[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-cnn-iranul-pierde-controlul-asupra-stramtorii-ormuz/mediaPool/ul9dYpG.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: CNN: Iranul pierde controlul asupra Strâmtorii Ormuz
|
Strategia folosită de statele din Golf pentru a-şi exporta petrolul
Lupta pentru controlul Strâmtorii Ormuz a devenit punctul central al războiului cu Iranul. În ultimele câteva luni, atât Iranul, cât şi Statele Unite au susţinut că deţin avantajul – iar retorica contradictorie a provocat confuzie şi îndoieli considerabile. În acest moment, însă, dovezile sunt clare: Statele Unite, care patrulează strâmtoarea cu marina sa, câştigă teren, iar Iranul îşi pierde o mare parte din controlul asupra acestei căi navigabile esenţiale, scrie CNN. Potrivit firmei specializate Kpler, care urmăreşte navele folosind transpondere şi date satelitare, peste 80% dintre navele care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz în ultimele două săptămâni au urmat ruta omaneză – un canal de navigaţie autorizat de ONU, la care Iranul se opune vehement.
Iranul, declarând că strâmtoarea se află sub controlul său, a atacat zeci de nave care au încercat să traverseze această cale navigabilă pe lângă coasta de nord a Omanului. În ciuda riscului, majoritatea navelor au ales recent să ignore cererile Iranului şi să traverseze strâmtoarea, având promisiunea protecţiei din partea forţelor navale americane. „Se pare din ce în ce mai mult că Iranul şi-a pierdut, cel puţin parţial, controlul asupra strâmtorii”, a declarat Homayoun Falakshahi, şeful departamentului de analiză a ţiţeiului de la Kpler. Această situaţie contrastează puternic cu cea de acum o lună, când Kpler nu a observat practic niciun fel de trafic maritim pe ruta omaneză.
Reducerea bruscă a traficului în jurul rutei preferate de Iran a împiedicat această ţară să mai perceapă taxe de trecere pentru traficul naval prin strâmtoare – aşa cum o făcuse în primăvară. Expirarea, în această săptămână, a Memorandumului de înţelegere dintre Statele Unite şi Iran permite, în teorie, Iranului să înceapă din nou să perceapă taxe de trecere. Însă, potrivit Kpler, nu pare că Teheranul a mai reuşit să facă acest lucru.
Petroliere mari oprite
„Solicitarea Iranului de a percepe taxe de trecere este ceva ce majoritatea celor din Orientul Mijlociu nu doresc să se întâmple şi nu au dat curs solicitării până acum”, a declarat Dan Pickering, fondator şi director de investiţii la Pickering Energy Partners. „Aşadar, ruta prin Oman este, fără îndoială, cea mai logică”, arată el. Kuweitul, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au închiriat petroliere foarte mari (VLCC) – cele mai mari posibile – pentru a ieşi din Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, transferând apoi petrolul către petrolierele clienţilor aflate în afara zonei de pericol în Golful Oman, potrivit lui Andy Lipow, preşedinte al Lipow Oil Associates.
Pentru a evita atacurile Iranului, aceste nave şi-au oprit transponderele, adesea timp de săptămâni întregi. Acest aşa-numit „trafic ascuns” pare să fi scăpat şi unor servicii de monitorizare a datelor, precum Kpler. Deşi unele nave pot fi detectate prin satelit, este mai dificil să fie urmărite prin mijloace tradiţionale. Însă Statele Unite, care dispun de o forţă militară semnificativă pe apă, supraveghează toate navele care trec prin strâmtoare şi au raportat cifre referitoare la transportul de petrol semnificativ mai mari decât sugeraseră anterior majoritatea estimărilor tradiţionale.
Secretarul pentru energie, Chris Wright, a declarat săptămâna trecută că tranzitul combinat de petrol prin strâmtoare şi cel redirecţionat în jurul acesteia a totalizat aproximativ 15 milioane de barili pe zi pe parcursul unei săptămâni – o cantitate mult mai apropiată de media de 20 de milioane de barili înregistrată înainte de război.
Cine deține controlul?
Acest lucru l-a determinat pe preşedintele Donald Trump să declare luni că Statele Unite au „control total asupra strâmtorii”, o afirmaţie discutabilă pe care a reiterat-o deseori pe parcursul conflictului. Atacurile continue ale Iranului şi fluxurile de petrol care se menţin încă cu mult sub nivelurile dinainte de război sugerează că Statele Unite nu controlează pe deplin Strâmtoarea Ormuz. Dar nici Iranul nu o controlează. „Dacă scopul lor este să fie «la conducere», atunci aş spune că, de la bun început, nu au deţinut niciodată controlul deplin”, a afirmat Pickering. „Se pare că scopul lor este descurajarea, pentru a fi recunoscuţi ca având controlul. Cred că încă exercită un efect de descurajare”, arată expertul.
