[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-datoria-externa-totala-a-crescut-pana-la-232-de-miliarde-de-euro/mediaPool/uWO2Mma.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datoria externă totală a crescut până la 232 de miliarde de euro
|
În perioada ianuarie-iunie 2026, datoria totală externă a urcat cu cu 4,3 miliarde de euro
Datoria externă totală a crescut, în perioada ianuarie-iunie 2026, cu 4 309 milioane euro, până la 232 772 milioane euro, anunţă, vineri, Banca Naţională a României (BNR). Datoria externă pe termen lung a crescut cu 2,4 la sută faţă de 31 decembrie 2025, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat o creştere cu 0,1 la sută faţă de finele anului 2025. În perioada ianuarie-iunie 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14 202 milioane euro, comparativ cu 13 555 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2025. “În perioada ianuarie-iunie 2026, datoria externă totală a crescut cu 4 309 milioane euro, până la 232 772 milioane euro. În structură datoria externă pe termen lung a însumat 184 581 milioane euro la 30 iunie 2026 (79,3 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,4 la sută faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2026 nivelul de 48 191 milioane euro (20,7 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,1 la sută faţă de 31 decembrie 2025”, se precizează într-un comunicat emis, vineri, de BNR. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,2 la sută în perioada ianuarie-iunie 2026, comparativ cu 18,4 la sută în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2026 a fost de 5,8 luni, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2026 a fost de 100,2 la sută, comparativ cu 104,4 la sută la 31 decembrie 2025, precizează BNR. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele şase luni, un deficit de 14 202 milioane euro, faţă de 13 555 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 121 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 58 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 849 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a adus o contribuţie pozitivă de 265 milioane euro. Instituţia mai arată că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 669 milioane euro (comparativ cu 3 719 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 465 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 204 milioane euro.
Romgaz a anunțat un profit semestrial de 1,7 miliarde de lei
l căștigul este mai mare cu 3,37%, faţă de anul trecut, în timp ce cifra de afaceri s-a redus cu 8,59% l livrările de gaze naturale, în scădere
Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a înregistrat, în semestrul I din 2026, un profit net consolidat de 1,7 miliarde de lei, mai mare cu 3,37%, comparativ cu perioada similară a anului anterior. Raportat la trimestru II din 2025, creşterea profitului net este de 4,74%. În acelaşi timp, compania a raportat o cifră de afaceri de 3 883 milioane de lei, în scădere cu 8,59% faţă de perioada similară din 2025, în timp ce veniturile au atins 4 301 milioane lei, fiind mai mici cu 4,7% raportat la S1 din 2025. Aceste rezultate au fost influenţate de scăderea livrărilor de gaze, dar şi de reducerea preţului reglementat de vânzare al gazelor naturale. Cheltuielile s-au ridicat la 2 383 milioane lei, în scădere cu 4,8%, raportat la primele şase luni din 2025, se arată în raportul companiei pentru S1 publicat pe BVB. “Profitul net consolidat înregistrat de Grupul Romgaz în semestrul I (S1) al anului 2026 a fost de 1.735,9 milioane lei, mai mare cu 3,37%, respectiv cu 56,66 milioane lei, comparativ cu perioada similară a anului anterior. Faţă de T2 2025, în T2 2026 profitul net este mai mare cu 4,74%. Profitul net consolidat pe acţiune (EPS) a fost de 0,45 lei”, potrivit conducerii companiei. Marjele principalilor indicatori de rentabilitate la S1 2026 au fost următoarele: rata profitului net consolidat -44,71%, EBIT consolidat- 46,66% şi EBITDA consolidat – 53,49%, după cum se precizează în document. În primele 6 luni din 2026, consumul de gaze naturale la nivel naţional a înregistrat o creştere faţă de perioada similară a anului anterior de aproximativ 3%, cota de piaţă a Romgaz fiind de 43,3%, cu 4% mai mică decât cota deţinută în perioada similară a anului trecut, susţin oficialii companiei. Legat de producţia de gaze naturale, realizată în primele şase luni ale anului 2026, conducerea Romgaz arată că aceasta a fost de 2.401,3 mil.mc, ceea ce constituie un declin de 3,39% în raport cu producţia înregistrată în semestrul I al anului 2025. În acelaşi timp, producţia de condensat realizată în primul semestru al anului 2026 a cunoscut o creştere de 10,31% comparativ cu perioada similară din 2025. Cât priveşte producţia de energie electrică a Romgaz, aceasta a fost de 181,952 GWh, fiind cu 159,526 GWh mai mică decât cea realizată în perioada similară a anului 2025 (-46,71%). Producţia totală de hidrocarburi (gaze naturale şi condensat) obţinută în primul semestru al anului 2026 este în scădere cu 3,2% faţă de perioada similară a anului 2025. Veniturile totale sunt mai mici în S1 2026 cu 212,2 milioane lei faţă de S1 2025 (-4,7%), ca urmare a scăderii cu 10,04% a veniturilor din vânzarea gazelor naturale (3.344,3 milioane lei în S1 2026 faţă de 3.717,6 milioane lei în S1 2025), generată de diminuarea cu 6,2% a cantităţii de gaze livrate faţă de S1 2025.
Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an
l cel mai tânăr are 16 ani
Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în anul 2025, au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Numărul acestora este cu 1 624 mai mare decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani. Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câştiguri de 32,8 miliarde de lei şi au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbaţii continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depăşind 6 600. Cei mai mulţi milionari au între 40 şi 49 de ani. Cea mai mare parte dintre aceştia, aproximativ 5 000 de persoane, au obţinut venituri cuprinse între unu şi două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câştig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei. În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfăşoară activităţi de întreprinzător au depus declaraţii de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetăţenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câştigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele şi veniturile obţinute din închirierea bunurilor imobile. Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilităţile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private şi de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuinţe.
AFIR deschide din 1 septembrie două linii de finanţare
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale deschide, începând cu 1 septembrie 2026, sesiunile de depunere a proiectelor pentru intervenţiile care vizează investiţii în fermele de mici dimensiuni, dar şi în floricultură, plante medicinale şi aromatice, din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027. Bugetul total alocat celor două intervenţii este de 113 milioane de euro, valoarea maximă a sprijinului financiar fiind de până la 100.000 de euro/proiect. “Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale deschide, începând cu 1 septembrie 2026, sesiunile de depunere a proiectelor pentru intervenţiile DR-14 – “Investiţii în fermele de mici dimensiuni” şi DR-18 – “Investiţii în floricultură, plante medicinale şi aromatice”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027″, se arată într-un comunicat al MADR. “Prin aceste două intervenţii punem la dispoziţia fermierilor resurse concrete pentru modernizare şi dezvoltare. Alocăm 108 milioane de euro fermelor de mici dimensiuni, pentru investiţii care să le ajute să devină mai competitive şi mai bine conectate la piaţă. În acelaşi timp, susţinem sectoare cu potenţial, precum floricultura şi producţia de plante medicinale şi aromatice, unde investiţiile în tehnologie şi echipamente pot genera valoare adăugată şi noi oportunităţi economice”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii. Intervenţia DR-14 sprijină modernizarea fermelor de mici dimensiuni, îmbunătăţirea performanţei economice şi orientarea acestora către piaţă, precum şi adoptarea unor practici şi tehnologii care contribuie la utilizarea eficientă a resurselor şi la tranziţia către o agricultură durabilă. Bugetul sesiunii este împărţit în patru componente: 30 milioane de euro pentru sectorul zootehnic, 30 milioane de euro pentru legumicultură, 18 milioane de euro pentru achiziţii simple, indiferent de sector, iar 30 milioane de euro pentru alte sectoare, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente. Pentru toate cele patru componente, pragul de calitate este de 80 de puncte în perioada 1-30 septembrie 2026 şi de 40 de puncte în perioada 1-31 octombrie 2026, se arată în document. Fondurile neutilizate în cadrul unei componente vor putea fi repartizate către componentele supralicitate, în ordinea de prioritizare stabilită: sectorul zootehnic, legumicultură, alte sectoare şi achiziţii simple.
Producătorii de îngheţată pariază pe variante mai sănătoase
Producătorii de îngheţată îşi adaptează produsele la noile preferinţe ale consumatorilor, mizând pe mai multe proteine, mai puţine calorii, porţii mai mici şi liste de ingrediente mai simple, în condiţiile în care medicamentele GLP-1 pentru slăbit şi preocuparea pentru alimentaţia sănătoasă încep să influenţeze piaţa, relatează Reuters. În SUA, volumul vânzărilor de îngheţată a scăzut cu 1,5% în ritm anual până la 13 iunie, potrivit NielsenIQ. În acelaşi timp, cercetările Boston Consulting Group arată că persoanele care utilizează medicamente GLP-1 şi-au redus consumul de produse congelate de tip desert cu cel puţin 10%. Producătorii nu cred însă că oamenii vor renunţa la îngheţată, ci că vor căuta variante pe care le percep drept mai sănătoase. The Magnum Ice Cream Company, proprietarul unor mărci precum Magnum şi Ben & Jerry’s, îşi accelerează dezvoltarea produselor orientate către segmentul de wellness. Compania indică succesul mărcii de iaurt grecesc congelat Yasso, care a înregistrat o creştere anuală medie de aproximativ 20% în ultimii cinci ani. Produse precum Breyers CarbSmart şi Popsicle Sugar-Free sunt, de asemenea, populare în rândul consumatorilor care utilizează GLP-1. În total, mărcile grupului reprezintă aproximativ 26% din piaţa americană de 2,2 miliarde de dolari a îngheţatei funcţionale şi orientate spre wellness. Ferrero, proprietarul Blue Bunny, spune la rândul său că există o cerere puternică pentru Mini Swirls, produse cu 150 de calorii. Compania reformulează şi unele reţete pentru a elimina siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, precum şi coloranţii şi aromele artificiale. Aproximativ 16 milioane de americani folosesc în prezent medicamente GLP-1, potrivit Boston Consulting Group, iar numărul lor este aşteptat să crească semnificativ până la sfârşitul deceniului.
