[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-economice-romanii-au-cumparat-produse-de-68-de-miliarde-de-lei-in-primele-sase-luni-in-crestere-cu-32/mediaPool/u4oTV5R.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii au cumpărat produse de 68 de miliarde de lei, în primele șase luni, în creștere cu 3,2%
|
Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei, în primele șase luni din 2026, pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) și pentru produse Electro-IT, în creștere cu 3,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în contextul inflației ridicate, al încrederii scăzute și al unei puteri de cumpărare cu circa 6% mai mică decât în 2025, arată un barometru, publicat luni de o companie de cercetare de piață.
NielsenIQ (NIQ) România a publicat analiza State of the Retail Nation (Barometrul de Retail) pentru primele șase luni ale anului 2026, bazată pe date colectate din circa 62.000 de puncte de vânzare la nivel național.
Valoarea vânzărilor FMCG prin canalele de retail a crescut cu 5,2% în prima jumătate a anului, dar doar cu 3,9% în trimestrul doi, inflația fiind principalul factor care a susținut această creștere. Volumele de vânzări au rămas, în general, constante în majoritatea categoriilor, consumatorii adoptând diverse strategii de economisire, precum trecerea la branduri mai accesibile sau la mărci private, cumpărăturile din canale cu prețuri mai mici sau achiziționarea produselor aflate la promoție. În plus, retailul alimentar beneficiază indirect de reducerea consumului din HoReCa, pe care consumatorii și-l pot permite din ce în ce mai puțin. Conform cercetării, piața Electro-IT a traversat o perioadă dificilă, consumatorii reducând achizițiile discreționare de valoare mai mare. Valoarea vânzărilor a scăzut cu 7,5%, iar volumele cu 8,9%. Categoria Telecom, cea mai mare din segmentul T&D și care include smartphone-urile, a înregistrat o scădere de 13,8% a unităților vândute, pe fondul încrederii reduse a consumatorilor și al ciclurilor mai lungi de înlocuire a dispozitivelor.
Cu excepția categoriei Foto, care a înregistrat o creștere de 19,1% a volumelor vândute, toate celelalte categorii T&D au consemnat scăderi: echipamente de birou (-4,1%), IT (-7,9%), electrocasnice mici (-4,6%), electronice (-10,5%), electrocasnice mari (-9,9%) și aparate pentru confortul locuinței (-24,4%). ‘Consumatorii români devin mai selectivi, deoarece inflația persistentă, ratele mai ridicate ale dobânzilor și diminuarea venitului disponibil real pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor. Deși cheltuielile totale de consum au crescut cu 3,2% în primele șase luni ale anului, consumatorii se adaptează presiunilor economice alegând produse mai accesibile, cumpărând mai puțin dar mai frecvent și din mai multe magazine, amânând achizițiile costisitoare și profitând de promoții. Acest comportament reflectă preocuparea continuă pentru gestionarea atentă a bugetului familiei’, a declarat Iulia Pencea, Managing Director NIQ România, citată în cercetare. Toate categoriile FMCG au crescut în valoare, într-un context marcat de inflație ridicată. Categoria Alimentară, cu o pondere de 56% din valoarea totală a coșului de bunuri de larg consum, a crescut cu 5,8%. Băuturile alcoolice, care reprezintă 12% din valoarea vânzărilor, au crescut cu 2,4%, în timp ce băuturile non-alcoolice, cu o pondere de 19%, au avansat cu 7,3%. Categoria de Non-alimentare, reprezentând doar 13% din coșul total, a crescut cu 2,2% în valoare dar a avansat în volum, pe fondul orientării către produse mai ieftine.
