Dominic Fritz se află la un pas de pierderea mandatului de primar al Timișoarei

„În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat”, a precizat luni Dominic Fritz, pe Facebook, după ce judecătorii CCR au declarat constituțional amendamentul care-l va demite din poziția de primar al Timișoarei.

El a confirmat că dacă legea integrității va intra în vigoare în actuala forma atunci va rămâne fără mandat în 30 de zile. El a catalogat introducerea amendamentului de către PSD „ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”.

Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese printr-o decizie finală a Înaltei Curți de Casație și Justiție care i-a respins sesizarea împotriva raportului ANI. Inițial, el a fost sancționat cu 10% din salariu, ca urmare a deciziei.

Amendamentul PSD prevede ca toți edilii care au fost declarați în conflict de interese să-și piardă mandatul, inclusiv cei găsiți înainte de intrarea în vigoare a legii.

În reacția sa, Dominic Fritz acuză că amendamentul încalcă o prevedere din Constituție.

„Art. 15 din Constituție “legea dispune numai pentru viitor” a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine. De azi înainte, orice majoritate parlamentară poate inventa pedepse pentru trecut, croite pe numele unui adversar politic, iar CCR-ul controlat politic le va parafa”, a declarat președintele USR.

El a anunțat că va ataca la CEDO această decizie.

Ce prevede amendamentul

Amendamentul care a trecut luni de Curtea Constituțională prevede că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. El a trecut de comisii cu voturi de la AUR.

Ulterior, în Parlament, legea integrității, din care face parte amedamentul, a trecut inclusiv cu voturi de la USR și PNL. După adoptarea, ea a fost atacată la CCR de parlamentari USR-PNL și de președintele Nicușor Dan.

De ce a fost acuzat

Dominic Fritz este primar al Timișoarei din septembrie 2020, fiind reales în alegerile din 2024.

 

În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate l-a declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ.

Inspectorii de integritate au acuzat că în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timișoarei, Dominic Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare.

Documentația tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost făcută de către firma unui consilier local USR, care l-a împrumutat pe candidatul Dominic Fritz cu 25.000 de lei în respectiva campanie electorală.

 

Cum s-a apărat Fritz în instanță

În acțiunea depusă în instanță împotriva ANI, primarul Dominic Fritz a explicat că în 2020, după preluarea mandatului de primar, „a preluat din mers şi procedurile administrative demarate de predecesorul acestuia, Nicolae Robu, în vederea emiterii/adoptării anumitor acte administrative considerate oportune pentru comunitatea locală”. Printre acestea se afla și un proiect PUZ inițiat de o societate în cadrul căreia lucra un arhitect care îl împrumutase pe Fritz în campania electorală. Banii au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă, a explicat primarul în instanță.

Fritz s-a apărat spunându-le judecătorilor că fostul primar aprobase deja proiectul în cauză, iar după preluarea mandatului i s-a recomandat de către funcţionarii publici din primărie să confirme și să resemneze aprobarea dată de către fostul primar pentru a nu exista suspiciuni de legalitate asupra acestuia, având în vedere că lui Nicolae Robu îi încetase între timp mandatul.

Instanța i-a respins apărarea

În primă instanță, Curtea de Apel Timișoara i-a respins sesizarea lui Fritz, arătând că „în speță, nu se ridică problema legalității actului administrativ, din perspectiva condițiilor instituite de lege pentru adoptarea acestuia, ci se analizează situația particulară a emitentului – în privința căruia nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi îndeplinit atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul creditorului său”.

Altfel spus, chiar dacă actul este oportun, util comunității, și respectă normele tehnice, potrivit Curții, el rămâne ilegal sub aspectul integrității, dacă titularul s-a aflat în conflict de interese.

Fritz a contestat decizia, iar, în 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că primarul Timișoarei, președinte al USR, este în conflict de interes.

Înalta Curte afirmă, într-un comunicat de presă, că Dominic Fritz „a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara”.

„Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice”, conform comunicatului.

Instanța spune că „dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese”.

Curtea Constituțională a dat luni decizie în dosarul privind sesizările legate de legea ANI, făcute de 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi de preşedintelui Nicuşor Dan. În ședință, înainte de luarea hotărârii, judecătorii constituționali au cerut schimbarea șefei CCR, Simina Tănăsescu, din calitatea de judecător-raportor. Ea a fost înlocuită de Csaba Asztalos. Judecătorii au stabilit că amendamentul PSD nu contravine Constituției în timp ce amendamentul AUR o încalcă.

