sunt sancționate și care nu ajung în penitenciar. Dar sunt și persoane care sunt motivate să se schimbe”, explică Valentin Schiaucu, șeful Serviciului de Probațiune Vrancea în fragmentul care promovează podcastul.

Activitatea de probațiune nu se rezumă însă la simpla supraveghere. Una dintre problemele importante este evaluarea și reducerea riscului de recidivă, mai ales în cazul persoanelor cu un istoric infracțional.

Potrivit explicațiilor oferite în podcast, statistic, existența unui trecut infracțional mai bogat poate fi asociată unui risc mai ridicat de săvârșire a unor noi fapte penale. În același timp, prevenirea anumitor categorii de infracțiuni poate fi dificilă, fiind menționate, între exemple, infracțiunile sexuale.

Adolescenții și consecințele pe care uneori nu le văd

O parte importantă a discuției este dedicată adolescenților.

Mesajul transmis este că tinerii pot subestima consecințele propriilor acțiuni sau pot porni de la ideea că efectele negative „nu li se vor întâmpla lor”.

În această ecuație, familia, școala și cercul de prieteni pot avea o influență importantă.

„Foarte multe fapte, în cazul adolescenților, sunt petrecute în grupul de prieteni”, afirmă Valentin Schiaucu interlocutorul podcastului.

De aici și unul dintre mesajele adresate direct tinerilor: să se gândească de două ori înainte de a participa la o faptă despre care știu sau bănuiesc că este ilegală.

O decizie luată într-un timp foarte scurt, sub presiunea anturajului, poate produce consecințe juridice și personale pe termen lung.

Drogurile, anturajul și vulnerabilitatea socială

Podcastul abordează și situațiile în care consumul de droguri sau mediul social vulnerabil pot rămâne o perioadă neobservate de familie ori de cei din jur.

Este prezentat inclusiv exemplul unui tânăr care, după ieșirea dintr-un centru de plasament, nu avea unde să locuiască și ajunsese să doarmă la prieteni implicați în furturi. Într-un asemenea context, vulnerabilitatea socială și influența grupului pot favoriza apropierea de comportamente infracționale.

Exemplul pune în discuție o problemă mai largă: prevenirea infracționalității nu ține exclusiv de sancțiunea penală, ci și de existența unor elemente de stabilitate – familie, locuință, educație, loc de muncă și relații sociale funcționale.

Ce se întâmplă după ieșirea din penitenciar

Un alt subiect sensibil abordat este reintegrarea persoanelor care au executat pedepse privative de libertate.

Valentin Schiaucu  șeful Serviciului de Probațiune Vrancea atrage atenția că unele persoane ies din penitenciar fără să aibă unde locui și fără un loc de muncă.

Tocmai aceste repere pot conta în încercarea de revenire la o viață stabilă și în reducerea riscului de recidivă.

În opinia exprimată în podcast, activitatea de probațiune ar trebui să acorde o atenție deosebită persoanelor care prezintă un risc mai ridicat de a comite noi infracțiuni.

„Limita dintre comportamentul infracțional și non-infracțional este destul de subțire”, este una dintre ideile formulate în material.

O serie de podcasturi cu oameni și instituții din Vrancea

Materialul face parte dintr-un proiect intitulat „Oameni, alegeri, consecințe” inițiat de echipa TwinPhoto, care anunța, într-un e-mail transmis redacției Ziarului de Vrancea la 31 iulie 2026, intenția de a realiza, în parteneriat cu Biblioteca Județeană, o serie de podcasturi cu personalități și reprezentanți ai unor instituții publice din județ.

Potrivit realizatorilor, scopul primului interviu este atât prezentarea activității Serviciului de Probațiune Vrancea, cât și transmiterea către tineri a unui mesaj privind responsabilitatea și consecințele faptelor lor.

Echipa TwinPhoto a informat luni, 17 august 2026, redacția Ziarului de Vrancea că podcastul cu șeful Serviciului de Probațiune Vrancea a fost finalizat și a transmis atât materialul integral, cât și un trailer destinat prezentării acestuia în mediul online.

Dincolo de cazurile concrete discutate, tema deschisă de podcast este una care privește întreaga comunitate: pedeapsa este doar una dintre componentele răspunsului societății la infracționalitate. Prevenirea, supravegherea, educația și reintegrarea pot conta în aceeași măsură atunci când obiectivul este ca o persoană care a încălcat legea să nu ajungă să o facă din nou.

Vizionați în VIDEO de mai jos înregistrarea integrală a podcastului din seria „Oameni, alegeri, consecințe”  realizat de echipa TwinPhoto cu participarea  lui Valentin Schiaucu, șeful Serviciului de Probațiune Vrancea

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.