[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-germania-reanalizeaza-legea-care-protejeaza-politicienii-impotriva-insultelor/mediaPool/uEW7RIF.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Germania reanalizează legea care protejează politicienii împotriva insultelor
|
Partidele politice din Germania au ajuns la un consens neobişnuit: legea care sancţionează cetăţenii pentru insultarea politicienilor trebuie modificată, în urma anchetelor controversate asupra persoanelor care l-au ridiculizat pe cancelarul Friedrich Merz numindu-l „Pinocchio” şi „Fritz Mincinosul”, relatează Politico.
Însă, deşi politicienii de pe întreg spectrul politic sunt de acord că legea trebuie modificată — ei nu reuşesc să se pună de acord asupra modului sau momentului în care ar trebui să o schimbe, potrivit unui sondaj realizat de POLITICO în rândul parlamentarilor responsabili de această chestiune din fiecare dintre partidele reprezentate în Bundestag.
„Luăm în serios critica conform căreia, în practică, legea ar fi putut crea impresia unui privilegiu juridic special pentru politicieni”, a declarat Susanne Hierl, o parlamentară din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) de centru-dreapta, din care face parte şi Merz. „Un astfel de tratament preferenţial nu a fost niciodată intenţia legiuitorului.” Moritz Oppelt, ministrul justiţiei din cadrul CDU al landului Baden-Württemberg, situat în sud-vestul Germaniei, a susţinut acelaşi punct de vedere, argumentând că legea ar trebui să servească doar scopului său iniţial de a proteja politicienii locali, care sunt adesea ţinta unor atacuri deosebit de virulente.
„Politicienii de vârf pot şi trebuie să fie capabili să reziste la critici dure”, a spus el. „Este fundamental pentru democraţia noastră şi face parte din înţelegerea noastră asupra democraţiei în Germania faptul că oamenii sunt liberi să discute deciziile politice la nivel federal şi regional şi să le critice foarte aspru. Asta nu înseamnă că insultele din sfera politică ar trebui să devină ceva normal. Există, desigur, limite.”
Variaţii ale acestui punct de vedere găsesc consens în cadrul spectrului politic fragmentat al Germaniei. Partidul de extremă stânga „Partidul de Stânga” şi partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) doresc abolirea completă a legii, în timp ce CDU, Verzii şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga susţin cu toţii revizuirea acesteia. „Politicieni precum Friedrich Merz îi insultă zilnic pe oamenii obişnuiţi din această ţară, numindu-i leneşi sau simulatori”, a declarat Luke Hoss, un deputat al Partidului Stângii, referindu-se la remarca cancelarului potrivit căreia germanii ar trebui să muncească mai mult pentru a stimula creşterea economică. „Dispoziţia creează o infracţiune penală specială care se aplică doar politicienilor şi ar trebui abrogată.”
Tobias Peterka, un deputat al AfD, a afirmat că criticile dure fac parte din meseria de politician. „Oricine intră voluntar în politică şi exercită autoritate publică trebuie — aşa cum a subliniat în repetate rânduri Curtea Constituţională Federală a Germaniei — să tolereze critici mai dure decât cetăţenii obişnuiţi, nu mai puţine”, a susţinut el.
Deşi o versiune a legii care acordă protecţie specială politicienilor, articolul 188 din Codul penal, există încă din 1951, guvernul fostului cancelar Angela Merkel a întărit în 2021 această legislaţie, ca parte a eforturilor mai ample de combatere a extremismului de dreapta şi a discursului instigator la ură. Reforma a venit în urma asasinării, în 2019, a deputatului CDU Walter Lübcke de către un extremist de extremă dreaptă şi pe fondul atacurilor verbale şi fizice asupra politicienilor locali în contextul pandemiei de COVID-19. Lübcke fusese un susţinător declarat al politicii Germaniei privind refugiaţii sub guvernarea Merkel.
„Fritz vânătorul de păsărici”
Legea se aplică insultelor adresate public sau prin postări pe reţelele sociale, atunci când acestea sunt legate de rolul public al politicianului şi sunt considerate a-i împiedica în mod semnificativ activitatea. Infractorii riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă pentru insultarea politicienilor; calomnia şi „bârfele răuvoitoare” sunt pedepsite mai sever. Însă opinia publică s-a întors împotriva legii în urma mai multor anchete şi urmăriri penale recente împotriva unor oameni obişnuiţi pentru insultarea politicienilor. Un bărbat a fost amendat pentru că l-a numit pe Merz „Lügenfritz” („Fritz mincinosul”), iar altul pentru că l-a numit „Fotzenfritz” („Fritz vânătorul de păsărici”), o poreclă defăimătoare inventată de o revistă satirică. „Fritz” este o poreclă obişnuită pentru Friedrich.
