[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-un-nou-fenomen-mortal-pe-retelele-de-socializare/mediaPool/uy75xTo.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un nou fenomen mortal pe rețelele de socializare
|
Cinci adolescenți și-au pierdut viața după ce au mers cu mașina pe contrasens
Prim-ministrul irlandez Micheal Martin s-a declarat luni „şocat” în urma unei coliziuni în care cinci tineri au murit la bordul unei maşini cu care circulau pe contrasens pe o autostradă, autorităţile fiind îngrijorate că este un fenomen alimentat de reţelele sociale, relatează AFP, preluat de news.ro. Aceşti adolescenţi, a căror vârstă nu a fost precizată, au decedat duminică când maşina în care se aflau şi care circula cu viteză mare pe contrasens pe autostrada M9, la sud de Dublin, a intrat în coliziune cu un alt vehicul.
Patru persoane, printre care un copil, care se aflau în cea de-a doua maşină, au fost rănite grav.
Această tragedie are loc la doar câteva zile după un alt accident pe o altă autostradă din apropierea oraşului Dublin, în circumstanţe similare. Nouă persoane au fost rănite.
Într-un comunicat, Micheal Martin s-a declarat „şocat şi îndurerat” de acest accident şi deosebit de îngrijorat de faptul că unele dintre aceste fapte sunt comise „pentru a obţine aprecieri pe reţelele sociale”. El a afirmat că nu poate exista „nicio toleranţă” faţă de acest comportament.
Cu o zi înainte, comisarul Justin Kelly, care conduce Garda (poliţia irlandeză), a condamnat la rândul său o practică pe care a calificat-o drept „iresponsabilă şi periculoasă”.
„Ceea ce face acest comportament imprudent şi mai revoltător este faptul că, în unele cazuri, este motivat de dorinţa de a câştiga popularitate pe reţelele sociale, fără nicio grijă pentru consecinţele potenţial devastatoare asupra celorlalţi sau asupra autorilor înşişi”, a declarat comisarul Kelly.
John Joe O’Connell, liderul unui sindicat al poliţiştilor irlandezi, a afirmat luni la postul de televiziune RTE că grupuri de tineri folosesc reţelele sociale pentru a se lua la întrecere unii cu alţii, filmându-şi interacţiunile cu poliţia şi provocând în mod deliberat urmăriri cu maşina. El a precizat că aceştia circulau pe contrasens pe autostrăzi, deoarece poliţia are instrucţiuni să nu urmărească vehiculele în situaţii cu risc ridicat.
Ministrul israelian Ben Gvir cheamă la asasinarea a „30 până la 40 de persoane în fiecare noapte” în Gaza
Ministrul securității naționale a Israelului, Itamar Ben-Gvir, considerat un extremist de dreapta, a cerut public uciderea a ’30 până la 40 de persoane’ în fiecare noapte în Gaza, într-un podcast la care a fost invitat de Rom Braslavski, un fost ostatic reținut de gruparea teroristă palestiniană Hamas în Fâșia Gaza, informează luni EFE, preluat de Agerpres.
‘Cred că ar trebui să se comită asasinate țintite în Gaza, eliminând între 30 și până la 40 de persoane în fiecare noapte. Nu doar pe cei care reprezintă o amenințare imediată; există oameni acolo care nu merită să trăiască. Nu ar trebui să trăiască. Nici măcar nu sunt oameni’, a spus Ben Gvir, care este președintele Partidului Otzma Yehudit (Puterea evreiască – n.r.).
În acest podcast, intitulat ‘8 octombrie’, Ben Gvir, care nu are autoritatea de a ordona atacuri ale armatei israeliene, a confirmat că nu este de acord cu decizia premierului israelian Benjamin Netanyahu de a reduce atacurile din Gaza pentru a face să avanseze ‘planul de pace’ promovat de președintele american Donald Trump.
