[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-valurile-de-caldura-provoaca-pierderi-tot-mai-mari-companiilor-europene-dar-acestea-sunt-rareori-acoperite-de-asigurari/mediaPool/uJdidmH.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Valurile de căldură provoacă pierderi tot mai mari companiilor europene, dar acestea sunt rareori acoperite de asigurări
|
Valurile de căldură tot mai frecvente din Europa provoacă pierderi semnificative companiilor, de la scăderea vânzărilor şi a productivităţii până la creşterea costurilor de funcţionare, însă majoritatea poliţelor tradiţionale pentru întreruperea activităţii nu acoperă efectele temperaturilor extreme, transmite Reuters.
Problema devine tot mai vizibilă în această vară, în condiţiile în care Europa traversează al cincilea val de căldură al anului. Moody’s estimează că valurile de căldură din vara trecută au provocat pierderi de producţie economică de aproximativ 43 de miliarde de euro, în timp ce despăgubirile acordate de asigurători s-au ridicat la numai aproximativ 500 de milioane de euro.
În oraşul italian Padova, de exemplu, temperaturile ridicate au schimbat inclusiv obiceiul tradiţional al aperitivului de seară. Clienţii evită terasele în intervalele cele mai călduroase şi preferă spaţiile cu aer condiţionat. Un sondaj realizat în rândul a aproximativ 600 de companii din industria ospitalităţii din Padova şi împrejurimi arată că peste 80% au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri de aproximativ 20% în timpul recentului val de căldură.
Căldura extremă, un risc dificil de asigurat
Spre deosebire de inundaţii sau furtuni, temperaturile extreme nu provoacă neapărat pagube fizice directe asupra proprietăţilor. Ele pot însă perturba sever activitatea economică, iar tocmai aceste pierderi indirecte sunt dificil de acoperit prin poliţele tradiţionale.
Valurile de căldură reduc productivitatea angajaţilor şi consumul, întârzie transporturile feroviare, afectează producţia agricolă şi determină fabricile să cheltuiască mai mult pentru răcire. Problema este amplificată de faptul că Europa este continentul care se încălzeşte cel mai rapid. La 11 august, temperatura medie din Europa de Vest era cu aproape 10 grade Celsius peste media perioadei 1961-1990, potrivit Reuters Climate Monitor.
Datele platformei CDP arată că 35% dintre companiile monitorizate consideră valurile de căldură un factor de risc, cele mai expuse fiind sectoarele producţiei, serviciilor, infrastructurii şi industriei alimentare.
Asigurările parametrice, o posibilă soluţie
Asigurătorii analizează tot mai mult utilizarea poliţelor parametrice, care plătesc automat despăgubiri atunci când temperatura depăşeşte anumite praguri stabilite în contract, fără a mai fi necesar procesul tradiţional de evaluare a fiecărei pierderi. Piaţa europeană a asigurărilor parametrice ar urma să ajungă la 7,93 miliarde de dolari până în 2031, iar astfel de produse sunt deja utilizate în agricultură. Specialiştii consideră că ele ar putea fi extinse şi către transporturi sau protecţia forţei de muncă. Asigurările nu pot însă elimina toate pierderile. Experţii consideră că firmele vor trebui să investească tot mai mult în sisteme de răcire, adaptarea locurilor de muncă şi creşterea rezistenţei lanţurilor de aprovizionare, pe măsură ce perioadele de căldură extremă devin mai frecvente.
Rezerva strategică de petrol a SUA a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele patru decenii
Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite (SPR) a coborât sub 300 de milioane de barili pentru prima dată de la umplerea sa, la începutul anilor 1980, iar experţii avertizează că retragerile rapide de ţiţei ar putea afecta cavernele subterane în care sunt păstrate stocurile şi capacitatea sistemului de a răspunde viitoarelor crize energetice, transmite CNBC.
Scăderea vine în contextul în care Statele Unite eliberează 172 de milioane de barili din rezerva strategică pentru a compensa perturbările aprovizionării provocate de războiul cu Iranul. După finalizarea operaţiunii, stocurile ar urma să ajungă la aproximativ 243 de milioane de barili.