Continuând tendința observată anul trecut, volumele au crescut în categoriile FMCG esențiale, dar au stagnat sau au scăzut în categoriile asociate consumului de impuls sau răsfăț. Berea și ciocolata au înregistrat pierderi semnificative de volum, în timp ce cafeaua de exemplu, considerată o necesitate, a crescut în volum deși prețurile au urcat peste media FMCG. La fel ca în 2025, produsele proaspete, precum laptele, brânzeturile, carnea și legumele, au beneficiat de o cerere mai mare în termeni de volum. ‘Puterea de cumpărare a consumatorilor români s-a deteriorat, în condițiile unei inflații medii de 9,4% în perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu o creștere salarială de doar 3,2%’, a adăugat Iulia Pencea.
Potrivit acesteia, consumatorii devin mai economi în contextul incertitudinilor politice și economice, iar ‘produsele marcă privată și vânzările promoționale câștigă teren, pe măsură ce românii caută modalități de a-și valorifica mai eficient bugetul’. O proporție tot mai mare din vânzările FMCG a fost realizată prin promoții în al doilea trimestru al anului 2026. Vânzările promoționale au reprezentat 27,7% din totalul vânzărilor rețelelor de comerț modern, în creștere cu 1,4 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
În același timp, eficiența promoțiilor a continuat să se îmbunătățească, demonstrând că magazinele și producătorii fac eforturi să facă față provocărilor actuale prin strategii promoționale care echilibrează accesibilitatea pentru consumatori cu creșterea vânzărilor. Supermarketurile și magazinele de discount și-au consolidat poziția, înregistrând o creștere de 8,9% a valorii vânzărilor și ajungând să reprezinte aproape jumătate (49,5%) din valoarea totală a pieței. Comerțul tradițional a rămas al doilea cel mai important canal, cu o pondere de 29,7%, însă a înregistrat o creștere modestă de doar 0,6%, pe fondul intensificării activității promoționale în magazinele de discount și hipermarketuri. Hipermarketurile au crescut cu 3,4% și au atins o cotă de 19,8% din valoarea vânzărilor, în timp ce magazinele din stațiile de carburant au reprezentat 1,1% din piață.
Supermarketurile și magazinele de discount au continuat să câștige cotă valorică în toate macro-categoriile, ajungând la 54,7% din vânzările de produse alimentare, 49% din categoriile non-alimentare, 42,5% din băuturile non-alcoolice și 36,9% din băuturile alcoolice. Și canalele de e-commerce au continuat să înregistreze creșteri de două cifre în primul semestru, pe măsură ce românii caută tot mai atent cele mai bune oferte de preț și adoptă avantajele comerțului rapid (quick commerce). În total, aproximativ 1,1 miliarde de lei din vânzările FMCG au fost generate de canalele de online monitorizate de NIQ, în creștere cu 17,5% față de aceeași perioadă din 2025. Vânzările online de produse alimentare au crescut în valoare cu 19,5%, băuturile non-alcoolice cu 22,9%, băuturile alcoolice cu 19,7%, iar non-alimentarele cu 12,2%.
Mărcile private au continuat să beneficieze atât de încrederea câștigată, de dezvoltarea rețelelor de magazine moderne, cât și de orientarea consumatorilor către economisire. Ponderea acestora reprezintă, în primul trimestru al anului, 21,9% din totalul vânzărilor FMCG, o creștere de 0.5 puncte procentuale a cotei de piață față de perioada similară din 2025.
Economistul-șef al unei bănci rusești, concediat după ce a avertizat asupra costurilor războiului
Andrei Klepach, economist-șef al băncii ruse de stat VEB, a fost concediat după ce a formulat critici dure privind situația economică a Rusiei și costurile războiului din Ucraina, relatează Mediafax. El avertizase inclusiv că Moscova riscă să piardă o confruntare economică prelungită cu Kievul, potrivit publicației The Guardian.
Klepach ocupa din 2014 funcția de economist-șef al VEB, instituție financiară de dezvoltare controlată de statul rus. Îndepărtarea sa a fost anunțată la câteva zile după apariția în presă a unor declarații făcute în luna mai în fața altor economiști.