Andy Hüttner, un pensionar de 66 de ani din sud-vestul Germaniei, a fost anchetat pentru că a scris „Pinocchio vine” la o postare de pe Facebook a poliţiei locale referitoare la măsurile de securitate pentru o vizită planificată a lui Merz.
„Am considerat că a-l numi pe domnul Merz «Pinocchio» era absolut potrivit, deoarece a promis atât de multe şi a îndeplinit atât de puţine”, a declarat Hüttner pentru POLITICO. „Nu mi-a trecut niciodată prin minte că s-ar putea întâmpla ceva din cauza acelui comentariu. ” După ce ştirea despre anchetă a stârnit un val de reacţii în mass-media — şi condamnarea din partea subsecretarului de stat american pentru diplomaţie publică, Sarah Rogers — cazul a fost clasat.
Conform legislaţiei germane, insultarea oricărei persoane (Beleidigung) poate constitui o infracţiune penală, dar legea aplicabilă politicienilor prevede pedepse mai severe pentru insulte şi calomnie. Există însă un consens din ce în ce mai mare asupra faptului că legea care încearcă să ofere protecţii suplimentare politicienilor a mers prea departe.
Deputata CDU, Hierl, a afirmat că politicienii locali au în continuare nevoie de protecţie. „Prin urmare, vom analiza cu atenţie atât formularea articolului 188, cât şi modul în care acesta este aplicat”, a spus ea. Partidul de opoziţie, Verzii, este de acord că legea ar trebui să se concentreze pe protejarea politicienilor locali.
„Abrogarea articolului 188 din Codul penal german ar transmite un semnal greşit”, a scris Lena Gumnior, una dintre deputaţii partidului, într-o declaraţie. „Aş putea, totuşi, să îmi imaginez o reformă a articolului 188, astfel încât acesta să se aplice doar funcţionarilor aleşi la nivel municipal.”
Ministrul Justiţiei din partea SPD, Stefanie Hubig, a declarat în iunie că politicienii trebuie să poată suporta mai multe critici decât cetăţenii obişnuiţi, susţinând în mare măsură poziţia Verzilor şi a CDU. În iunie, miniştrii justiţiei din landurile germane au solicitat restrângerea domeniului de aplicare al legii, astfel încât aceasta să se aplice doar funcţionarilor publici de la nivel municipal. Deocamdată, însă, nici CDU-ul lui Merz, aflat la guvernare, nici Verzii din opoziţie nu pregătesc o iniţiativă legislativă pentru perioada de după vacanţa de vară.
Un proiect de lege al AfD privind abrogarea articolului 188 a fost respins de Bundestag, iar deşi partidul a depus între timp un alt proiect de lege, partidele de centru s-au angajat să nu colaboreze cu extrema dreaptă, menţinând un aşa-numit „zid de protecţie” în jurul partidului.
Un orş turc revendică locul de naştere al „Odiseei”: „Homer era unul dintre ai noştri”
„Odiseea” ar fi luat naştere într-o peşteră situată deasupra dealurilor acoperite de măslini din Bornova, în provincia Izmir, pe coasta Mării Egee din Turcia, estimează un cercetător turc, în timp ce autorităţile locale speră să beneficieze de pe urma noului interes pentru Homer, generat de filmul lui Christopher Nolan, scrie AFP.
„Acest loc a fost întotdeauna numit de localnici «Valea lui Homer». Călători din întreaga lume veneau odinioară să vadă peştera în care se spune că Homer şi-ar fi compus poemele”, povesteşte cercetătorul Altan Altin, care tocmai a publicat o carte pe această temă. Cu toate acestea, în lipsa unor dovezi concrete, povestea peşterii lui Homer a rămas mult timp un mit. „Locuitorii din Smirna au râul Melos, cu apele sale delicioase, iar la izvorul acestuia se află peştera în care, se spune, Homer şi-a compus poemele”, scria în secolul al II-lea geograful grec Pausanias, alimentând o dezbatere care continuă şi astăzi cu privire la viaţa lui Homer şi la amplasamentul râului lângă care se spune că s-ar fi născut poetul în secolul al VIII-lea î.Hr.
