[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-naTionale-george-simion-interzis-in-sua/mediaPool/uhMdR55.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: George Simion, interzis în SUA?
|
Patru oficiali americani pun în discuţie viza de SUA acordată lui George Simion, apreciind că e necesară o analiză a compatibilităţii sale cu valorile pe care America încearcă să le apere n ce motive invocă
Patru oficiali ai SUA, doi dintre ei fiind foşti ambasadori în România, pun în discuţie, într-un articol în Jerusalem Post, viza de Statele Unite acordată lui George Simion, apreciind că e necesară o analiză a compatibilităţii sale cu valorile pe care America încearcă să le apere. Ei îi reproşează lui Simion că a reluat frecvent naraţiuni favorabile Kremlinului, dar şi mai îngrijorător este sprijinul neîngrădit şi constant al acestuia astfel încât Călin Georgescu să ocupe o funcţie de rang înalt.
Semnatarii articolului sunt foştii ambasadori americani la Bucureşti Adrian Zuckerman şi Mark Gitenstein, fostul ambasador al Statelor Unite în Belgia Ronald Gidwitz şi fostul guvernator al statului Virginia James S. Gilmore III. “De ce George Simion, liderul partidului AUR din România, continuă să beneficieze de privilegiul unei vize pentru SUA, în pofida unui parcurs politic care a generat în mod repetat îngrijorări în rândul istoricilor, organizaţiilor evreieşti şi observatorilor democraţiei? Aceasta nu este o chestiune de drepturi. Este o întrebare dacă Statele Unite ar trebui să acorde privilegiul de a intra pe teritoriul lor unor persoane ale căror acţiuni, discurs şi asocieri politice par fundamental incompatibile cu valorile americane. Simion a depus eforturi susţinute pentru a se prezenta drept pro-american şi apropiat de mişcarea MAGA. Cu toate acestea, multe dintre poziţiile sale sugerează contrariul”, afirmă cei patru în articolul de opinie intitulat “Cât valorează memoria Holocaustului? Mai puţin decât o viză pentru SUA acordată lui George Simion?”.
Narațiuni favorabile Kremlinului
Cei patru remarcă faptul că retorica lui Simion a reluat frecvent naraţiuni favorabile Kremlinului. El a evitat în repetate rânduri să condamne fără echivoc agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi crimele documentate comise de Rusia împotriva civililor, inclusiv transferul forţat al copiilor ucraineni. În martie 2026, AUR s-a opus desfăşurării temporare în România a unor mijloace militare americane, inclusiv a avioanelor de realimentare în aer care sprijineau operaţiunile SUA într-o perioadă de tensiuni regionale sporite. Simion s-a opus, de asemenea, măsurilor care le-ar fi permis autorităţilor române să intercepteze dronele ruseşti care încălcau spaţiul aerian al României.
În acelaşi timp, lui Simion îi este în continuare interzisă intrarea atât în Republica Moldova, cât şi în Ucraina. Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Şalaru, a susţinut public că Simion serveşte interesele Rusiei. “Aceste fapte ridică o întrebare simplă: ce anume este pro-american în a te opune desfăşurării de forţe militare americane, în a respinge măsuri împotriva incursiunilor ruseşti şi în a susţine în mod repetat poziţii care se aliniază intereselor Kremlinului?”, se întreabă retoric autorii articolului.
“Şi mai îngrijorător este sprijinul neîngrădit şi constant al lui Simion astfel încât Călin Georgescu să ocupe o funcţie de rang înalt în guvernul României, precum cea de preşedinte sau de prim-ministru”, notează ei. Alianţa politică dintre liderul naţionalist român George Simion şi fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu a devenit una dintre cele mai controversate evoluţii din politica românească, în opinia lor.
“În pofida declaraţiilor antisemite repetate ale lui Georgescu, a elogierii unor figuri fasciste şi a atacurilor sale la adresa instituţiilor şi liderilor occidentali, Simion a continuat să-l apere şi să-l promoveze drept o figură centrală a mişcării naţionaliste din România”, remarcă cei patru oficiali americani.