Mai mult, Ben Gvir, care nu și-a efectuat serviciul militar din cauza afilierii sale la mișcarea extremistă Kach, desemnată drept organizație teroristă în Israel, a pledat pentru ‘migrația în masă a palestinienilor’ din Gaza pentru a coloniza Fâșia cu așezări evreiești, propunere care a fost condamnată anterior de diverse organizații internaționale ca o tentativă de ‘epurare etnică’.
‘Consider că toată Gaza este a noastră (…) Ar trebui să avem așezări nu doar în Gush Katif (așezare israeliană din Fâșie desființată în 2005), ci în toată Gaza, încurajând cât mai multă emigrare cu putință, trimițându-i înapoi în țările lor de origine, iar pentru teroriști, nicio emigrare, nimic, pur și simplu să fie uciși unul câte unul’, a declarat Gvir.
Totodată, Itamar Ben Gvir i-a promis lui Rom Braslavski, fost militar ținut captiv în Gaza, că va încerca să-i permită să participe personal la eventuala execuție a deținuților palestinieni, în baza legii recent adoptate de Israel privind pedeapsa cu moartea, relatează Anadolu, care precizează că podcastul a fost difuzat sâmbătă seară.
‘Am o cerere personală și mă uit în ochii dumneavoastră, domnule ministru. Permiteți-mi să fiu eu cel care-i spânzură’, i-a spus Braslavski lui Ben Gvir. ‘Nu vreau o funie; vreau un buton pe o armă. Cu propriile mele mâini voi executa fiecare terorist din Statul Israel’, a adăugat el.
Replica lui Ben Gvir a fost: ‘Voi întoarce lumea cu susul în jos pentru ca acest lucru să se întâmple. Vă promit că voi face tot ce pot și voi întoarce lumea cu susul în jos până când se va întâmpla. Sper să se întâmple. Este unul dintre cele mai mari vise ale mele să vă văd acolo’.
Referindu-se la metoda de execuție conform noii legi, Ben Gvir a declarat: ‘Apropo, (execuția) este (prin) spânzurare. Pedeapsa pe care am aprobat-o (în lege) este execuția prin spânzurare’.
‘Sunteți persoana potrivită la locul potrivit pentru ca noi să spânzurăm și să efectuăm execuții una după alta’, i-a spus Ben Gvir lui Braslavski, adăugând: ‘Nu merită să trăiască și aveți dreptate în această privință’. În timpul discuției, Ben Gvir a vorbit și despre schimbările aduse condițiilor de detenție ale deținuților palestinieni de când a preluat funcția la sfârșitul anului 2022.
‘În timpul vizitelor mele în închisoare, obișnuiam să văd gem, ciocolată, televizor, tenis de masă și carne. Era o nebunie. Monitorizez constant Administrația Penitenciară și aud poveștile’, a spus el. ‘Astăzi, ne confruntăm cu o realitate complet diferită. Ei suferă, este dificil pentru ei și se află într-o situație proastă. Mă bucur că suferă’, a adăugat el.
Ben Gvir a apreciat că acesta este ‘singurul lucru care poate aduce o formă de reparație și alinare pentru durerea imensă pe care o simțiți dumneavoastră și toți ceilalți.’
La sfârșitul lunii martie 2026, Knessetul (parlamentul) israelian a adoptat o legislație introdusă de partidul lui Ben Gvir, care prevede moartea prin spânzurare pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor, dacă o instanță militară consideră că respectiva crimă a avut conotații ‘teroriste’ sau stabilește că a fost motivată de ‘negarea existenței statului Israel’.
De când Ben Gvir a preluat funcția la sfârșitul anului 2022, Israelul a înăsprit condițiile de detenție pentru deținuții palestinieni, inclusiv prin politici care afectează alimentele și asistența medicală, potrivit rapoartelor privind drepturile omului, scrie Anadolu. Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi, a condamnat comentariile lui Ben Gvir într-o postare făcută pe X luni dimineață, relatează dpa.