Deşi şi alte locuri, în special insula grecească Chios, îi revendică originea, vechea Smirna, astăzi Izmir, şi zona sa din interiorul ţării, unde se află Bornova, sunt strâns legate de poet. „Pentru mine, nu există nicio îndoială: Homer este din Bornova, este din Izmir. În orice caz, este din Ionia, care cuprinde Smirna şi Chios. Este din aceste ţinuturi”, afirmă Altan Altin.
Pentru a-şi susţine teza, Altan Altin se bazează în special pe un basorelief din secolul al III-lea î.Hr. care reprezintă divinizarea lui Homer. Potrivit lui, scena reproduce cu o precizie uimitoare peştera din Bornova. „Acest basorelief era cunoscut, dar nimeni nu observase detaliile identice cu peştera lui Homer. Pentru prima dată iese la iveală o descriere geografică atât de detaliată”, povesteşte cercetătorul.
Accesul la peşteră, înghesuită de stânci, rămâne dificil. Pereţii acesteia poartă inscripţii şi graffiti a căror vechime rămâne necunoscută. „Descoperirile rezultate din săpături, în special monedele care îl înfăţişează pe Homer, ne indică faptul că locuitorii vechii Smirna îl considerau pe poet unul dintre ai lor”, precizează, la rândul său, arheologul Mehmet Akif Erdem. „Iliada şi Odiseea au fost scrise în dialectele ionian şi eolian, ceea ce sugerează că vechea Smirna şi Bornova ar putea fi una dintre ţările natale ale lui Homer”, adaugă el.
Dincolo de dezbaterea academică, figura lui Homer este omniprezentă în Bornova. La tumulul de la Yesilova, sit care datează din neolitic şi considerat cea mai veche aşezare umană din Izmir, un bust al lui Homer, însoţit de o inscripţie care proclamă „Am compus Iliada şi Odiseea pe acest pământ. Am trăit în Bornova”, îi întâmpină pe vizitatori. Pe lângă Valea lui Homer şi un târg de carte dedicat poeziei, municipalitatea din Bornova a ridicat o statuie a lui Hector, eroul războiului troian, într-un parc central al oraşului şi intenţionează să reamenajeze peştera lui Homer pentru a o deschide vizitatorilor. „Păstrarea moştenirii lui Homer este o datorie faţă de umanitate. El este unul dintre părinţii fondatori ai literaturii. Poveştile pe care le spune sunt cele ale acestui pământ. Nu este vorba despre a decide dacă trebuie sau nu să-l revendicăm pe Homer. Istoria lui este şi a noastră”, afirmă Omer Eski, primarul din opoziţie al oraşului Bornova.
Această viziune nu se bucură însă de unanimitate. În 2024, unii consilieri municipali din partidul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan au propus redenumirea văii lui Homer după numele unui luptător turc, considerând că locul respectiv nu ar trebui să poarte un nume grecesc. „Ştergerea numelui Homer ar fi una dintre cele mai grave nedreptăţi pe care le-am putea face oraşului Bornova”, a replicat atunci primarul, care doreşte „să-l facă cunoscut pe Homer în întreaga lume ca aparţinând oraşului Bornova” şi să o transforme într-un atu turistic.
Succesul filmului „Odiseea” a stârnit un val de interes pentru Homer şi a stimulat vânzările epopeilor sale, mărturiseşte Mustafa Kocyigit de la librăria Gargantua din Izmir. „Ştiam că Homer era de pe aici, dar nu ştiam că era chiar din Izmir. Mă simt mândră şi profund privilegiată să fiu compatrioata lui”, spune Safak Tosun, profesoară în vârstă de 58 de ani, în faţa unuia dintre cinematografele oraşului, unde filmul rămâne un succes de box-office. „Când te cufunzi în „Iliada”, înţelegi cu adevărat că Homer era un anatolian. Descoperi acolo anecdote sau urme culturale complet necunoscute în altă parte”, consideră Altan Altin.
Pentru cercetător, originile lui Homer nu ar trebui să dea naştere unei rivalităţi între Turcia şi Grecia. „Homer are 2.800 de ani, în timp ce graniţa turco-greacă are doar un secol”, consideră el. „Homer este grec. Homer este anatolian. Niciunul dintre noi nu este mai vechi decât el, nici măcar statele”.