Ei trec în revistă cele mai controversate declaraţii ale lui Georgescu: l-a elogiat pe Ion Antonescu, elogiat public pe Corneliu Zelea Codreanu şi Garda de Fier, a declarat că a părăsit Clubul de la Roma pentru a evita să devină “iudaizat”. Ei amintesc că procurorii români l-au inculpat pe Georgescu pentru infracţiuni legate de promovarea ideologiei fasciste, activităţi antisemite şi glorificarea unor persoane condamnate pentru crime de război şi genocid.
Declarațiile lui Georgescu despre Trump
Ei mai reproşează lui Georgescu că, deşi a încercat ulterior să se prezinte drept un aliat al preşedintelui Donald Trump şi al vicepreşedintelui JD Vance, declaraţiile sale publice anterioare reflectau o poziţie radical diferită.
În vara anului 2024, Georgescu a calificat tentativa de asasinare a lui Donald Trump drept o “manevră de PR de la Hollywood”, sugerând că ar fi fost un eveniment înscenat pentru presă, a susţinut că Trump “nu mai este ceea ce era odată”, prezentându-l pe liderul american drept slăbit din punct de vedere politic şi s-a referit la JD Vance numindu-l “un virus” în politica mondială, folosind un limbaj similar pentru a ataca şi alţi lideri conservatori occidentali.
Autorii articolului remarcă faptul că, pentru mulţi observatori, problema esenţială nu este doar retorica lui Georgescu, ci şi disponibilitatea lui Simion de a promova şi apăra o figură politică acuzată că promovează antisemitismul, denaturarea Holocaustului şi naţionalismul extremist, în timp ce încearcă simultan să se prezinte pe plan internaţional drept un lider conservator moderat.
“Statele Unite au susţinut timp de generaţii că antisemitismul nu trebuie niciodată scuzat, normalizat sau ignorat. Acest principiu nu ar trebui abandonat din considerente de oportunitate politică. Întrebările legate de George Simion, AUR, asocierile lor politice şi poziţiile adoptate în mod repetat împotriva unor interese strategice esenţiale ale Statelor Unite merită o analiză serioasă”, apreciază cei patru oficiali americani. “De aceea, Statele Unite ar trebui să analizeze cu atenţie dacă trecutul lui George Simion – precum şi cel al mişcării pe care o conduce – este compatibil cu valorile pe care America încearcă să le apere şi dacă acesta ar trebui să beneficieze de privilegiul de a primi o viză pentru SUA.”, este concluzia articolului.
Încep înscrierile în Programul FIV 2026 de susţinere a cuplurilor şi a femeilor singure pentru creşterea natalităţii
cine poate beneficia şi ce documente sunt necesare
Înscrierile în Programul de susţinere a cuplurilor şi a femeilor singure pentru creşterea natalităţii (FIV) – ediţia 2026 încep luni, de la ora 10.00, toată documentaţia urmând a fi încărcată în platforma specializată. Ministerul Muncii anunţă că dosarele vor putea fi depuse până la data de 15 noiembrie 2026 exclusiv online, prin intermediul platformei https://up-comunitate.ro, care va fi activă din 17 august, ora 10.00. “După autentificare, în câmpurile din platformă se introduc ÎN MOD CORECT ŞI COMPLET datele solicitate şi se selectează clinica la care se doreşte efectuarea procedurii, din lista unităţilor sanitare partenere ale Programului acreditate pentru desfăşurarea acestor activităţi”, precizează sursa citată.
Pot aplica cuplurile căsătorite/necăsătorite sau femeile singure care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute la art.4 din normele metodologice de aplicare, respectiv:
a) cel puţin unul dintre cei doi membri ai cuplului ori femeia singură să fie cetăţean român şi să aibă domiciliul în România;
b) cei doi membri ai cuplului ori femeia singură să aibă calitatea de asiguraţi/asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România;
c) prin cererea prevăzută în anexa nr. 1, solicitanta/solicitanţii se angajează ca procedurile medicale de specialitate recomandate să se desfăşoare într-o unitate sanitară, publică sau privată, de pe teritoriul României, parteneră a Programului, acreditată să desfăşoare acest tip de activităţi;
d) vârsta femeii solicitante să fie cuprinsă între 24 şi 42 de ani împliniţi la data depunerii cererii de înscriere în Program.