Petrolul din rezerva strategică este depozitat în 60 de caverne de sare aflate la mii de metri sub pământ, în patru amplasamente importante din Louisiana şi Texas. Departamentul american al Energiei susţine că rezerva poate fi exploatată în siguranţă atât timp cât în sistem rămân cel puţin 70 de milioane de barili şi respinge afirmaţiile potrivit cărora cavernele ar fi în pericol de prăbuşire. Instituţia precizează că acestea rămân permanent pline, modificându-se doar proporţia dintre petrol şi apă. Mai mulţi specialişti contestă însă această evaluare. Siddharth Misra, profesor de inginerie petrolieră la Texas A& M University, estimează că pragul operaţional practic este cuprins între 250 şi 300 de milioane de barili. Sub acest nivel, capacitatea de extragere rapidă a petrolului în situaţii de urgenţă scade, iar infrastructura de pompare şi integritatea cavernelor sunt expuse unor riscuri mai mari.
În timpul retragerilor, apa este pompată în partea inferioară a cavernelor pentru a împinge petrolul spre suprafaţă. Apa dulce poate dizolva pereţii de sare, modificând forma cavernelor şi reducând grosimea structurilor de sare care le separă. Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamentală al SUA a avertizat într-un raport din mai că retragerile şi reumplerile repetate pot produce forme nedorite ale cavernelor şi le pot reduce viabilitatea pe termen lung. Totuşi, majoritatea cavernelor au fost evaluate ca fiind într-o stare foarte bună după retragerea masivă din 2022.
Rezerva fusese concepută iniţial pentru aproximativ cinci goliri complete, însă în ultimele patru decenii a fost utilizată prin zeci de retrageri de diferite dimensiuni.
Înaintea războiului cu Iranul, SPR fusese refăcută până la aproximativ 415 milioane de barili. Experţii avertizează că nivelul actual ar putea limita capacitatea Statelor Unite de a reacţiona rapid la o nouă perturbare majoră a aprovizionării, inclusiv în cazul unui uragan care ar afecta infrastructura petrolieră din zona Golfului Mexic.
Bursa de la București a câștigat peste 13,5 miliarde de lei la capitalizare săptămâna trecută
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat săptămâna trecută peste 13,5 miliarde de lei la capitalizare, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat un declin de aproape 24,5 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de Agerpres.
Capitalizarea bursieră a ajuns la 724,21 miliarde de lei în perioada 10 – 14 august 2026, în creștere față de 710,70 miliarde de lei în săptămâna 3 – 7 august 2026. Tranzacțiile cu acțiuni au generat, săptămâna aceasta, un rulaj de 435,18 milioane de lei, mai mic decât cel înregistrat în săptămâna anterioară, respectiv 459,67 milioane de lei.
Indicele principal BET a închis săptămâna la 36.035,35 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost marți, 11 august, când s-au consemnat schimburi de 108,74 milioane de lei, iar cea mai slabă zi a fost miercuri, 12 august, cu tranzacții de 64,96 milioane de lei.
Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 76,37 milioane de lei și o scădere a cotațiilor de 0,43%, urmate de titlurile OMV Petrom, cu 58,22 milioane de lei (Â1,34%), și cele ale Hidroelectrica, cu 51,46 milioane de lei (Â3,10%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile SOCEP (Â17,65%), Safetech Innovations (Â7,73%) și Aerostar (Â7,03%).
La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate de UAMT SA (-10,48%), Prefab (-9,09%) și COMCM Constanța (-8,97%).
Economia Rusiei continuă să crească, dar presiunile războiului devin tot mai vizibile
Economia Rusiei a rezistat mai bine decât anticipau mulţi analişti după patru ani şi jumătate de război în Ucraina şi a revenit pe creştere în trimestrul al doilea, însă datele generale ascund probleme tot mai mari, de la deficitul bugetar şi inflaţie până la scăderea veniturilor din energie şi deteriorarea puterii de cumpărare a populaţiei, transmite CNBC. Produsul intern brut al Rusiei a crescut cu 1,3% în ritm anual în perioada aprilie-iunie, peste estimările guvernului şi ale băncii centrale. În prima jumătate a anului, economia a avansat cu 0,6%, susţinută în principal de cheltuielile pentru complexul militar-industrial şi de revenirea recentă a preţurilor petrolului şi gazelor.
Analiştii avertizează însă că s-a format practic o economie cu două viteze. Companiile şi angajaţii din sectoarele legate de producţia militară beneficiază de cheltuielile masive ale statului, în timp ce restul economiei resimte efectele inflaţiei, dobânzilor ridicate şi încetinirii activităţii.
