[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-kim-jong-un-si-vladimir-putin-isi-lauda-relatia-pe-fondul-unei-posibile-noi-mobilizari-nord-coreene-impotriva-ucrainei/mediaPool/uzge6P6.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Kim Jong Un şi Vladimir Putin îşi laudă relaţia pe fondul unei posibile noi mobilizări nord-coreene împotriva Ucrainei
|
Liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a declarat „mândru” de relaţia sa cu Rusia într-o scrisoare trimisă omologului Vladimir Putin, a relatat duminică agenţia oficială de presă de la Phenian, KCNA, în contextul în care Ucraina acuză Coreea de Nord că pregăteşte o nouă desfăşurare a zeci de mii de soldaţi pentru a sprijini Moscova, relatează AFP şi Reuters.
Coreea de Nord s-a angajat deja direct alături de Rusia în războiul acesteia împotriva Ucrainei, trimiţând Moscovei anul trecut trupe şi armament. „Sunt întotdeauna mândru să pot prevedea un viitor şi mai bun în relaţiile bilaterale, consolidând, alături de dumneavoastră, legăturile dintre RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană, n.r.) şi Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune”, a declarat entuziast Kim Jong Un, potrivit unui comunicat al agenţiei de stat KCNA. Liderul nord-coreean şi-a reafirmat, de asemenea, sprijinul faţă de Moscova în războiul său împotriva Ucrainei, declarându-se convins că aliatul său va învinge sub „conducerea înţeleaptă” a lui Vladimir Putin. Acesta din urmă îi adresase vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a Eliberării Coreei de sub ocupaţia japoneză. În acest mesaj, el a salutat o relaţie bilaterală ajunsă la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic global”. Phenianul şi Moscova s-au apropiat considerabil de la lansarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei în februarie 2022. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat recent Coreea de Nord că se pregăteşte să trimită între 30.000 şi 50.000 de soldaţi suplimentari pentru a sprijini forţele ruse, fără a preciza sursa acestor cifre sau un eventual calendar. Marţi, el a afirmat, de asemenea, că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. Liderul ucrainean a făcut apel la Coreea de Sud să coopereze cu Kievul, în special în ceea ce priveşte sistemele de apărare antiaeriană, dar Seulul, deşi nu a răspuns încă oficial, pare să refuze altfel de ajutor decât cel umanitar.
Aceasta este cea mai semnificativă implicare a Phenianului într-un război din anii 1950.
Nava rusă „Pallada” a sosit sâmbătă în portul Wonsan pentru o vizită de bunăvoinţă legată de aniversarea eliberării şi a fost întâmpinată de oficiali locali nord-coreeni şi de personalul ambasadei ruse, a informat KCNA. Pe de altă parte, tot sâmbătă, preşedintele sud-coreean Lee Jae Myung a îndemnat la discuţii cu rivalul din Nord, în vederea unei coexistenţe paşnice, declarând în cadrul ceremoniei de Ziua Eliberării care a avut loc la Seul că cele două Corei au nevoie de garanţii pentru a preveni conflictele şi ar trebui să depună eforturi pentru a înlocui armistiţiul cu un „regim de pace”.
Lee a îndemnat la dialog pentru a pune capăt în mod oficial Războiului Coreean din 1950-1953, care s-a încheiat cu un armistiţiu, dar fără un tratat de pace, şi a afirmat că discuţiile ar putea explora modalităţi de a limita programul nuclear al Phenianului. Phenianul a respins propunerile lui Lee şi a criticat exerciţiile militare comune ale SUA şi Coreei de Sud, calificându-le drept provocări.
Joi, Putin şi-a atras critici din partea Japoniei printr-o vizită pe o insulă din largul Hokkaido, revendicată de Japonia, dar pe care Moscova a ocupat-o în zilele care au urmat capitulării Japoniei din 1945.
Trump publică o fotografie alături de liderul nord-coreean şi afirmă că „se înţeleg de minune”
Donald Trump a postat sâmbătă pe Truth Social o fotografie din 2019 în care apare alături de liderul nord-coreean Kim Jong-un în satul Panmunjom, situat la graniţa intercoreeană, şi a scris că, în ciuda aparenţelor, el şi Kim „se înţeleg de minune”.
„În ciuda aerului neprietenos pe care îl avem în această fotografie, există multe altele în care zâmbim. Eu şi Kim Jong Un ne înţelegem DE MINUNE!” – a scris Donald Trump în ziua în care cele două Corei marcau 81 de ani de la eliberarea de sub ocupaţia japoneză. În iunie, Trump a postat, de asemenea, pe Truth Social o fotografie de la prima întâlnire a celor doi lideri, alimentând speculaţiile potrivit cărora ar putea încerca să reia diplomaţia sa personală cu Kim.