Aceste condiţii trebuie întrunite cumulativ.
“Nu pot depune dosar de înscriere persoanele care, în anul în curs, au beneficiat de sprijin financiar în cadrul unor programe similare, derulate de alte autorităţi/instituţii publice”, au precizat oficialii ministerului. Beneficiarii Programului FIV 2026 se pot înscrie în noua sesiune numai după finalizarea procesului de decontare aferent procedurii realizate cu voucherele acordate în cadrul ediţiei anterioare.
Decontul trebuie să fie înregistrat şi validat în platforma digitală. Pe întreaga perioadă de implementare a Programului, respectiv 2026-2030, acelaşi beneficiar eligibil poate beneficia de sprijin financiar de maximum 3 ori.
Dosarul de înscriere cuprinde:
-cerere de înscriere – anexa nr. 1;
-declaraţie pe propria răspundere – anexa nr. 1a;
-document de indicaţie FIV – anexa nr. 1b, eliberat de un medic cu specialitatea obstetrică-ginecologie şi competenţă în tratamentul infertilităţii cuplului şi reproducere umană asistată medical, angajat sau colaborator al unităţii sanitare partenere, emis cu maximum 60 de zile anterior depunerii în platforma digitală, dar nu mai devreme de data afilierii la Program a unităţii sanitare;
-acord individual privind prelucrarea datelor cu caracter personal – anexa nr. 1c;
-copii ale cărţilor de identitate ale solicitanţilor, certificate “conform cu originalul” şi semnate de către aceştia;
-adeverinţe din care să rezulte calitatea de asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, aflate în termenul de valabilitate care reiese din cuprinsul acestora şi eliberate de casa de asigurări de sănătate la care este înscris asiguratul.
Anexele se semnează fie olograf, fie prin semnătură electronică calificată. În cazul cuplului, căsătorit/necăsătorit, anexa 1a şi anexa 1c vor fi completate şi semnate separat de fiecare membru al cuplului.
Prin program, beneficiarii – cupluri infertile, căsătorite sau nu, precum şi femei singure cu vârsta între 24 şi 42 de ani – vor primi două vouchere digitale în valoare totală de 15.000 lei: 5.000 lei pentru achiziţia de medicamente specifice şi 10.000 lei pentru proceduri medicale de fertilizare în vitro. Anual vor beneficia de sprijin 10.000 de beneficiari.
Guvernul a aprobat, în 23 aprilie, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Programul social de interes naţional pentru susţinerea cuplurilor şi a persoanelor singure în vederea creşterii natalităţii, valabil pentru perioada 2026-2030. Programul are ca obiectiv sprijinirea familiilor sau femeilor singure care se confruntă cu infertilitatea, o problemă medicală care afectează aproximativ 10-15% dintre cuplurile de vârstă reproductivă din România.
Lia Savonea, curioasă să afle de ce s-a întâlnit președinta CCR cu Ilie Bolojan
cum a reacționat premierul interimar
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, consideră necesară „clarificarea imediată şi completă a circumstanţelor” în care a avut loc întrevederea dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României (CCR) şi premierul demis Ilie Bolojan, în contextul în care CCR „este chemată să soluţioneze, printre altele, un conflict juridic de natură constituţională declanşat chiar de către Ilie Bolojan, iar preşedinta Curţii participă la soluţionarea cauzei în calitate de judecător”. „Situaţia prezintă o gravitate instituţională aparte (…). Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituţional trebuie nu doar să fie independent şi imparţial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparenţe rezonabile de influenţă sau de apropiere faţă de una dintre părţi”, precizează sursa citată. Cu o zi în urmă, preşedinţii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor, dar şi Consiliul Superior al Magistraturii au transmis mesaje similare.
„Explicaţiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre preşedinta Curţii Constituţionale, doamna Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanţele acesteia şi nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spaţiul public şi la nivelul autorităţii judecătoreşti. În acest context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigenţelor de independenţă, imparţialitate şi transparenţă şi consideră necesară clarificarea imediată şi completă a circumstanţelor în care a avut loc această întrevedere”, precizează ICCJ într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, situaţia „prezintă o gravitate instituţională aparte”, în condiţiile în care Curtea Constituţională „este chemată să soluţioneze, printre altele, un conflict juridic de natură constituţională declanşat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar preşedinta Curţii participă la soluţionarea cauzei în calitate de judecător”.
„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituţional trebuie nu doar să fie independent şi imparţial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparenţe rezonabile de influenţă sau de apropiere faţă de una dintre părţi. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituţionale clare şi respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemaţi să garanteze echilibrul constituţional. Autoritatea unei decizii constituţionale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci şi pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influenţă sau aparenţă rezonabilă de influenţă”, arată sursa citată.
ICCJ consideră că, din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la „necesitatea respectării aceloraşi exigenţe de independenţă, imparţialitate şi transparenţă la nivelul oricărei jurisdicţii sunt legitime şi reflectă o preocupare instituţională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiţie”.
„Caracterul echivoc al conduitei preşedintei Curţii Constituţionale, prin aparenţa de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze faţă de una dintre părţile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparţialitatea şi justeţea viitoarei soluţii”, adaugă aceeaşi sursă.
ICCJ menţionează că împrejurările în care s-a desfăşurat întrevederea „reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituţiile reprezentate de cei doi participanţi şi, potrivit informaţiilor disponibile public, nu a fost anunţată în prealabil”.
„O asemenea situaţie nu poate rămâne neclarificată şi nici fără consecinţe instituţionale pe măsura gravităţii sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicţii constituţionale generează îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate, responsabilitatea funcţiei impune asumarea consecinţelor necesare, astfel încât asupra credibilităţii viitoarelor decizii ale Curţii să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influenţă sau de lipsă de imparţialitate”, mai arată sursa citată.
Ilie Bolojan: De multe ori, se încearcă să se facă din ţânţar armăsar
Premierul Ilie Bolojan, care se află la Oradea, a avut, luni, prima reacţie în ceea ce priveşte întâlnirea cu preşedintele CCR, Simina Tănăsescu. „De multe ori, se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a precizat Bolojan.
Premierul a adăugat că atunci când o persoană ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar, dar că acest lucru nu însemnă că a rezolvat cauzele care erau pe rol. „Atunci când eram preşedinte de Consiliu Judeţean (n. red. Consiliul Judeţean Oradea), am avut întâlniri din nou pentru a rezolva probleme şi mi-aduc aminte că Parchetul dorea să-şi facă un sediu. Şi am avut întâlniri din nou cu reprezentanţi ai conducerii Parchetului şi am identificat un teren şi le-am pus terenul la dispoziţie pentru a face sediu. Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a mai spus Ilie Bolojan.
Duminică seară, CCR a făcut pentru a doua oară precizări în legătură cu informaţiile privind întâlnirea dintre preşedinta Simina Tănăsescu şi Ilie Bolojan, în contextul reacţiilor Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinţilor de curţi de apel, tribunale şi judecătorii.
Potrivit sursei citate, întâlnirile preşedintei Curţii Constituţionale cu reprezentanţi ai autorităţii executive „au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege”. „Conduita constantă şi publică, precum reperele etice şi profesionale ale preşedintei CCR, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura şi obiectul demersurilor administrative desfăşurate în exercitarea atribuţiilor funcţiei”, menţiona CCR.
Totodată, preşedinta CCR reafirma „ferm şi categoric” că nicio cauză aflată pe rolul Curţii „nu face şi nu poate face obiectul unor discuţii în afara cadrului procedural şi legal în care aceasta urmează să fie soluţionată”.
Reacţia CCR a venit după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi preşedinţii curţilor de apel, de tribunale şi de judecătorii au considerat că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea dintre Simina Tănăsescu şi premierul demis Ilie Bolojan, preşedintele PNL, “pentru protejarea CCR şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale”. “Lipsa de transparenţă care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintelui Curţii Constituţionale cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională”, au transmis preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din ţară.
