[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-naTionale-dimian-concursul-de-admitere-la-liceu-nu-este-o-propunere-facuta-acum-de-minister/mediaPool/uxZZZa8.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Dimian: Concursul de admitere la liceu nu este o propunere făcută acum de Minister
|
Prevederea există în lege din 2023, cu aplicare din 2027 n cred că se poate constitui o majoritate parlamentară în jurul iniţiativei de prorogare a termenului de aplicare
Ministrul interimar al Educaţiei, Mihai Dimian, arată că organizarea, de către licee, a concursului de admitere pentru cel mult jumătate din locuri a fost prevăzută în Legea învăţământului preuniversitar votată de Parlament în 2023, nefiind o propunere recentă a Ministerului Educaţiei. El le solicită parlamentarilor ”să nu mai fie lansate îndemnuri către Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nerespectarea legii, ci să iniţieze un proiect de lege prin care să decidă, în urma unor dezbateri, dacă păstrează, amână, revizuiesc sau elimină aceste prevederi referitoare la concursul de admitere”.
Mihai Dimian a făcut, miercuri, într-o postare pe Facebook, precizări despre concursul de admitere la liceu prevăzut pentru 2027, arătând că acesta nu este o propunere făcută acum de Minister. Parlamentul a votat în 2023, prin Legea învăţământului preuniversitar, că unităţile de învăţământ liceal pot organiza, începând cu admiterea din 2027, concurs de admitere în clasa a IX-a pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite. ”Nu Ministerul a propus săptămâna trecută introducerea acestui concurs. Prevederea există în lege din 2023, cu aplicare din 2027, iar Ministerul are obligaţia să pună în aplicare legea în vigoare. Nici organizarea concursului la nivelul liceului nu este o decizie luată acum de Minister. Aceeaşi lege stabileşte o diferenţă clară între Evaluarea Naţională şi concursul de admitere”, a adăugat Dimian.
Potrivit acestuia, Evaluarea Naţională este organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei. În schimb, în cazul concursului de admitere, legea prevede: ”Organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ”.
”Nu Ministerul a decis săptămâna trecută ca organizarea concursului din 2027 să fie stabilită de unitatea de învăţământ. Parlamentul a stabilit acest lucru prin lege, în urmă cu trei ani. Din acest motiv proiectul de ordin conţine detalii privind organizarea Evaluării Naţionale – inclusiv aspecte precum supravegherea video şi anonimizarea lucrărilor –, deoarece acestea intră, potrivit legii, în atribuţiile Ministerului. În schimb, detaliile privind organizarea concursului de admitere sunt stabilite, în limitele legii, de unitatea de învăţământ care decide să utilizeze această posibilitate. Dar, rolul dezbaterii publice a unui proiect de ordin este tocmai acela de a îmbunătăţi proiectul. Toate propunerile formulate oficial în cadrul procesului de consultare vor fi analizate, iar cele care sunt compatibile cu prevederile legii vor fi evaluate inclusiv din perspectiva integrării lor în forma finală a proiectului”, a explicat ministrul interimar al Educaţiei.
El a afirmat că Ministerul are şi obligaţii stabilite explicit prin aceeaşi lege în legătură cu acest concurs. Legea din 2023 atribuie Ministerului responsabilităţi privind elaborarea subiectelor pentru concursul de admitere şi stabilirea datei desfăşurării acestuia, în corelare cu calendarul Evaluării Naţionale. Aceste elemente trebuie stabilite în timp util pentru anul şcolar 2026–2027.