‘Acest criminal sionist vorbește în același timp despre expulzarea palestinienilor și despre construirea de așezări în întreaga Fâșie Gaza. Aceste mărturisiri trebuie înregistrate și păstrate pentru ziua socotelilor și pentru procesul acestor criminali’, a scris el.
Tupac Shakur a fost ucis în urma unei „răzbunări” între bande, potrivit acuzării
Fostul membru al unei bande acuzat că a orchestrat asasinarea lui Tupac Shakur a acţionat din „răzbunare”, deoarece nutrea o „furie viscerală” împotriva rapperului pentru că i-a umilit nepotul, şi a mărturisit totul de unul singur, a susţinut luni acuzarea, scrie AFP.
La treizeci de ani de la moartea, care nu a fost niciodată elucidată, a legendei rap-ului, procesul lui Duane „Keffe D” Davis, fost membru al South Side Compton Crips – o bandă dintr-un cartier sensibil din Los Angeles – a intrat în miezul problemei, după o săptămână dedicată selecţiei juraţilor.
„Să fim clari: Duane Davis nu a apăsat pe trăgaci, dar ceea ce a făcut a fost să planifice răzbunarea pentru bătaia primită de nepotul său”, a rezumat procurorul Binu Palal în faţa tribunalului din Las Vegas.
În vârstă de 63 de ani, fostul traficant de droguri pledează nevinovat şi riscă închisoarea pe viaţă fără posibilitate de eliberare condiţionată. Învăluit în mister, acest caz se numără printre cele mai celebre „cazuri nerezolvate” din Statele Unite.
În noaptea de 7 septembrie 1996, focuri de armă trase dintr-un Cadillac alb l-au rănit pe Tupac în Las Vegas, după ce acesta asistase la un meci de box al lui Mike Tyson. Rapperul a murit şase zile mai târziu, la vârsta de 25 de ani.
Potrivit acuzării, a fost vorba de o răzbunare, deoarece Tupac îl umilise pe nepotul lui Duane Davis în timpul unei bătăi care avusese loc cu câteva ore mai devreme. La treizeci de ani de la faptele respective, procurorul Palal i-a readus pe juraţi în atmosfera rivalităţilor feroce dintre scenele de rap de pe Coasta de Vest şi Coasta de Est a Statelor Unite din anii ’90, unde muzica se împletea cu lumea bandelor.
Cu hiturile sale „California Love” şi „All Eyez on Me”, Tupac Shakur întruchipa pe atunci băiatul rău, cu o notă de poezie, al „West Coast”. Era produs de Death Row Records, o casă de discuri condusă de Marion „Suge” Knight, care apela la Mob Piru, o bandă din Los Angeles din care făcea parte, pentru a asigura protecţia artiştilor.
Pe de altă parte, casa de discuri new-yorkeză Bad Boy Records, fondată de Sean „P. Diddy” Combs, angaja în timpul deplasărilor sale în Vest o bandă rivală, South Side Compton Crips, pentru a asigura protecţia rapperilor săi, precum „The Notorious B.I.G.” – ucis la şase luni după moartea lui Tupac Shakur.
Aceste tensiuni au degenerat într-o tragedie după meciul lui Mike Tyson de la Las Vegas, la cazinoul MGM Grand.
Suge şi Tupac l-au agresat acolo pe nepotul lui Duane Davis, Orlando „Baby Lane” Anderson, deoarece acesta participase la o încăierare în timpul căreia unui membru al bandei Mob Piru i-a fost smuls medalionul cu sigla casei de discuri Death Row. „Duane Davis ştia că, în lumea lui, acest lucru cerea o reacţie”, a afirmat Palal.
Şi „de-a lungul anilor, (…) Duane Davis ne-a descris în repetate rânduri furia pe care a simţit-o şi propriul său rol în schimbul de focuri de răzbunare îndreptat împotriva lui Tupac Shakur”, a insistat procurorul.