Amendamentul PSD declarat constituțional, cu majoritatea voturilor celor 9 judecători CCR: „În cazul persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculate de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respective a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Amendamentul AUR declarat neconstituțional de CCR: „Soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare cu acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, cu președinții de Consilii Județene, cu șeful cancelariei prim-ministrului, cu secretarii de stat, cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu subsecretarii de stat, precum si cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și declarațiile de interese”.

Curtea Constituțională a decis în unanimitate că este neconstituțională sintagma: „Persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese.

 

Pentru acest așa-numit amendament Fritz, votul a fost 5-3 pentru respingerea sesizării de neconstituționalitate, potrivit surselor HotNews.

În 18 iunie, ÎCCJ a stabilit, printr-o decizie definitivă, că primarul municipiului Timișoara este în conflict de interese. Dominic Fritz, care ocupă funcția din septembrie 2020 și este la al doilea mandat, a primit și interdicția de a mai candida pe o perioadă de trei ani de la încheierea actualului mandat.

Cu unanimitate de voturi a fost declarat neconstituțional amendamentul făcut de AUR privind sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți“.

Cu unanimitate a fost declarată neconstituțională publicarea declarațiilor de interese financiare a sotului/sotiei, si cu majoritate – a funcționarilor/demnitarilor vizați de lege.

Ce urmează după deciziile CCR

Ca legea ANI să meargă mai departe și să fie promulgată de președintele Nicușor Dan, trebuie să fie pusă în acord cu decizia Curții.

Va fi nevoie de convocarea ședințelor de plen la Camera Deputaților și la Senat pentru a elimina amendamentul declarat neconstituțional de CCR.

Apoi, președintele are de ales – fie promulgă legea, fie o retrimite în Parlament pentru reexaminare.

Ședința continuă și la această oră la CCR, judecătorii având luni pe rol și alte dosare în afară de cel privind sesizările în cazul legii ANI.

Un dosar privește legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, sesizare făcută de deputați AUR și SOS România.

Aceleași grupuri parlamentare au contestat, într-un alt dosar, legea pentru ratificarea acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Simina Tănăsescu l-a desemnat în locul ei, ca raportor, pe Csaba Asztalos, potrivit unor surse citate de Agerpres.

Membrii CCR au cerut schimbare judecătorul-raportor în dosarul privind legea ANI. Șefa CCR,Simina Tănăsescu, este în acest caz judecătorul-raportor, potrivit surselor HotNews.

Un judecător-raportor la Curtea Constituțională a României (CCR) este cel desemnat de președintele instituției să analizeze un dosar, o sesizare sau un proiect de lege, să întocmească un raport scris asupra cauzei și să prezinte concluziile în fața plenului Curții.

E tot decizia președintei Curții Constituționale în privința judecătorului care preia dosarul în calitate de raportor.

Judecătorii au luat o pauză până la 12.30.

La ședința de azi participă toți judecătorii constituționali, în afară de Bogdan Licu.

***

Ședinţa judecătorilor constituţionali de luni are loc într-un context tensionat, după ce Știripesurse.ro a relatat că premierul interimar Ilie Bolojan s-a văzut, vineri, într-un birou la Parlament cu președinta CCR, Simina Tănăsescu. Liderul PNL nu a comentat până în acest moment informația în timp ce judecătoarea numită de Klaus Iohannis a declarat că „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.

Pe de altă parte, președinții Curților de Apel, Președinții tribunalelor și Consiliul Superior al Magistraturii au cerut clarificarea scopului întâlnirii dintre președinta CCR și premierul interimar.

Judecătorii constituționali s-au întrunit și săptămâna trecută pentru a dezbate sesizările făcute privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, însă au amânat decizia pentru luni, 17 august 2026.

Prevederea privind pierderea mandatului unui ales, contestată

Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile, potrivit News.ro.

Contestatarii au invocat încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege.

Această prevedere a fost interpretată ca având o „ţintă fixă”, respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.

Declarațiile de avere pentru partenerii de viață, atacate la CCR

Cea de-a doua se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă.

Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii.

Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi.

Preşedintele şi senatorii contestatari susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO.

Această formă este considerată un „viciu agravat” faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru.

Noua lege ANI, jalon în PNRR

Legea integrităţii reprezintă un jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august 2026.

Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii.

 

Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituţionale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în faţa Comisiei Europene.

Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie au avertizat că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).

Sursa: https://hotnews.ro/