Pandora continuă pariul pe bijuteriile placate cu platină
Pandora, cel mai mare producător de bijuterii din lume, îşi menţine strategia de a înlocui o parte dintre bijuteriile din argint cu alternative placate cu platină, chiar dacă preţul argintului a scăzut semnificativ faţă de maximele atinse la începutul anului, a declarat directoarea generală Berta de Pablos-Barbier pentru CNBC. Compania daneză încearcă astfel să-şi reducă pe termen lung expunerea la fluctuaţiile puternice ale preţurilor metalelor preţioase şi să-şi diversifice materialele folosite. “Ne diversificăm portofoliul de materiale, iar acest lucru înseamnă să construim o Pandora mai flexibilă şi să oferim consumatorilor materiale diverse”, a declarat Pablos-Barbier. Preţul argintului a coborât după ce în ianuarie depăşise 120 de dolari pe uncie. Joi, argintul spot se tranzacţiona la puţin sub 65 de dolari pe uncie. În februarie, când Pandora a anunţat pentru prima dată trecerea unei părţi din producţie către bijuterii placate cu platină, argintul costa aproximativ 80 de dolari pe uncie. Conducerea companiei a argumentat atunci că schimbarea ar putea contribui la menţinerea unor marje de profit ridicate.
Războiul cu Iranul ameninţă să frâneze puternic economia britanică
Economia Marii Britanii a avut o evoluţie peste aşteptări în prima jumătate a anului, însă războiul cu Iranul, preţurile ridicate ale energiei şi blocarea Strâmtorii Ormuz riscă să oprească revenirea, potrivit CNBC. Datele oficiale publicate joi arată că economia britanică a crescut cu 0,4% în trimestrul al doilea, după un avans de 0,6% în primele trei luni ale anului. Investiţiile companiilor au crescut cu 1,7%, deşi economiştii chestionaţi de Reuters anticipau o scădere de 0,5%. Consumul a fost susţinut în ultimele luni de vremea caldă, parcursul bun al Angliei la Campionatul Mondial de fotbal şi îmbunătăţirea încrederii mediului de afaceri. Sanjay Raja, economist-şef pentru Marea Britanie la Deutsche Bank, estimează că datele menţin ţara pe traiectoria de a înregistra cea mai puternică creştere dintre statele G7 pentru al doilea trimestru consecutiv. Ritmul anualizat de creştere din prima jumătate a anului a ajuns la 2%.
DeepSeek lansează oficial modelul V4 Pro
Startupul chinez de inteligenţă artificială DeepSeek a lansat joi oficial V4 Pro, cel mai performant model al său, în încercarea de a recupera terenul pierdut în faţa rivalilor chinezi şi de a-şi extinde operaţiunile, potrivit Reuters. DeepSeek a anunţat că versiunea V4-Pro-0813 aduce îmbunătăţiri semnificative ale capacităţilor de tip agent, adică ale funcţiilor prin care sistemele AI pot executa autonom sarcini şi procese complexe. Modelul este disponibil prin API, aplicaţia companiei şi versiunea web. Odată cu lansarea, compania a anunţat că va majora tarifele API pentru modelele V4 Pro şi V4 Flash şi va introduce preţuri diferite în funcţie de perioadele de vârf şi cele cu cerere redusă. Lansarea V4 Pro este urmărită atent după ce modelul mai ieftin V4 Flash a depăşit în mod neaşteptat versiunea preliminară V4 Pro, prezentată în aprilie, în mai multe teste independente.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce trebuie să ştie prosumatorii pentru a obţine până la 15.000 de lei de la Administraţia Fondului de Mediu pentru instalarea de baterii
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-datoria-externa-totala-a-crescut-pana-la-232-de-miliarde-de-euro”]