În discurs, Klepach a susținut că Rusia pierde teren din punct de vedere economic față de China și Statele Unite și, în anumite privințe, chiar față de Ucraina. El a avertizat că presiunile generate de război ar putea conduce în cele din urmă la o criză socială, care s-ar putea manifesta într-un moment dificil de anticipat.
Economistul a contestat și scenariul potrivit căruia economia ucraineană s-ar afla în pragul colapsului. În opinia sa, Rusia nu ar putea ieși câștigătoare dintr-un război economic de uzură cu Ucraina, în condițiile în care costurile Moscovei continuă să crească.
VEB nu a explicat oficial concedierea
Banca nu a prezentat public motivul plecării lui Klepach. Presa rusă independentă a relatat însă, citând surse, că îndepărtarea economistului ar avea legătură cu opiniile sale critice. Alexandra Prokopenko, fost consilier al Băncii Centrale a Rusiei, l-a descris pe Klepach drept unul dintre cei mai respectați macroeconomiști ruși, cunoscut pentru evaluări care pot diferi de poziția oficială.
Concedierea sa intervine într-un moment în care economia rusă este supusă unor presiuni generate de cheltuielile militare, sancțiunile occidentale și atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice.
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din finanțele publice. În primele patru luni din 2026, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5.870 de miliarde de ruble, aproximativ 81 de miliarde de dolari. Nivelul este deja considerabil peste ținta de 3.790 de miliarde de ruble stabilită de autorități pentru întregul an.
Potrivit informațiilor publicate de presa britanică, inclusiv unii consilieri apropiați ai președintelui Vladimir Putin ar fi avertizat în discuții private că actualul ritm al cheltuielilor pentru război devine dificil de susținut. Kremlinul nu a indicat însă intenția de a reduce efortul militar. Autoritățile au căutat venituri suplimentare prin majorarea unor taxe aplicate companiilor mai mici și prin presiuni asupra marilor oameni de afaceri pentru a contribui mai mult la finanțarea statului.
În același timp, creșterea prețului petrolului din acest an a adus Rusiei venituri suplimentare de miliarde de dolari, oferind Moscovei o plasă temporară de siguranță în fața presiunilor bugetare.
Economia Chinei încetineşte în iulie, pe fondul consumului slab şi al scăderii investiţiilor
Economia Chinei a pierdut din avânt în iulie, vânzările cu amănuntul înregistrând o creştere de numai 0,6%, în timp ce investiţiile urbane şi-au accentuat declinul, iar şomajul a crescut, sporind presiunile asupra Beijingului pentru noi măsuri de sprijinire a economiei, transmite CNBC, preluat de news.ro.
Vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sub avansul de 1,5% anticipat de economişti într-un sondaj Reuters şi în încetinire de la 1% în iunie, potrivit datelor publicate luni de Biroul Naţional de Statistică.
Investiţiile în active fixe din mediul urban, categorie care include sectorul imobiliar şi infrastructura, au scăzut cu 6,7% în primele şapte luni ale anului. Economiştii anticipau un declin de 6%, după o contracţie de 5,7% în primul semestru. Producţia industrială a crescut cu 4,5% în iulie, sub estimarea de 4,8% şi în încetinire faţă de avansul de 5,3% din iunie. Rata şomajului urban a urcat la 5,2%, de la 5% în luna precedentă.
Datele accentuează îngrijorările privind evoluţia celei de-a doua economii a lumii, confruntată cu un dezechilibru tot mai pronunţat între ofertă şi cerere. Producţia industrială şi exporturile asociate boomului global al investiţiilor în inteligenţă artificială au compensat parţial consumul şi investiţiile private slabe, însă cifrele din iulie sugerează că şi acest sprijin începe să se diminueze.
Biroul Naţional de Statistică a afirmat că ţara trebuie să accelereze tranziţia către noi motoare de creştere. Autorităţile au atribuit parţial încetinirea din iulie tensiunilor geopolitice şi temperaturilor extreme.