”În concluzie, educaţia nu trebuie sa fie tărâmul războiului politic! Apelez la înţelepciunea parlamentarilor să continuăm buna colaborare avută până acum în cadrul celor 5 luni de mandat şi să nu mai fie lansate îndemnuri către Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nerespectarea legii, ci să iniţieze un proiect de lege prin care să decidă, în urma unor dezbateri, dacă păstrează, amână, revizuiesc, sau elimină aceste prevederi referitoare la concursul de admitere. Personal, nu mă consider un susţinător al concursului separat de admitere în liceu. Nu pot spune nici că sunt împotrivă pentru că există şi anumite argumente rezonabile în această privinţă. Însă, ca ministru, părerile mele personale contează mai puţin în faţa unor prevederi legale. De asemenea, începând cu 5 mai, Ministerul nu mai poate iniţia proiecte de lege şi nici ordonanţe de urgenţă. Însă a oferit şi oferă tuturor parlamentarilor suportul necesar pentru iniţiative legislative privind educaţia şi cercetarea. Am discutat în această săptămână cu mai mulţi parlamentari, de la diverse partide parlamentare, şi cred că se poate constitui o majoritate parlamentară în jurul iniţiativei de prorogare a termenului de aplicare a acestei prevederi legale, timp în care se poate stabili, cu răbdare şi prin dialog constructiv, calea de urmat”, a conchis Dimian.
El a menţionat că deputatul Raluca Turcan s-a oferit să iniţieze acest demers parlamentar.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţa, vineri, că a lansat în consultare publică proiectul Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi a admiterii în învăţământul liceal, precum şi propunerea de calendar cuprinzând activităţile specifice.
Potrivit MEC, liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, după susţinerea de către elevi a Evaluării Naţionale, iar unităţile de învăţământ liceal tehnologic şi tehnologic dual pot organiza, înainte de începerea repartizării computerizate, probe suplimentare de admitere.
În conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 cu completările şi modificările ulterioare, probele de admitere sunt probe de aptitudini, pentru admiterea în învăţământul vocaţional, probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă, pentru clasele cu regim de predare bilingv şi probe de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă pentru clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, aceste trei probe fiind existente şi în prezent. Acestora li se adaugă, ca element de noutate, probe suplimentare de admitere pentru admiterea în învăţământul liceal tehnologic şi tehnologic dual şi probe de admitere administrate la nivelul unităţii de învăţământ liceal în cadrul concursului de admitere.
MEC preciza că la probele concursului de admitere administrate la nivelul unităţii de învăţământ liceal pot participa elevii care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare probă a Evaluării Naţionale, stabilită după soluţionarea contestaţiilor. Potrivit aceleiaşi surse, concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării, selectate din lista prevăzută în Anexa nr. 3 la Metodologia – cadru lansată în consultare.
Mai multe organizații se opun
Fundaţia World Vision România a reiterat, referitor la posibilitatea liceelor de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a, că introducerea unei selecţii suplimentare, pe lângă Evaluarea Naţională, riscă să accentueze diferenţele deja majore dintre copiii care au acces la resurse educaţionale şi cei care nu au. De aceea, organizaţia a solicitat Ministerului Educaţiei reanalizarea prevederii privind examenele proprii de admitere ale liceelor, din perspectiva impactului asupra echităţii şi a interesului superior al copilului.
Și organizaţia Salvaţi Copiii România solicită revizuirea posibilităţii unităţilor de învăţământ liceal de a organiza examene proprii de admitere la liceu, considerând că favorizează menţinerea inechităţilor din educaţie şi creează avantaje competitive elevilor din familii care pot asigura meditaţii copiilor.
O consultare realizată recent de organizaţie în rândul elevilor cu vârsta între 10 şi 17 ani arată că aproape jumătate dintre respondenţi (43%) fac meditaţii, iar cea mai mare incidenţă a fenomenului se înregistrează în rândul celor cu vârsta gimnaziului (57% vs 35% în cazul liceenilor), se arată într-un comunicat de presă al Salvaţi Copiii România. Potrivit sursei citate, mai mult de jumătate (55%) dintre copiii care spun că merg la meditaţii sunt meditaţi la cel puţin două materii. “Odată cu adăugarea unor forme şi discipline suplimentare de examinare, ne putem aştepta ca incidenţa şi costul meditaţiilor să crească, iar echitatea admiterii în învăţământul liceal să aibă şi mai mult de suferit”, menţionează organizaţia.