Încă din 2008, Duane Davis a recunoscut în faţa poliţiei că se afla în Cadillac-ul alb din care s-au tras focurile de armă, în cadrul unei anchete legate de moartea lui The Notorious B.I.G..
Însă mărturisirile sale au fost făcute în cadrul unui acord care prevedea o imunitate parţială, ceea ce împiedica utilizarea declaraţiilor sale împotriva sa în ancheta privind uciderea lui Tupac Shakur.
De-a lungul anilor, pasagerii celebrului Cadillac au murit. Fostul membru al bandei a început atunci să se destăinuie în mass-media, apoi a publicat în 2019 o carte de memorii compromiţătoare. „Faptul că i-am văzut cum îl agresau pe nepotul meu ne-a dat undă verde să le facem ceva”, scrie el într-un pasaj citat luni de procuror.
Însă Duane Davis susţine acum că volumul a fost ficţionalizat de coautorul său şi că se afla la Los Angeles în seara crimei.
Luni, avocatul său, Michael Sanft, a subliniat punctele slabe ale anchetei – Cadillac-ul nu a fost niciodată găsit, la fel ca şi arma crimei – şi a asigurat că acuzaţia se bazează pe o „ficţiune”, mai degrabă decât pe fapte verificabile.
Dacă Duane Davis nu a fost urmărit penal până acum, este, potrivit lui, pentru că forţele de ordine considerau că „spunea prostii”. „Puneţi-vă această întrebare”, le-a spus el juraţilor. „Ce fapte au la dispoziţie după 30 de ani?”.
El povesteşte că se afla pe scaunul pasagerului din faţă al vehiculului şi că a dat pistolul pasagerilor de pe bancheta din spate, fără a dezvălui identitatea celui care a tras.
60% din primăriile din Republica Moldova au adoptat decizii finale de comasare voluntară pentru a-și scădea costurile de funcționare
Circa 500 de primării din Republica Moldova au adoptat decizii finale privind comasarea voluntară, ceea ce reprezintă aproape 60% din totalul primăriilor. Informațiile au fost prezentate de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul unei emisiuni difuzate la Moldova 1, transmite MOLDPRES, citat de Rador.
Guvernul pune la dispoziția primăriilor care au ales comasarea voluntară un pachet de stimulente în valoare de peste 6,5 miliarde de lei. Resursele vor fi direcționate spre extinderea rețelelor de apă, canalizare, gaze și iluminat stradal, reabilitarea drumurilor locale, dezvoltarea transportului public și a serviciilor digitale, gestionarea deșeurilor, modernizarea grădinițelor și caselor de cultură, precum și proiecte de dezvoltare economică locală.
Potrivit lui Alexei Buzu, procesul de comasare (amalgamare e termenul oficial în Republica Moldova) a localităților trebuie continuat pentru a consolida primăriile și a le permite să implementeze proiecte de dezvoltare mai ambițioase. „Vedem că primarii își asumă decizii complicate, în numele localităților în care lucrează. În cazul celor care au finalizat procesul de amalgamare voluntară, am început deja să lucrăm la acel stimulent și la proiectele de dezvoltare. În paralel, am demarat procesul de amalgamare normativă și urmează multe alte etape, pentru că, în final, ne dorim primării puternice. Doar primăriile puternice pot să asigure un nivel mai înalt de dezvoltare, pot asigura elaborarea și implementarea mai multor proiecte ambițioase. Trebuie să continuăm acest proces pentru a fortifica primăriile din țara noastră”, a declarat Alexei Buzu. Oficialul a subliniat că aleșii locali care au început procesul de comasare pot să aprobe, până la sfârșitul lunii august, decizia finală și să treacă la următoarea etapă, în care vor discuta despre proiectele de dezvoltare.
„Guvernul va oferi stimulente triplate, de aceea îi încurajez pe toți să ia aceste decizii. Majoritatea primarilor și aleșilor locali au făcut deja acest lucru. Noi ne dorim să protejăm satele noastre și să le dezvoltăm. Un sat are șansa să atragă resurse și investiții pentru servicii și infrastructură doar dacă face parte dintr-o primărie mai puternică”, a remarcat Alexei Buzu.