Dar dacă petrolierele transportă într-adevăr atât de mult petrol prin strâmtoare pe cât susţine Statele Unite, atunci capacitatea de descurajare a Iranului şi controlul său asupra Strâmtorii Ormuz sunt diminuate faţă de acum o lună sau două.
Situaţia este complicată de faptul că Omanul şi Iranul poartă discuţii pentru a restabili libertatea de navigaţie prin strâmtoare – fără participarea Statelor Unite –, spre marea nemulţumire a lui Trump. Nu este clar cum vor afecta aceste discuţii traficul petrolier sau controlul asupra căii navigabile. „Aş lua în considerare toate informaţiile şi titlurile din presă”, spune Lipow. „Dar este corect să spunem că Iranul a pierdut parţial controlul asupra strâmtorii”, conchide el.
Mîhailo Fedorov provoacă o undă de şoc în Ucraina solicitând organizarea de alegeri în timpul războiului
Fostul ministru al apărării din Ucraina, Mîhailo Fedorov, demis recent şi devenit o figură foarte populară, a provocat o undă de şoc marţi seara cerând organizarea de alegeri în timpul războiului şi afirmând că ţara se confruntă cu o criză de guvernare, în cea mai importantă contestare internă a preşedintelui Volodimir Zelenski din 2022, relatează Reuters.
Apelul lui Fedorov, transmis într-un discurs video postat pe YouTube, este prima cerere de acest fel formulată de o personalitate politică ucraineană importantă de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei din 2022. Legislaţia din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timp de război.
Mîhailo Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a fost un aliat de lungă durată al lui Zelenski până la demiterea sa neaşteptată din funcţia de ministru al apărării, în iulie, la doar şase luni după ce fusese numit şi după ce promisese reforme radicale. „Democraţia nu poate fi ţinută ostatică de Rusia”, a declarat Fedorov în înregistrare. „Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur şi realist care să permită Ucrainei să-şi reia pe deplin procesul democratic, chiar şi în condiţiile unui război de lungă durată”, cere el.
Într-o aparentă provocare deschisă la adresa lui Zelenski, Fedorov a afirmat că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică a guvernanţei”. „Vechiul sistem funcţionează prea des după propriile reguli. Se protejează pe sine. Se teme de schimbare”, acuză el. Fără a da nume, Fedorov a criticat corupţia oficialilor, despre care a spus că afectează efortul de război al Ucrainei.
Fostul ministru a declarat recent că, în opinia sa, reforma pe care a iniţiat-o asupra proceselor de achiziţii ale Ministerului Apărării – responsabil pentru achiziţionarea de echipamente în valoare de miliarde de dolari – a contribuit la demiterea sa.
Biroul lui Zelenski nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la declaraţia lui Fedorov. Zelenski a sugerat că i-a demis atât pe Fedorov, cât şi pe fostul comandant al armatei, Oleksandr Sîrski, pentru că aceştia nu mai reuşeau să se înţeleagă.
Demiterea lui Fedorov, însă, a scos oameni în stradă, care au protestat zile în şir şi au cerut repunerea sa în funcţie. Cu toate acestea, Zelenski a trimis marţi parlamentului propunerea ca interimarul numit în locul lui Fedorov, Evhenii Hmara, care conducea serviciul de securitate SBU, să devină titular al postului.
Legea privind ajutorul de a muri, promulgată de Emmanuel Macron
Legea care introduce un drept la ajutor pentru a muri a fost publicată miercuri în Jurnalul Oficial, după ce a fost promulgată de către preşedintele francez Emmanuel Macron, după mai mulţi ani de dezbateri, relatează AFP.
Acest text, validat de către Consiliului Constituţional săptămâna trecută – cu unele rezerve – introduce un drept la ajutor pentru a muri, cu o serie de condiţii, a anumitor pacienţi, cărora le permite să-şi administreze un produs letal în prezenţa unui cadru medical. Numai în cazul în care pacientul nu poate face în mod fizic acest gest şi doar în acest caz, acesta poate fi făcut de cadru.
Este necesar să se întrunească mai multe condiţii. Pacientul este necesar să fie major, francez sau rezident de mult timp, să aibă o afecţiune ”gravă şi incurabilă” într-o fază terminală sau ”avansată”, să sufere fizic în mod insuportabil şi să fie capabil să-şi exprime alegerea în mod clar până în ultimul moment.