O femeie din Covasna, șefa unei grupări de comerț cu sclavi
n cei exploataţi erau daţi spre vânzare în schimbul unor sume de 2.000–3.000 de euro
O femeie şi patru bărbaţi, membri ai aceleiaşi familii, au fost reţinuţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, supunere la muncă forţată şi trafic de persoane în formă continuată, iar instanţa a admis, marţi, propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile în cazul acestora. Potrivit poliţiştilor, cei cinci sunt suspectaţi că ar fi forţat, sub ameninţări psihice şi fizice, persoane provenind din medii sociale defavorizate, în special lipsite de educaţie şi adăpost sau cu datorii, să muncească fără plată, în condiţii inumane, la locuinţe ale presupuşilor infractori, în funcţie de pregătirea fiecăruia. Pe parcursul exploatării, victimele ar fi fost adăpostite în spaţii fără utilităţi şi condiţii de igienă, sechestrate şi obligate să lucreze zi-lumină în construcţii, să hrănească şi să îngrijească animalele, să taie lemne şi să cosească. De asemenea, exploatatorii şi-ar fi manifestat intenţia de a „vinde” victimele în schimbul unor sume de 2.000–3.000 de euro.
Femeia, care era liderul grupului, este acuzată şi de acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, după ce i-a luat cardul uneia dintre victime, a cheltuit bani din cont şi a transferat apoi fondurile în contul său personal, după ce aceasta a reuşit să scape.
“Din actele de urmărire penală efectuate a reieşit că, începând cu luna martie a anului 2025 şi până la mijlocul lunii august 2026, persoanele în cauză, în timp ce s-ar fi aflat în judeţul Covasna şi pe teritoriul Germaniei, ar fi constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii de beneficii materiale din exploatarea prin muncă forţată a mai multor victime. Astfel, prin inducere în eroare, iar ulterior prin constrângere, persoanele în cauză ar fi identificat şi racolat persoane vătămate vulnerabile, pe care ulterior le-ar fi transportat şi adăpostit în comunele Brateş şi Zăbala, dar şi în oraşul Covasna, unde le-ar fi exploatat prin supunerea la executarea de muncă şi servicii”, precizează sursa citată.
Potrivit IPJ Covasna, femeia şi-ar fi asumat rolul de lider şi coordonator al grupării de criminalitate organizată, precum şi pe cel de supraveghere a victimelor, instruirea acestora cu privire la modul în care ar fi urmat să-şi desfăşoare activităţile la care erau forţaţi. De asemenea, aceasta ar fi stabilit şi locaţiile unde persoanele vătămate ar fi urmat a fi exploatate. “Membrii grupului infracţional organizat ar fi avut atribuţii în a identifica şi recruta persoane vulnerabile, care fie nu ar fi avut o locuinţă, fie ar fi avut diferite datorii, pe care cercetaţii le-ar fi achitat, după care, în contul presupusei datorii pe care victimele le-ar fi avut, ar fi fost transportate la domiciliile lor, unde ar fi fost supuse la muncă pe o perioadă nedeterminată, fără a fi plătite. Cei în cauză s-ar fi orientat către persoane provenind din medii sociale defavorizate, în special lipsite de educaţie şi adăpost, care, din cauza statutului economico-social precar, s-ar fi aflat într-o stare de vulnerabilitate”, menţionează sursa citată.
