Cristian Tudor Popescu, care ani de zile s-a erijat în apărătorul absolut al „cordonului sanitar” și al europeismului fără fisură, a ajuns să ceară pe Facebook excluderea de facto a României din Uniunea Europeană și din Consiliul Europei. Motivul? Decizia Curții Constituționale din 17 august 2026, care a declarat constituțional amendamentul prin care Dominic Fritz, primarul Timișoarei, își poate pierde mandatul.

Fritz a pierdut definitiv, în iunie 2026, procesul cu ANI. Înalta Curte a confirmat că s-a aflat în conflict de interese: a aprobat un document urbanistic care a adus beneficii unei persoane de la care primise un împrumut de 25.000 de lei în campania electorală. Decizie judecătorească. Probe. Conflict de interese demonstrat. Nu „presupuneri”, nu „note informative” ținute la secret.

Și totuși, pentru acest caz local, CTP descoperă brusc că România nu mai merită să stea în UE. Cere expulzarea. Exact același CTP care, pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral prezidențial – votul a aproape 9 milioane de români – a tăcut sau a relativizat. Atunci, pe baza unor documente desecretizate de CSAT (unde se aflau și Iohannis, și Ciolacu), s-a aruncat la coș un scrutin național. Până azi, la aproape doi ani distanță, nimeni nu a pus pe masă, în mod public și convingător, probele concrete care să justifice o asemenea decizie de o gravitate democratică uriașă. Doar acuzații, note, „interferențe”. Fără proces, fără dovezi solide prezentate cetățenilor.

Aici se vede dublul standard în toată goliciunea lui. Anularea alegerilor – un act care lovește în suveranitatea populară, în dreptul de a alege – a fost acceptată sau trecută sub tăcere de mulți dintre cei care azi urlă. Ciolacu și Iohannis, membri CSAT, poartă responsabilitatea. Unul dintre motivele reale, pe care toată lumea îl știe, a fost faptul că Ciolacu nu a ajuns în turul al doilea, în ciuda resurselor aruncate din buget.

Acum, când un primar pierde mandatul pe baza unei hotărâri judecătorești definitive, CTP cere expulzarea țării din UE și din Consiliul Europei. Un organism care, teoretic, apără democrația și drepturile omului. Pentru un conflict de interese local, cu probe, se cere pedeapsa capitală politică a României. Pentru anularea votului a milioane de oameni, fără probe publice convingătoare, s-a tăcut.

Așa arată presa de sistem. Apără interesele de castă, nu principiile. Când puterea lovește în „ai noștri”, democrația e relativă. Când lovește în „ai lor”, democrația e sacrosanctă și merită să arunce țara afară din Europa.

Iar toată această ieșire a lui CTP nu e decât o manevră vicleană, calculată. Vrea să scandalizeze societatea, să o împingă de partea lui Dominic Fritz, să creeze panică și indignare artificială. Crede că mai funcționează vechile metode securistice pe care le-a mai folosit: urlete, catastrofism, acuzații de „derapaj democratic”, tot arsenalul de intimidare și manipulare. Numai că nu mai țin. CTP n-are nicio influență reală la Bruxelles. Nimeni de acolo nu bagă în seamă o asemenea propunere venită de la un gazetar din București. Iar poporul român e mult mai informat acum. Nu mai dă doi bani pe toată gargara lui. Rămâne vizibil doar în bula lui progresistă, extremistă, radical neomarxistă, undeva la 5-6 procente. Acolo se aude. În restul țării, nu. Deci, și-a luat banii degeaba.