Postarea de sâmbătă a apărut în contextul în care Casa Albă a afirmat în repetate rânduri că Trump rămâne deschis dialogului cu Kim „fără nicio condiţie prealabilă”, dar pare incert ca Phenianul să accepte negocieri în condiţiile în care şi-a intensificat cooperarea economică, diplomatică şi militară cu Moscova.
Trump a avut trei întâlniri faţă în faţă cu Kim Jong Un în timpul primului său mandat: prima întâlnire la Singapore în iunie 2018, a doua la Hanoi în februarie 2019 şi apoi întâlnirea de la Panmunjom din iunie 2019. A treia întâlnire a atras atenţia internaţională, deoarece Trump a păşit pentru scurt timp pe teritoriul nord-coreean după ce a traversat Linia de Demarcaţie Militară împreună cu Kim, fiind prima dată când un preşedinte american în exerciţiu a făcut acest lucru.
NYT: Putin ar urmări preluarea controlului asupra Republicii Moldova după Ucraina şi „prăbuşirea NATO şi UE din interior”
Vladimir Putin le-ar fi transmis comandanţilor militari şi unor înalţi oficiali ruşi, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la sfârşitul anului 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbuşirea NATO şi a Uniunii Europene din interior”, relatează The New York Times, într-o amplă investigaţie privind operaţiunile Rusiei în Republica Moldova.
Potrivit unor oficiali occidentali din serviciile de informaţii citaţi de publicaţia americană, după Ucraina, Republica Moldova reprezintă următoarea prioritate strategică a Kremlinului. Sursele NYT susţin că Moscova urmăreşte mai întâi subordonarea Ucrainei şi, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar considera Moldova un potenţial punct de sprijin pentru operaţiuni împotriva Ucrainei şi pentru exercitarea unei presiuni suplimentare asupra Uniunii Europene.
Investigaţia descrie amploarea operaţiunilor desfăşurate de Rusia pentru a influenţa alegerile parlamentare moldovene din septembrie 2025 şi pentru a împiedica menţinerea la putere a guvernării proeuropene. Acţiunile ar fi inclus campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, cumpărarea voturilor, finanţarea unor reţele locale şi pregătirea unor persoane pentru provocarea de tulburări în perioada electorală.
O componentă a operaţiunii ar fi implicat preoţi ortodocşi moldoveni. Potrivit NYT, aceştia au fost aduşi în Rusia şi au primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Unii dintre ei urmau să primească aproximativ 1.000 de dolari pentru a-şi convinge enoriaşii să se opună integrării europene şi politicilor prooccidentale ale Chişinăului. Operaţiunea ar fi avut şi o componentă paramilitară. În vara anului 2025 a fost organizată în Serbia o tabără în care participanţii, majoritatea cetăţeni moldoveni, ar fi fost instruiţi să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliţiei şi să incendieze clădiri. Participanţii ar fi primit câte 400 de dolari pentru cursuri de trei-patru zile, iar instructorii ar fi avut legături cu serviciul rus de informaţii militare GRU.
Tabere similare ar fi funcţionat în Bosnia şi în apropierea Moscovei. Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătirea din Rusia, unde ar fi învăţat inclusiv să fabrice şi să utilizeze materiale incendiare şi dispozitive explozive improvizate şi să opereze drone adaptate pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor.
Autorităţile de la Chişinău au reacţionat înaintea alegerilor prin sute de percheziţii şi reţinerea unor persoane suspectate că participaseră la aceste tabere. În paralel, specialiştii moldoveni în securitate cibernetică, sprijiniţi de aliaţi occidentali, au încercat să respingă atacurile informatice asupra infrastructurii statului. Partidul proeuropean al preşedintei Maia Sandu a reuşit în cele din urmă să îşi păstreze majoritatea parlamentară. „Am câştigat bătălia, dar nu am câştigat războiul”, a declarat pentru NYT Mihai Lupaşcu, directorul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Stanislav Secrieru a afirmat că Moscova încearcă să transforme Republica Moldova într-un „cap de pod” pentru activităţi ostile atât împotriva Ucrainei, cât şi împotriva Uniunii Europene.
NYT subliniază însă că informaţiile privind obiectivele strategice stabilite de Putin provin de la oficiali din două ţări familiarizaţi cu reuniunea de la sfârşitul anului 2025. Nu este vorba despre un document oficial făcut public de Kremlin. Moscova a respins în mod repetat acuzaţiile privind interferenţa în alegerile din Republica Moldova.