Este vorba despre o procedură realizată de către un singut medic, dare care prevede implicarea altor actori şi care are scopul să stabilească dacă un pacient este sau nu eligibil.
Înainte de punerea în aplicare a legii, adoptată definitiv în Parlament la jumătatea lui iulie, Guvernul urmează să publice decrete privind punerea în aplicare.
Un cerc relativ restrâns de ţări acordă acest drept, între care Belgia, Olanda, Elveţia, Canada sau Uruguay.
Consiliul Constituţional francez, prezidat de către Richard Ferrand, a stabilit într-o hotărâre dată vineri că nicio prevedere a acestei legi – considerată o reformă societală majoră a celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron – nu înclacă Constituţia.
Şeful statului francez a salutat o hotărâre ”care încheie o dezabatere democratică exemplară”. Un fost deputat MoDem, Olivier Falorni, autorul proiectului legii, a salutat ”un progres foarte mare care se concretizează în sfârşit”.
Invers, Fundaţia Jérôme Lejeune şi-a exprimat ”indignarea” faţă de această hotărâre, iar Adociaţia Les Éligibles et leurs aidants a denunţat ”pericolul total al acestei legi pentru cei mai vulnerabili”. Textul, care a fost dezbătut mai întâi într-o Convenţie Cetăţenească, la cererea lui Emmanuel Macron, şi a făcut apoi numeroase drumuri între Camerele Parlamentului, relevă clivaje în societate, în care mediile religioase şi unii îngrijitori medicali se opun.
Cinci sesizări, un număr important, adresate Consilului Constituţional arată intensitate acestor dezbateri.
Una dintre ele a fost depusă de către premierul francez Sébastien Lecornu, care conduce un Guvern din care fac parte tabeăra macronistă, favorabilă legii, însă nu în mod uniform, şi Partidul Les Républicains (LR), care se opune larg.
Italia – Un tânăr de origine română a murit pe bancheta din spate a maşinii în timp ce părinţii săi credeau că doarme
Un bărbat de 31 de ani de origine română a murit în urma unui atac de cord în timp ce se afla pe bancheta din spate a maşinii părinţilor săi, duminică dimineaţă, în Italia. Timp de aproximativ o sută de kilometri, aceştia au crezut că fiul lor dormea, înainte de a-şi da seama că îşi pierduse cunoştinţa şi nu mai respira, a relatat presa italiană, potrivit news.ro. Tragedia s-a produs în jurul orei 7:30 pe autostrada A21, între punctele de taxare Casteggio şi Voghera, în timp ce familia, de origine română şi rezidentă la Piacenza, se îndrepta spre Torino. Tatăl conducea maşina, soţia sa stătea lângă el, iar fiul lor se afla pe bancheta din spate.
Conform informaţiilor publicate de cotidianul italian „Corriere della Sera”, tânărul a suferit un stop cardiac brusc. Se pare că nu a avut timp să rostească niciun cuvânt pentru a-şi chema părinţii în ajutor. O bună bucată de drum, cuplul nu a observat că fiul lor nu mai dădea semne de viaţă, crezând pur şi simplu că adormise.
Abia după o lungă perioadă de timp de la ultimele sale cuvinte au început să-l strige, fără să primească răspuns. Parcurseseră deja 100 de km. Părinţii au oprit atunci într-o zonă de odihnă. Atingându-l, au constatat că fiul lor îşi pierduse cunoştinţa şi că nu mai avea puls. Au alertat imediat serviciile de urgenţă, dar medicul trimis la faţa locului nu a putut decât să constate decesul acestuia. Conform informaţiilor comunicate serviciilor de urgenţă, tânărul suferea de uşoare probleme cardiace.
Frank Beard, bateristul formaţiei ZZ Top, a murit la vârsta de 77 de ani
Frank Beard, bateristul formaţiei ZZ Top, care a făcut parte din trupă în ultimii 56 de ani, a decedat la vârsta de 77 de ani, scrie Variety. Un reprezentant al lui Beard a confirmat că acesta a decedat în timp ce se afla în îngrijire paliativă la ferma sa din Richmond, Texas, având familia alături. Chiar săptămâna trecută, ZZ Top şi-a anulat brusc concertul de la Hollywood Bowl din cauza problemelor de sănătate ale lui Beard. Anul trecut, Beard s-a retras temporar din turnee din motive similare.
Într-o declaraţie transmisă publicaţiei Variety, Billy Gibbons, fondatorul formaţiei ZZ Top, a spus: „Astăzi, Elwood şi cu mine am pierdut un prieten şi colaborator de excepţie, iar lumea a pierdut unul dintre cei mai inovatori baterişti din fire şi un fiu adevărat şi de seamă al Texasului. Ritmul său caracteristic a fost esenţial pentru menţinerea formaţiei ZZ Top în top. Formaţia din care a făcut parte timp de şase decenii va continua să activeze, aşa cum şi-ar fi dorit el”.