Secretarul general al Guvernului a accentuat că, în prezent, există aproximativ 1 300 de decizii cu privire la procesul de comasare. Astfel, este vorba de 85% dintre primării care au început procesul și circa 500 de primării care l-au finalizat, ceea ce înseamnă aproape 60%. „O parte dintre acestea mai au la dispoziție două săptămâni pentru a definitiva procesul, fiind programate ședințele Consiliului. Vedem ce se întâmplă. La sfârșitul lunii august tragem linie și vom avea numărul final al primăriilor cu decizii finale. Vom înțelege câte dintre ele au intrat în acele grupuri de primării noi. În luna septembrie trebuie să clarificăm situația, inclusiv în ceea ce privește amalgamarea normativă. Pentru că, în septembrie, ne propunem să finalizăm acel pachet de legi, să-l facem public și să începem procedura parlamentară”, a concluzionat Alexei Buzu.
Conform informațiilor prezentate de autorități, ponderea de 85% din primăriile care au inițiat procesul de comasare voluntară reprezintă un număr de 761 de primării, din totalul celor 890 existente, sau 90 la sută din primăriile care au o populație mai mică de 3 000 de locuitori. Pentru primăriile implicate în proces, urmează elaborarea proiectelor de dezvoltare privind stimulentele oferite de Guvern, iar în cazul primăriilor care nu au optat pentru această cale, urmează comasarea normativă, adică obligatorie.
Reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026 și urmărește consolidarea capacității administrative a primăriilor și îmbunătățirea serviciilor publice.
Ministrul francez al justiţiei, considerat un posibil candidat la prezidenţiale, anunţă că îl sprijină pe fostul premier Édouard Philippe
Cursa politică din Franţa începe să se contureze cu opt luni înainte de alegerile prezidenţiale, după ce actualul ministru al justiţiei, Gérald Darmanin, şi-a anunţat luni sprijinul pentru fostul premier Édouard Philippe, renunţând el însuşi la ambiţiile de a ajunge la Palatul Élysée, relatează Reuters şi AFP.
Darmanin, care face parte din blocul politic conservator, a declarat pentru ziarul regional La Voix du Nord că, „în interesul ţării”, îl susţine pe Philippe – în loc să candideze el însuşi. „Ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă, cu numeroase probleme sociale grave pentru poporul francez. Prin urmare, am decis să nu creez şi mai multe diviziuni, aşa că nu voi candida eu însumi la alegerile prezidenţiale. Îl voi susţine pe Edouard Philippe la alegerile prezidenţiale şi sper ca şi alţii să facă la fel”, a declarat Darmanin pentru ziar.
Philippe a fost primul dintre premierii numiţi de Emmanuel Macron în timpul celor două mandate ale sale. El a fost prim-ministru din mai 2017 până în iulie 2020, confruntându-se cu protestele „Vestelor Galbene” din 2018 şi cu pandemia de COVID-19.
Două sondaje de opinie publicate în iulie au sugerat că şefa extremei dreapta, Marine Le Pen, ar putea câştiga alegerile de anul viitor, în ciuda faptului că o curte de apel a menţinut verdictul de vinovăţie pentru deturnarea de fonduri ale UE.
Astfel, după purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, şi după ministrul tranziţiei ecologice, Mathieu Lefèvre, consideraţi doi apropiaţi politici ai lui Darmanin, ministrul justiţiei şi-a oficializat la rândul său sprijinul pentru Édouard Philippe, fost membru al UMP (devenit Les Républicains), la fel ca şi el. De altfel, Gérald Darmanin a devenit ministru pentru prima dată în guvernul lui Édouard Philippe. „Interesul general nu constă în multiplicarea candidaturilor”, a explicat ministrul justiţiei pentru La Voix du Nord.
