Emil Boc, despre „amendamentul Fritz”: „O lege poate schimba regulile de mâine. Nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri”

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, critică dur modificările aduse Legii integrității și decizia Curții Constituționale în cazul care îl vizează pe Dominic Fritz, avertizând că miza depășește situația primarului Timișoarei sau confruntarea dintre partidele politice. În opinia sa, aplicarea unor noi consecințe juridice unor situații anterioare poate crea un precedent periculos pentru statul de drept.

Într-un mesaj intitulat „«Amendamentul Fritz» sau riscul degradării democrației în România”, Emil Boc susține că legiuitorul poate stabili reguli mai severe pentru viitor, dar nu poate modifica ulterior efectele juridice ale unor situații deja constituite.

„O lege poate schimba regulile de mâine. Nu poate schimba, după terminarea jocului, regulile după care a fost jucat ieri. Legiuitorul este liber să fie mai sever pentru viitor. Nu este însă liber să rescrie trecutul juridic”, afirmă Emil Boc.

Acesta avertizează că problema nu trebuie privită exclusiv prin prisma situației lui Dominic Fritz, deoarece același mecanism ar putea fi folosit în viitor de alte majorități parlamentare și în alte domenii.

„Majoritățile parlamentare se schimbă. Protecția împotriva retroactivității trebuie să rămână aceeași indiferent cine guvernează și indiferent cine este persoana afectată”, susține primarul Clujului.

Emil Boc vorbește despre riscul apariției unei „spirale a revanșei instituționale”, în care fiecare nouă putere ar putea invoca precedentele create de adversarii politici pentru a justifica măsuri similare.

„Într-o democrație, cel mai periculos precedent nu este întotdeauna cel care produce cea mai mare nedreptate astăzi. Este acela care oferă justificarea pentru nedreptatea de mâine. «Dacă ei au putut, și noi putem». Puține propoziții sunt mai periculoase pentru o democrație”, afirmă Boc.

Potrivit acestuia, degradarea statului de drept nu se produce neapărat printr-un eveniment spectaculos, ci poate apărea treptat, prin acceptarea succesivă a unor excepții.

„Așa începe degradarea lentă a statului de drept. Nu neapărat printr-o lovitură spectaculoasă împotriva democrației, ci prin mici excepții acceptate succesiv, fiecare justificată prin precedentul celei anterioare”, spune Emil Boc.

Primarul Clujului susține că, indiferent de orientarea politică sau de persoanele aflate temporar la putere, trebuie să existe limite care să nu fie depășite.

„Nu schimbăm regulile după terminarea jocului. Nu facem legi pentru a elimina adversari. Nu transformăm instituțiile statului în instrumente de revanșă politică. Nu cerem Curții Constituționale să fie de partea noastră. Îi cerem să fie de partea Constituției”, subliniază acesta.

Emil Boc insistă și asupra rolului Curții Constituționale, despre care spune că trebuie să reprezinte o limită în fața puterii politice, inclusiv atunci când o majoritate dispune de suficiente voturi în Parlament.

„Rolul unei Curți Constituționale este exact invers. Ea trebuie să poată spune puterii: «Până aici». Chiar atunci când Parlamentul are voturile. Chiar atunci când Guvernul are susținerea politică. Chiar atunci când opinia publică este împărțită”, afirmă Boc.

În același timp, acesta avertizează asupra riscului pierderii încrederii publice în independența Curții Constituționale, folosind o comparație dură pentru a descrie consecințele unei asemenea percepții.

„Gardianul Constituției riscă să fie perceput nu ca un «câine de pază al democrației», ci ca un «câine de companie» al politicienilor — sever cu cei din afara cercului puterii și docil cu cei care îi sunt aproape”, afirmă Emil Boc.

În argumentația sa, primarul Clujului invocă articolul 15 alineatul (2) din Constituție, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”, precum și jurisprudența anterioară a Curții Constituționale.

Boc face referire la Decizia CCR nr. 755/2014, despre care arată că stabilește că principiul neretroactivității legii civile este „de rang constituțional și are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare”. Acesta susține că aceeași jurisprudență a fost reluată ulterior, inclusiv prin Decizia nr. 134/2024 și prin alte hotărâri din 2025.

În cazul lui Dominic Fritz, Emil Boc respinge argumentul potrivit căruia nu ar fi vorba despre o situație juridică trecută și consumată deoarece interdicția de trei ani este încă în derulare.

„Fals. Tot Curtea Constituțională a spus că «legiuitorul nu poate institui nicio derogare de la principiul neretroactivității legii civile»! Iar o sentință judecătorească rămasă definitivă în cazul Fritz trebuie să rămână definitivă juridic, și nu modificată politic printr-o decizie a Curții Constituționale”, susține Emil Boc.

În final, acesta avertizează că justificarea juridică a deciziei riscă, în opinia sa, să alimenteze percepția că argumentele sunt construite pentru a susține o concluzie stabilită anterior.

„Majoritatea guvernează, dar nici majoritatea nu poate face orice. Există limite. Există drepturi. Există separația puterilor. Există securitatea juridică. Există neretroactivitatea legii. Și există o Constituție care trebuie să rămână deasupra interesului politic al momentului”, conchide Emil Boc.