Trupa a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame în 2004. Cofondatorul trupei, basistul Dusty Hill, a decedat în 2021. Deşi ZZ Top era cunoscută mai ales pentru hiturile din anii 1980, bazate pe sintetizatoare, trupa a rămas în esenţă una texană, de rock-blues, născută din aceeaşi scenă psihedelică care i-a adus pe Roky Erickson şi 13th Floor Elevators, dar care şi-a păstrat rădăcinile şi spiritul rock pe parcursul carierei sale de peste 50 de ani, chiar şi atunci când a încorporat ritmuri sintetizate în sunetul său în anii 1980.
Deşi nu era membru fondator al trupei ZZ Top, Beard a cântat alături de grup încă de la debutul lor, „First Album”, din 1971, până la cel mai recent album de studio, „La Futura” din 2012, precum şi pe două albume live recente. Deşi Gibbons şi Hill erau renumiţi pentru bărbile lor lungi, Beard purta doar o mustaţă; Gibbons a spus celebra frază: „Barba lui Frank apare pe permisul său de conducere”.
Beard s-a născut la 11 iunie 1949 în Frankston, Texas, şi a crescut în Irving, Texas. Înainte de a se alătura formaţiei ZZ Top, a cântat în diverse formaţii, adesea alături de Hill, printre care American Blues, The Warlocks, Hustlers şi Cellar Dwellers. În 1969, Beard l-a înlocuit pe Dan Mitchell la tobe în cadrul formaţiei ZZ Top şi a contribuit la recrutarea lui Hill din formaţia American Blues. Formaţia clasică a grupului a susţinut primul concert la Beaumont, Texas, în 10 februarie 1970 şi a rămas neschimbată timp de peste cinci decenii: au sărbătorit cea de-a 50-a aniversare la un concert din San Antonio, în februarie 2020.
ZZ Top „îşi va relua turneul actual, The Big One! Tour, în acest weekend cu două concerte la Austin City Limits, una dintre sălile preferate ale lui Frank şi într-un oraş care a ajuns să fie pentru el ca o a doua casă”, a anunţat formaţia.
Numărul cazurilor de Ebola confirmate în RD Congo a depășit 5.000, iar mortalitatea se apropie de 50%
Peste 5.000 de cazuri de Ebola au fost confirmate în Republica Democrată Congo (RDC), potrivit Biroului Regional pentru Africa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), transmite DPA, preluat de Agerpres.
Din luna mai, 5.021 de persoane au fost confirmate ca fiind infectate cu boala extrem de contagioasă, în timp ce 2.378 de pacienți au decedat, fiind calculată o rată a mortalității de 47,4%. Peste 1.000 de pacienți s-au vindecat, potrivit autorităților sanitare congoleze.
Focarul a fost declarat la mijlocul lunii mai și marchează al 17-lea focar de Ebola înregistrat în această țară din Africa Centrală.
Cu toate acestea, OMS și Centrul African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC Africa) au avertizat că numărul real de infecții ar putea fi semnificativ mai mare. Studiile indică faptul că focarul ar fi putut debuta încă din februarie, a declarat directorul general al CDC Africa, Jean Kaseya, în cea mai
recentă evaluare a situației. ‘Nu avem nicio idee despre ce s-a întâmplat din februarie până în mai’, declara Kaseya în timpul unei conferințe de presă de săptămâna trecută.
Aproape două treimi din decesele confirmate cauzate de Ebola sunt înregistrate în afara spitalelor și a centrelor de izolare, în sate și comunități locale, conform Africa CDC. Atâta timp cât persoanele cu simptome nu sunt izolate, acestea pot transmite virusul prin contactul cu fluide corporale, cum ar fi sânge, transpirație sau saliva, inclusiv în timp ce îngrijesc un pacient sau împart alimente, iar epidemia ar putea atinge o amploare fără precedent
Epidemia actuală implică tulpina Bundibugyo de Ebola, pentru care în prezent nu există un vaccin sau un tratament specific, ceea ce o face deosebit de dificil de controlat. Studiile clinice pentru două tratamente antivirale sunt în desfășurare de la începutul lunii iulie. Având în vedere gravitatea epidemiei, autoritățile investighează, de asemenea, dacă virusul ar fi putut suferi mutații.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-cnn-iranul-pierde-controlul-asupra-stramtorii-ormuz”]