Principala bancă de stat a Kremlinului prevede înfrângerea Rusiei în „războiul de epuizare” economic cu Occidentul
Rusia nu va putea câştiga competiţia din cadrul „războiului de epuizare” economic, în condiţiile în care Ucraina este susţinută de lumea occidentală, a declarat Andrei Klepaci, economistul-şef al Vneşeconombank – o bancă de stat rusă cheie, care finanţează proiectele naţionale ale Kremlinului şi are statutul de „corporaţie de stat pentru dezvoltare”, relatează The Moscow Times.
Potrivit lui Klepaci, costurile suportate de economia rusă din cauza sancţiunilor şi a blocadei occidentale sunt în creştere, pagubele provocate de atacurile ucrainene asupra porturilor, infrastructurii, fabricilor chimice şi rafinăriilor de petrol se amplifică, iar Rusia rămâne din ce în ce mai în urmă faţă de restul lumii în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologică. “Rămânem în urmă. Pierdem atât competiţia tehnologică, cât şi cea economică la nivel mondial. Mai mult, aşa cum am spus deja, nu o pierdem doar în faţa Chinei şi a SUA, ci, în anumite privinţe, o pierdem şi în faţa Ucrainei. Economia Ucrainei este, desigur, parţial distrusă, iar situaţia demografică este catastrofală. Dar, repet, economia ucraineană, în ciuda tuturor greutăţilor, supravieţuieşte. Desigur, beneficiază de un ajutor financiar uriaş (…) Cu un astfel de ajutor pentru cheltuielile militare şi cheltuielile proprii – aceasta reprezintă aproximativ 50% din bugetul nostru – în acest război de epuizare nu vom câştiga competiţia. Avem iluzia că acolo totul se va prăbuşi. Nu s-a prăbuşit şi nu se va prăbuşi. Cheltuielile noastre cresc”, a declarat Klepaci la un forum de afaceri.
El a reamintit că, după boom-ul militar din anii 2023-24, economia rusă a intrat în declin în acest an, investiţiile s-au redus drastic, iar sectoarele industriale civile au intrat în recesiune – de la industria aeronautică şi producţia de materiale de construcţii până la industria uşoară şi alimentară. Situaţia este agravată de politica extrem de restrictivă a Băncii Centrale a Federaţiei Ruse, care, în opinia lui Klepaci, poartă responsabilitatea pentru cel puţin jumătate din recesiunea economică. “Conflictul din Ucraina, la care participă NATO, durează deja mai mult decât Marele Război Patriotic (al Doilea Război Mondial – n.r.) şi, deocamdată, nu se întrevede sfârşitul acestuia. Ambele părţi îşi intensifică atacurile, inclusiv asupra economiilor reciproce. Pierderile cauzate de atacurile Forţelor Armate ale Ucrainei asupra infrastructurii noastre – portuară, petrolieră şi gazieră -, asupra complexelor chimice şi a logisticii cresc şi se transformă deja într-un obstacol macroeconomic semnificativ în calea creşterii economiei ruse”, a declarat Klepaci la o reuniune a Clubului Nikiţki.
Înăsprirea sancţiunilor SUA la sfârşitul anului 2025 a determinat India şi China să înceapă să-şi reducă achiziţiile de petrol rusesc, “în ciuda tuturor declaraţiilor repetate conform cărora acestea nu se supun sancţiunilor”, a reamintit el. Având în vedere un probabil nou val de sancţiuni şi “pierderile tot mai mari cauzate de atacurile Forţelor Armate ale Ucrainei”, ritmul potenţial de creştere al economiei ruse ar putea să nu depăşească 1-1,5%, a previzionat el.
Potrivit lui Klepaci, toate acestea vor conduce inevitabil Rusia către o “criză socială”, exact “atunci când nimeni nu se aşteaptă în mod special la aceasta”, a avertizat el. “Cred că Rusia nu se va destrăma, dar sunt aproape sigur că vom ajunge la o criză socială. Din punct de vedere economic, nu ne vom prăbuşi, dar decalajul nostru va creşte, cu toate consecinţele care decurg din aceasta”, a previzionat el.
Un tânăr din Kiev s-a uns cu smoală pe tot corpul pentru a jefui noaptea un magazin
Un bărbat din Kiev s-a uns cu smoală pentru a deveni „invizibil” în întuneric şi a jefui un magazin. Forţele de ordine l-au reţinut, au reuşit să-l cureţe de smoală şi l-au pus sub acuzare, relatează Ukrainskaia Pravda. Potrivit anchetatorilor, localnicul în vârstă de 26 de ani a decis să jefuiască magazinul din districtul Sviatoşîn al Kievului folosind o metodă neobişnuită de camuflaj. El a intrat într-un butoi cu smoală aflat pe un şantier, sperând că astfel nu va putea fi detectat în întuneric.