El l-a îndemnat în special pe preşedintele regiunii Hauts-de-France, Xavier Bertrand, care aspiră şi el la Elysée, să se alăture actialului primar din Le Havre. Deşi acest sprijin era de aşteptat, el reprezintă totuşi o susţinere importantă pentru Edouard Philippe, care se află în competiţie, în cadrul blocului de centru, cu secretarul general al partidului Renaissance, Gabriel Attal. Candidat declarat încă din 2024, primarul oraşului Le Havre este, deocamdată, candidatul cel mai bine plasat în sondaje din cadrul blocului macronist.
Cei doi candidaţi declaraţi au menţionat o susţinere în favoarea celui mai bine plasat la începutul anului 2027. Primarul oraşului Le Havre, care a organizat un miting la începutul lunii iulie la Paris, va trebui să-şi continue eforturile de mobilizare, în timp ce preşedintele MoDem, François Bayrou, a făcut recent apel la organizarea unor alegeri primare pentru „toţi democraţii reformişti”, enumerând o listă de posibili candidaţi – Thierry Breton, Jean Castex, Bernard Cazeneuve… –, dar fără a-i include nici pe preşedintele Horizons, nici pe liderul Renaissance.
Darmanin organizează pe 30 august, în bastionul său electoral din Tourcoing (Nord), a patra sa revenire politică. El a înfiinţat un partid, „Populaires”, care a fost suspendat pe durata mandatului său în guvern, în toamna anului 2025. Ministru al bugetului (2017-2020), apoi al internelor (2020-2024) şi ministru al justiţiei din decembrie 2024, Darmanin, fost susţinător al lui Nicolas Sarkozy, care apără cu fermitate bilanţul lui Emmanuel Macron, nu a încetat să pledeze în favoarea unei „drepte sociale” şi a unei atenţii sporite acordate electoratului popular.
Iranul oferă o recompensă de 30.000 de dolari pentru uciderea sau capturarea soldaţilor americani
Armata iraniană a anunţat duminică o recompensă de 30.000 de dolari pentru orice persoană care ar ucide sau ar captura un soldat american, recompensa fiind dublată dacă acţiunea este reuşită de o femeie, relatează AFP. Şeful Statului Major al armatei, Amir Hatami, a afirmat că această măsură a fost instituită ca urmare a unui „număr mare de solicitări” din partea persoanelor care doresc să contribuie financiar, potrivit agenţiei oficiale IRNA. „Oricine ucide sau capturează şi predă armatei Republicii Islamice Iran un militar american invadator va primi o recompensă echivalentă cu 30.000 de dolari, adică cinci miliarde de tomani”, a declarat acesta, folosind această unitate monetară informală echivalentă cu 10.000 de riali iranieni. Folosind termenul de „invadator”, Amir Hatami sugerează că ar fi vorba despre cazul în care s-ar fi încălcat teritoriul Iranului. „Femeile iraniene curajoase care vor întreprinde o astfel de acţiune vor primi dublul acestei recompense”, a adăugat el.
Anunţul este cu atât mai curios cu cât nu s-a înregistrat nicio desfăşurare cunoscută de trupe americane terestre în Iran în timpul războiului din Orientul Mijlociu, cu excepţia unei misiuni de salvare desfăşurate în aprilie pentru a veni în ajutorul unui pilot american al cărui avion se prăbuşise. Războiul dintre Teheran şi Washington a izbucnit pe 28 februarie în urma unor atacuri comune ale Statelor Unite şi Israelului împotriva Republicii Islamice, care a ripostat lansând atacuri asupra ţărilor din Golf aliate cu Washingtonul.
În aprilie s-a încheiat un armistiţiu, urmat în iunie de un acord-cadru în vederea unor negocieri de pace, dar ulterior s-a destrămat. De atunci, Iranul şi Statele Unite au schimbat sporadic lovituri militare, concentrate în principal în jurul strategicei strâmtori Ormuz.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-un-nou-fenomen-mortal-pe-retelele-de-socializare”]