Aceeaşi sursă precizează că, după ce erau recrutate şi adăpostite, victimele erau deposedate de actele de identitate şi constrânse să presteze activităţi gospodăreşti sau alte lucrări la casele deţinute de grupul de criminalitate organizată, în funcţie de pregătirea fiecăreia. “Pentru ca persoanele vătămate să nu apeleze la autorităţi, membrii grupului ar fi apelat la agresiuni fizice şi ameninţări. Totodată, membrii grupului ar fi lipsit persoanele vătămate de orice posibilă sursă de finanţare, iar, în cazul uneia dintre victime, ar fi recurs la deposedarea acesteia de cardul bancar, pe care ar fi primit pensia în fiecare lună, femeia cercetată utilizând instrumentul de plată pentru a face diferite cumpărături, iar, în momentul în care persoana vătămată ar fi reuşit să scape din starea de exploatare şi-ar fi transferat fondurile în contul personal”, afirmă poliţiştii.
Aceştia spun că, pe parcursul exploatării, victimele ar fi fost adăpostite în “spaţii improprii, fără utilităţi şi condiţii de igienă, fără posibilitatea de a se deplasa în alte locuri”, fiind obligate să presteze activităţi de construcţii, de hrănire şi îngrijire a animalelor, să taie lemne sau să cosească. Programul ar fi început în jurul orei 06:00 şi s-ar fi încheiat, în funcţie de zi, în intervalul 20:00-22:00. Potrivit anchetatorilor, cei în cauză şi-ar fi manifestat intenţia de “a vinde” persoanele vătămate în schimbul unor sume de 2.000-3.000 de euro, victimele “fiind tratate ca având o valoare economică proprie”.
Luni, au fost puse în aplicare şase mandate de percheziţie, la locuinţele persoanelor în cauză, fiind descoperite şi ridicate înscrisuri, precum şi alte mijloace de probă. Totodată, au fost indisponibilizate patru autoturisme de lux.
Cel mai şocant caz de sclavie modernă din România a avut loc în urmă cu un deceniu, într-un sat al comunei Berevoeşti, din judeţul Argeş. În iulie 2016, peste 200 de poliţişti şi jandarmi au descins în comuna din judeţul Argeş, unde zeci de persoane vulnerabile – inclusiv minori – au fost sechestrate, torturate, bătute şi puse să muncească forţat de către mai multe clanuri locale. Potrivit informaţiilor de la vremea respectivă, victimele erau ademenite, răpite sau cumpărate, apoi ţinute în lanţuri, bătute cu bicele, furcile sau topoarele, arse cu obiecte încinse, lăsate fără hrană şi supuse unor munci grele şi unor umilinţe extreme. Zeci de “stăpâni de sclavi” au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, unele pedepse ajungând până la 19 ani de închisoare.
Polițist din Timișoara, reținut pentru furturi din casele unor medici și politicieni
Şase persoane, între care un poliţist, au fost reţinute pentru 24 de ore, în cazul furturilor din locuinţele unor medici şi politicieni din Timişoara. Printre victime se numără rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, deputatul PNL de Timiş, Marilen Pirtea, fostul manager al Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara, Cristian Oancea, dar şi un alt medic din judeţul Timiş. Unul dintre hoţi a participat şi la jaful de la Oficiul Poştal 1 din Timişoara. Atunci au fost furaţi banii de pensii, aproximativ 2 milioane de euro. Anchetatorii au transmis că gruparea monitoriza şi supraveghea victimele, pentru a determina momentele oportune pentru a acţiona. În plus, folosea dispozitive pentru bruiajul sistemelor de alarmare.
IPJ Timiş a transmis, marţi seară, că, în urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că mai multe persoane ar fi desfăşurat activităţi de supraveghere şi monitorizare a unor persoane, în vederea identificării unor momente favorabile pentru pătrunderea în locuinţele acestora şi sustragerea unor bunuri de valoare şi a unor sume de bani. ”Pentru săvârşirea faptelor, persoanele bănuite ar fi utilizat diferite dispozitive destinate perturbării sistemelor de alarmare şi supraveghere video, precum şi alte mijloace care le-ar fi facilitat pătrunderea în imobile. Totodată, pentru monitorizarea persoanelor vătămate, aceştia ar fi utilizat autoturisme pe care le schimbau periodic, în scopul evitării identificării”, au precizat anchetatorii. Prejudiciul total estimat în cauzele cercetate depăşeşte 900.000 de euro, urmând a fi dispuse măsurile legale în vederea recuperării acestuia.