Ei afirmau că altfel pot fi generate îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate şi pot fi produse consecinţe grave asupra percepţiei publice privind corectitudinea şi neutralitatea deciziilor Curţii. Şi preşedinţii curţilor de apel din România au susţinut că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este “profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.
Doi frați, înecați în stațiunea Olimp
Cele două persoane căutate după ce au dispărut în mare, duminică, în zona staţiunii Olimp, au fost găsite, pe rând, de către salvamari, iar medicii au încercat să le resusciteze, însă, din păcate, în ambele cazuri, manevrele au eşuat. Cei doi tineri, unul de 17 ani şi altul de 19 ani, erau fraţi şi locuiau în Vaslui.
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea au anunţat că pompierii au fost solicitaţi să intervină după ce două persoane ar fi dispărut în mare, în zona Faleza Olimp. La faţa locului s-au deplasat pompierii cu ambarcaţiunea de la Mangalia şi o maşină de stingere. De asemenea, în zona respectivă au ajuns şi zece scafandri.
Olimpiada Internațională de Geografie: România a obținut două medalii de argint și două medalii de bronz
Lotul României a obținut patru medalii – două de argint și două de bronz – la Olimpiada Internațională de Geografie care a avut loc săptămâna trecută la Istanbul și la care au participat elevi din 50 de țări, a informat luni Ministerul Educației și Cercetării. Câștigătorii celor două medalii de argint sunt Mihai Macsim de la Colegiul Național ‘C. Negruzzi’ din Iași și Maria Moldovan de la Colegiul Național ‘Silvania’ din Zalău.
Medaliile de bronz au fost câștigate de David Gărăiman de la Colegiul Național ‘Mihai Viteazul’ din București și Cristina-Daria Toderici de la Liceul Teoretic ‘Adam Muller Guttenbrunn’ din Arad.
Coordonatorii lotului României au fost profesorii Mihaela Cornelia Fiscutean și Dorin Fiscutean de la Colegiul Național din Iași, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a MEC. Coordonarea olimpiadei a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extracurriculară din cadrul MEC, prin prof. Mihaela Florina Alexandru.
Ministerul Educației și Cercetării sprijină participarea loturilor naționale ale țării noastre la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor și a costurilor deplasărilor, diurnă aferentă zilelor de ședere, precum și prin organizarea și desfășurarea etapelor ce preced olimpiadele internaționale – etapele locale/județene/municipale și naționale ale acestor competiții. AGERPRES
Arad: Dosar de ucidere din culpă după ce angajatul rănit în explozia de la Compania de Transport Public a murit
Polițiștii arădeni au întocmit, luni, un dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă, după ce angajatul Companiei de Transport Public (CTP) Arad rănit în explozia de joi a decedat în spital. Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Arad au precizat, la solicitarea Agerpres, că cercetările au loc in rem, iar dosarul de ucidere din culpă, care inițial a fost întocmit pentru vătămare corporală din culpă, va fi trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.
Bărbatul, care a fost internat la terapie intensivă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, a decedat în weekend. O explozie urmată de incendiu s-a produs, joi, la o instalație din curtea CTP Arad, iar un angajat a fost rănit, fiind dus la spital cu arsuri.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Arad informase că la sosirea echipajelor de pompieri incendiul era deja stins de către angajați. ‘Explozia s-au produs la instalația de gaz. A rezultat o victimă, conștientă, cooperantă, cu arsuri de gradul III. Victima va fi transportată la spital pentru investigații și îngrijiri medicale suplimentare’, anunțase ISU.
Ulterior, directoarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Arad, Ecaterina Isac, declarase, pentru Agerpres, că victima avea 57 de ani și lucrase 15 ani la CTP. ‘Angajatul a încercat să taie cu flexul capacul unui recipient metalic, care în prealabil a avut substanțe inflamabile și a explodat din cauza gazelor formate’, a precizat Isac.
Inspectorii ITM fac o anchetă pentru a stabili dacă au fost respectate normele de securitate și sănătate în muncă.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-Stiri-naTionale-george-simion-interzis-in-sua”]