Actriţa americană Hayden Panettiere, vedeta din „Heroes” şi „Scream”, a murit la vârsta de 36 de ani
Actriţa americană Hayden Panettiere, cunoscută pentru rolurile sale din serialele „Heroes” şi „Nashville”, precum şi din filmele „Scream 4” şi „Scream VI”, a decedat duminică. Reprezentantul ei a confirmat decesul pentru ABC News. Cauza decesului nu a fost încă stabilită, scrie news.ro.
„Cu profundă tristeţe vă anunţăm tragica dispariţie a iubitei noastre Hayden. A fost o lumină incredibilă şi o forţă a naturii care a adus iubire şi bucurie nemăsurate tuturor celor care au cunoscut-o – şi milioanelor de oameni care au urmărit-o pe ecran”, a declarat reprezentantul ei pentru ABC.
Panettiere a apărut pe micul ecran încă din 1994, la vârsta de 5 ani, debutând în telenovelele „One Life to Live” – unde a jucat în 27 de episoade – şi, mai târziu, în „Guiding Light”, unde a avut rolul principal în 45 de episoade. În 2000, a obţinut un rol care i-a adus consacrarea în filmul „Remember the Titans”, iar în 2006 s-a alăturat distribuţiei serialului „Heroes” în rolul lui Claire Bennett, interpretând-o pe majoretă în 73 de episoade ale serialului dramatic difuzat de NBC. Ulterior, Panettiere a obţinut două nominalizări la Globul de Aur pentru interpretarea personajului Juliette Barnes din serialul „Nashville”. Ea a jucat în 128 de episoade între 2012 şi 2018.
În ceea ce priveşte filmele, este cunoscută mai ales pentru rolul lui Kirby din „Scream 4”, din 2011. A devenit atât de îndrăgită de fani, încât a fost invitată să revină în „Scream VI”, care a fost lansat în 2023. De asemenea, a jucat alături de Michelle Trachtenberg în „Ice Princess” şi a apărut în „Bring It On: All or Nothing”.
A crescut în Palisades, New York; mama ei a fost actriţă de telenovele, iar tatăl ei a fost căpitan de pompieri. În copilărie, a apărut în seriale precum „Ally McBeal” şi „Malcolm in the Middle”.
Panettiere şi-a publicat prima carte, „This Is Me: A Reckoning”, în luna mai a acestui an. În aceasta, ea a împărtăşit numeroase poveşti din viaţa sa în lumina reflectoarelor, inclusiv detalii despre relaţia sa dificilă cu mama şi abuzurile la care a fost supusă de-a lungul vieţii sale la Hollywood.
De-a lungul anilor, ea a vorbit deschis şi despre lupta sa cu alcoolul şi drogurile. În 2020, a urmat un program de reabilitare şi a renunţat la consumul de alcool şi droguri. În 2023, fratele ei mai mic, Jansen, a murit pe neaşteptate, la vârsta de 28 de ani, din cauza unei afecţiuni cardiace.
Are o fiică, Kaya, cu boxerul Wladimir Klitschko, care a păstrat custodia din cauza problemelor lui Panettiere legate de dependenţă şi de depresia postpartum.
Iranul a executat un bărbat condamnat pentru că a intrat cu maşina în poliţişti în timpul protestelor din ianuarie
Iranul a executat duminică un bărbat condamnat pentru că ar fi intrat intenţionat cu maşina într-un grup de poliţişti în timpul protestelor antiguvernamentale desfăşurate în ianuarie în oraşul Karaj, transmite Reuters. Shahram Sadeghi a fost acuzat că, pe 8 ianuarie, a lovit cu un autoturism mai mulţi poliţişti, rănind şapte dintre aceştia, potrivit agenţiei semioficiale iraniene Tasnim. Unul dintre poliţişti ar fi rămas în comă timp de trei luni.
Tribunalul Revoluţionar din Karaj l-a condamnat pe Sadeghi la moarte şi a dispus confiscarea bunurilor sale pentru ceea ce autorităţile iraniene au calificat drept ”o acţiune operaţională” în beneficiul Israelului, Statelor Unite şi unor grupări ostile, în baza legislaţiei iraniene privind spionajul. Curtea Supremă a Iranului a menţinut sentinţa, iar execuţia a fost efectuată duminică dimineaţă, potrivit autorităţilor judiciare iraniene.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-germania-reanalizeaza-legea-care-protejeaza-politicienii-impotriva-insultelor”]