Printre principalii indicatori de vulnerabilitate se numără deficitul bugetar. Potrivit analiştilor citaţi de CNBC, Rusia se îndreaptă spre un deficit de aproximativ două ori mai mare decât cel din 2025, care fusese deja dublu faţă de nivelul din 2024. Veniturile din petrol şi gaze din prima jumătate a acestui an au reprezentat doar 64% din nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2024. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti, sancţiunile occidentale mai dure şi măsurile împotriva flotei utilizate de Moscova pentru transportul petrolului au accentuat presiunile asupra sectorului energetic. Problemele încep să fie vizibile şi în comportamentul consumatorilor. Cel mai mare retailer din Rusia a observat o orientare tot mai pronunţată către produse alimentare ieftine şi mărci proprii. Consumul de biscuiţi, de exemplu, a crescut de aproape 2,5 ori, aceştia fiind aleşi ca alternativă mai ieftină la ciocolată şi alte produse de cofetărie.
Guvernul rus mai dispune de instrumente pentru finanţarea deficitului, inclusiv majorarea taxelor asupra companiilor petroliere şi de gaze sau utilizarea unei părţi din rezervele băncii centrale care nu au fost blocate de sancţiunile occidentale. Aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Rusiei au fost îngheţate după declanşarea războiului, dar o sumă comparabilă ar rămâne disponibilă în Rusia sau în jurisdicţii care nu aplică sancţiunile. Analiştii nu cred însă că deteriorarea economiei va determina Moscova, cel puţin în actualele condiţii, să încheie războiul. Un asemenea scenariu ar deveni mult mai probabil dacă preţul petrolului ar coborî spre 35-40 de dolari pe baril şi s-ar menţine la acest nivel o perioadă îndelungată.
Există chiar riscul ca presiunile economice tot mai mari să producă efectul opus, determinând Kremlinul să încerce intensificarea conflictului înainte ca resursele financiare disponibile să se reducă semnificativ, potrivit analiştilor citaţi.
INS: Producția de energie a României a scăzut cu 2,6%, în primele șase luni
Producția de energie a României a scăzut cu 2,6%, în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,3%, arată datele provizorii publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,1%, față de perioada similară din 2025.
Principalele resurse de energie primară, în intervalul menționat, au totalizat 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 656.400 tep față de perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025. Producția internă a însumat 7,929 milioane tep, în scădere cu 215.200 tep (-2,6%) față de aceeași perioadă din 2025, iar importul a fost de 7,572 milioane tep, în scădere cu 441.200 tep (-5,5%).
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. Producția din termocentrale a fost de 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%). Producția din hidrocentrale a fost de 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (Â17,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%).
Producția din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, a fost de 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (Â9%) față de perioada similară a anului trecut, iar energia solară produsă în instalații fotovoltaice în primul semestru a fost de 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (Â42,1%) față de aceeași perioadă. Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% mai mic față de perioada similară de anul trecut, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,6%, iluminatul public a scăzut cu 4,6%, iar consumul populației s-a redus cu 11,8%. Datele INS mai arată că exportul de energie electrică a fost de 7,691 miliarde kWh, în creștere cu 789,2 milioane kWh (Â11,4%). Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 2,887 miliarde kWh, în creștere cu 405,8 milioane kWh (Â16,4%).
Inteligenţa artificială va identifica tentativele de înşelătorie pe WhatsApp
Meta anunţă introducerea unei funcţii opţionale bazate pe inteligenţa artificială, care foloseşte învăţarea mecanică pentru a depista mesajele prin care se încearcă înşelarea utilizatorilor. Noua facilitate se numeşte Scam Alert şi foloseşte învăţarea mecanică pentru a identifica mesajele suspicioase, care pot înşela utilizatorii.
Când AI-ul depistează un mesaj suspicios, utilizatorului i se afişează un mesaj (care nu este văzut şi de cel care a trimis mesajul respectiv) în care este avertizat că ar putea fi ţinta unei înşelătorii.
AI-ul nu realizează nicio acţiune, dincolo de depistare şi avertizare. Din acest moment, utilizatorul este cel care decide cum procedează mai departe, putând alege să raporteze sau să blocheze expeditorul. Utilizatorul poate alege şi să continue conversaţia în cazul deloc improbabil în care AI-ul identifică eronat drept tentative de înşelătorie mesajele de la persoane cunoscute.
În acest ultim caz, utilizatorul poate marca o discuţie drept sigură, iar AI-ul nu va mai atrage pe viitor atenţia cu privire la mesajele care provin de la acea persoană. Lansată acum în beta, Scam Alert este o funcţie opţională, care trebuie activată din meniul de configurare al aplicaţiei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce trebuie să ştie prosumatorii pentru a obţine până la 15.000 de lei de la Administraţia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-valurile-de-caldura-provoaca-pierderi-tot-mai-mari-companiilor-europene-dar-acestea-sunt-rareori-acoperite-de-asigurari”]