Slăbiciunea consumului rămâne una dintre principalele probleme. Creşterea nominală a vânzărilor cu amănuntul a încetinit la numai 1,3% în primul semestru, de la 5% în perioada similară a anului trecut, potrivit Goldman Sachs. În acelaşi timp, creditele bancare noi au înregistrat în iulie cea mai mare scădere lunară consemnată până acum, potrivit Barclays, iar împrumuturile acordate gospodăriilor, inclusiv creditele ipotecare, s-au redus.
Piaţa muncii prezintă, de asemenea, semne de deteriorare. Un studiu privat realizat de o echipă condusă de Li Daokui, profesor de economie la Universitatea Tsinghua, estimează o rată extinsă a şomajului de 10,2%, mult peste nivelul oficial de aproximativ 5%. Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 24 de milioane de şomeri de lungă durată identificaţi de studiu au între 16 şi 24 de ani.
Investiţiile reprezintă un alt punct vulnerabil. Investiţiile imobiliare au scăzut cu 19,2% în primele şapte luni, cele în infrastructură cu 3,6%, iar cele din industria prelucrătoare cu 1,7%. În schimb, investiţiile în sectoarele de înaltă tehnologie, inclusiv servicii informatice, industria aerospaţială şi producţia de echipamente, au crescut cu 5%. Economiştii se aşteaptă ca Beijingul să intensifice măsurile de stimulare. Zhiwei Zhang, economist-şef la Pinpoint Asset Management, consideră că deteriorarea indicatorilor măreşte probabilitatea unei reduceri a dobânzilor de către banca centrală.
Conducerea Chinei a promis luna trecută accelerarea cheltuielilor fiscale, însă efectele acestora ar putea apărea cu întârziere. Oxford Economics anticipează doar o revenire modestă în a doua jumătate a anului şi menţine prognoza de creştere economică a Chinei pentru 2026 la 4,8%.
Primul automobil electric Ferrari s-a vândut pentru o sumă record 40 de milioane de dolari
Sfidând criticile, primul vehicul complet electric al constructorului italian Ferrari NV a devenit cea mai scumpă mașină nouă vândută vreodată la o licitație, fiind adjudecat pentru 40 de milioane de dolari, transmite Bloomberg. La licitația caritabilă care a fost organizată de casa Sotheby’s, cu ocazia evenimentului Monterey Car Week din California, un model Luce personalizat a doborât precedentul record, stabilit anul trecut, când un automobil Daytona SP3 personalizat de Ferrari s-a vândut cu 26 de milioane de dolari, a informat producătorul auto.
În luna mai, Ferrari a dezvăluit primul său model complet electric, botezat ‘Luce’, care poate atinge o viteză maximă de peste 310 kilometri pe oră și are o autonomie de peste 530 de kilometri. Chiar dacă poate accelera de la 0 la 100 km/h în 2,5 secunde și este echipat cu o baterie de 122 kWh, modelul Luce a fost întâmpinat cu un val de critici și o scădere a prețului acțiunilor companiei.
Modelul Luce a fost proiectat cu LoveFrom, studioul fondat de Jony Ive, fostul șef de design al Apple și o figură cheie în spatele iPhone și iMac. Mașina cu patru uși are peste 1.000 CP.
Directorul Ferrari, Benedetto Vigna, a declarat în luna mai că producătorul a primit comenzi pentru modelul Luce atât de la clienții vechi cât și de la cei noi. ‘Ferrari Luce nu are nicio legătură cu mașinile electrice pe care le-ai văzut de la alți jucători. Trebuie să-l vezi și să-l conduci pentru a înțelege că nu a fost copiat – nici interiorul, nici exteriorul, nici performanța’, a spus Benedetto Vigna la acea dată. La finele lunii iulie, Ferrari și-a îmbunătățit previziunile de profit pentru întregul an, în contextul în care cererea pentru modele în ediție limitată, cum ar fi F80 și o versiune mai scumpă a modelului său Purosangue cu patru locuri, a dus la creșterea rezultatelor din al doilea trimestru.