Faţă de cinci persoane, poliţiştii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat, tentativă la furt calificat şi tăinuire. În plus, s-a stabilit că un poliţist din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş ar fi sprijinit comiterea acestor infracţiuni prin furnizarea unor informaţii nedestinate publicităţii. ”Faţă de acesta, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”, arată Poliţia.
„Printre persoanele vătămate se regăsesc mai multe persoane din municipiul Timişoara, inclusiv medici, politicieni şi alte persoane publice, ale căror locuinţe au fost vizate în mod repetat de gruparea infracţională”, a transmis, marţi seară, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara.
În urma percheziţiilor au fost descoperite mai multe sume de bani şi bunuri despre care există suspiciunea că provin din furturile din locuinţe.
Simina Tănăsescu, opinie separată la „amendamentul Fritz”
Preşedinta Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, afirmă că are o opinie separată în ceea ce priveşte verdictul judecătorilor CCR în cazul „amendamentului FritZ”, precizând că va explica, în opinia pe care o va redacta, de ce crede că o astfel de prevedere este neconstituţională. „Nu pot argumenta în sens contrar”, a adăugat Tănăsescu. Simina Tănăsescu a declarat, într-un interviu pentru “Cotidianul”, că decizia CCR în cazul amendamentului la Legea integrităţii cu efecte asupra mandatului de primar liderului USR Dominic Fritz urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial, în cazul acesteia existând şi “una, două, trei opinii separate”:
Preşedinta CCR a fost întrebată despre reacţia lui Dominic Fritz care spune că se va adresa CEDO considerând că legea nu se poate aplica retroactiv pentru că ar încălca articolul 15 din Constituţie, dar şi dacă a înţeles poziţia colegilor săi şi dacă este sau nu neconstituţională prevederea. “Există o decizie a Curţii. Ea urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial. Este o decizie a Curţii, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curţii, care susţine că prevederea nu este neconstituţională. Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista şi opinii separate care vor susţine contrariul. Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel şi, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituţională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a afirmat Simina Tănăsescu.
În legătură cu o posibilă influenţă asupra deciziei CCR a unei ipotetice hotărâri a CEDO în speţa Fritz, Simina Tănăsescu a spus că o astfel de hotărâre “poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii”. “Este o opţiune la latitudinea domniei sale (n. red. – atacarea la CEDO). O hotărâre CEDO, în funcţie de ce va stabili acea hotărâre, poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii. Asta depinde, întâi, dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ajunge la aceeaşi concluzie cu cea a petiţionarului. Dacă ajunge la aceeaşi concluzie, rămâne de văzut ce măsuri de redresare ar putea stabili. Sau, dacă ajunge la concluzia că, dimpotrivă, totul e în regulă, nu vor fi impuse măsuri statului român. Hotărârea CEDO nu are cum să aibă un impact direct, imediat, asupra deciziilor Curţii. Aceste decizii ale Curţii sunt definitive şi sunt publicate în Monitorul Oficial”, a explicat Simina Tănăsescu.
Curtea Constituţională a decis că amendamentul la Legea integrităţii cu efecte asupra lui Dominic Fritz, care şi-ar putea pierde mandatul de primar, în urma deciziei definitive privind conflictul de interese, este constituţional. Astfel, CCR precizează că dispoziţiile legale tranzitorii cu privire la aplicarea în timp a regimului sancţionator a conflictelor de interese/ incompatibilităţilor cuprinse în art.X din lege nu sunt contrare art.15 alin.(2) din Constituţie. “Reglementarea măsurilor de sancţionare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituţie”, au decis judecătorii CCR, cu majoritate de voturi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-Stiri-naTionale-dimian-concursul-de-admitere-la-liceu-nu-este-o-propunere-facuta-acum-de-minister”]