Ulterior, bărbatul a spart cu piciorul uşa de sticlă şi a pătruns în magazin, unde a pus într-un sac ţigări, suc, dulciuri, o portocală, un grepfrut şi şerveţele umede. Agenţii de pază l-au împiedicat să ia mai multe produse, iar acesta a fugit. Potrivit poliţiştilor, bărbatul nu s-a oprit însă aici. În drum spre casă, a început să arunce cu pietre în ferestrele unui liceu. În acel moment. a fost observat de forţele de ordine, având asupra sa sacul cu bunurile furate. Bărbatul a fost reţinut în baza articolului 208 din Codul de procedură penală al Ucrainei. Însă cea mai dificilă parte a muncii îi aştepta pe poliţişti abia după aceea. Pentru a-l putea duce pe bărbat la secţia de poliţie şi a-l interoga, trebuia mai întâi să fie curăţat. Pentru aceasta, poliţiştii au avut nevoie de peste cinci ore, perii pentru încălţăminte, 12 litri de ulei şi 4 litri de detergent. Anchetatorii Poliţiei din Sviatoşîn l-au pus sub acuzare în baza articolului 186, alineatul 4, şi articolului 296, alineatul 1, din Codul penal al Ucrainei, pentru jaf şi huliganism.”
Liechtenstein schimbă regulile de succesiune astfel încât o femeie să poată moşteni tronul
Casa regală din Liechtenstein a anunţat sâmbătă că regulile de succesiune ale acestei mici ţări vor fi modificate, astfel încât, în viitor, o femeie să poată moşteni tronul principatului, relatează AP.
Prinţul moştenitor Alois a anunţat această schimbare în discursul său cu ocazia zilei naţionale a ţării. El a precizat că aceasta a fost aprobată miercuri cu majoritatea necesară de două treimi dintre membrii familiei care au drept de vot în astfel de chestiuni. „Capacitatea de a îmbina continuitatea şi reînnoirea este, de asemenea, un principiu pe care îl promovăm în cadrul casei princiare”, a declarat Alois, potrivit textului discursului său publicat pe site-ul casei princiare. „De-a lungul istoriei noastre seculare, ne-a fost de mare folos să luăm decizii pe termen lung şi foarte bine gândite.” „Ordinea succesiunii la tron va fi modificată, trecând de la primogenitura masculină la primogenitura absolută”, a spus Alois. „Asta înseamnă că, în viitor, primul născut, indiferent de sex, va deveni moştenitorul tronului şi, ulterior, prinţesa sau prinţul de Liechtenstein.”
O declaraţie a Casei Prinţeşti a precizat că schimbarea se va aplica doar descendenţilor copiilor lui Alois şi ai soţiei sale, prinţesa ereditară Sophie, care se vor naşte în viitor — aşa că, deocamdată, aceasta nu va afecta ordinea succesiunii.
Prinţul Hans-Adam al II-lea rămâne şeful statului, dar în 2004 a cedat majoritatea puterilor sale lui Alois, fiul său cel mai mare, care are acum 58 de ani. Acest gest a fost în conformitate cu tradiţia monarhilor din Liechtenstein de a ceda frâiele succesorilor lor.
Cel mai mare dintre cei patru copii ai lui Alois este prinţul Joseph Wenzel, în vârstă de 31 de ani. A doua ca vârstă este prinţesa Marie Caroline, în vârstă de 29 de ani. Liechtenstein, o naţiune bogată cu 40.000 de locuitori, situată la graniţa cu Elveţia şi Austria, are o monarhie neobişnuit de puternică după standardele europene. Prinţul aflat la putere are dreptul de a-şi exercita dreptul de veto asupra rezultatelor referendumurilor, de a numi judecători şi de a demite guvernul.
Principatul este, în mod tradiţional, conservator şi, în 1984, a devenit ultima ţară europeană care a acordat femeilor dreptul de vot la alegerile naţionale. Alegătorii de sex masculin au aprobat cu o majoritate strânsă această schimbare, susţinută de Hans-Adam, în cadrul unui referendum. Anul trecut, Brigitte Haas a devenit prima femeie prim-ministru a ţării.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-kim-jong-un-si-vladimir-putin-isi-lauda-relatia-pe-fondul-unei-posibile-noi-mobilizari-nord-coreene-impotriva-ucrainei”]