Gazele naturale s-ar putea scumpi cu peste 40 la sută în Republica Moldova
Preşedinta Maia Sandu dă asigurări că cetăţenii Republicii Moldova vor primi compensaţii şi în următorul sezon rece, în prezent Guvernul încercând să identifice resursele, dar ea şi-a avertizat totodată concetăţenii că trebuie să se pregătească pentru „cel mai prost” scenariu, care presupune continuarea secetei, o producţie mai mică de electricitate în regiune şi preţuri mai mari la energie, scrie news.ro.
„Urmează să vedem cum va evolua piaţa energetică, pentru că, pe de o parte, preţurile la resursele energetice – la electricitate, la curent electric – depind de faptul dacă va ploua şi va fi mai multă apă în Dunăre. Sunt tot felul de elemente şi toate s-au adunat acum. (…) Pe de altă parte – şi cu motorina şi benzina avem problemă. (…) Pe problema gazelor naturale s-a micşorat oferta din cauza războiului din Iran. (…) Deci, sunt toţi factorii externi. (…) Pentru anumite resurse energetice, preţurile deja au fost influenţate, pentru altele – dacă se îmbunătăţesc condiţiile climaterice, dacă începe să plouă, va fi mai mult curent electric şi atunci preţurile vor fi mai mici”, a explicat Maia Sandu, luni, într-o emisiune la Radio Moldova.
Potrivit şefei statului, „Guvernul trebuie să se pregătească pentru scenariul cel mai prost”. „Asta ar însemna să continue seceta. Respectiv, să fie producţie mai puţină de electricitate şi, când e producţie mai puţină în regiune, asta înseamnă că şi preţurile cresc. (…) Dacă nu se materializează, ne vom bucura cu toţii, dar trebuie să fim pregătiţi”, a subliniat şefa statului, citată de NewsMaker.
Gazele naturale s-ar putea scumpi în Republica Moldova cu aproape 6 lei (moldoveneşti) pentru consumatorii casnici. ANRE a propus un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, faţă de 14,42 lei în prezent, ceea ce ar reprezenta o creştere de aproape 41 la sută. Proiectul urmează să fie examinat pe 21 august.
Maia Sandu a fost întrebată ce capacitate financiară are statul pentru a acoperi costurile din facturi, în contextul tarifului la gaz, care s-ar putea scumpi, dar şi al situaţiei cu energia electrică, în contextul crizei din regiune. „Sigur că guvernul încearcă să identifice resurse pentru compensaţii. Îşi face toate calculele şi o să ne anunţe la momentul potrivit cât poate să ajute, pe cine poate să ajute. Ca de obicei, se porneşte de la cei cu venituri mai mici”, a spus Maia Sandu.
Preşedinta a reamintit că multe dintre compensaţiile care au fost date până acum populaţiei din Moldova s-au datorat ajutorului extern, dar în contextul în care toate ţările se confruntă cu probleme, nu este sigur că vor mai veni bani de la partenerii externi.
Întrebată cu cât este gata să ajute Guvernul cetăţenii în cel mai prost scenariu de scumpire, şefa statului a răspuns: „Asta nu este o întrebare la care pot să vă răspund eu. Este o întrebare la care o să răspundă Ministerul Finanţelor. Sunt nişte cifre aproximative acum şi nu stau eu să fac calculele. (…) Compensaţii vor fi. (…) Aici întrebarea este câte resurse pot fi identificate pe intern, câte resurse pot fi atrase de la partenerii noştri de dezvoltare, dacă mai pot fi atrase. Ştiţi că în anii precedenţi foarte mulţi bani din cei care au mers la compensaţii au venit de la partenerii noştri externi. (…) Acum o să vedem, pentru că toată lumea se confruntă cu probleme”, a spus Maia Sandu.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce trebuie să ştie prosumatorii pentru a obţine până la 15.000 de lei de la Administraţia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-romanii-au-cumparat-produse-de-68-de-miliarde-de-lei-in-primele-sase-luni-in-crestere-cu-32″]