Timp Liber

Calendarul zilei de 13 august: Mihai Viteazul și Bătălia de la Călugăreni, un reper major al istoriei românilor. Noaptea în care a început construirea Zidului Berlinului

Rodica Condurache
13 aug 2026773 vizualizări

Ziua de 13 august este cea de-a 225-a zi a calendarului gregorian și cea de-a 226-a în anii bisecți. Până la sfârșitul anului mai rămân 140 de zile.

De la victoria obținută de Mihai Viteazul împotriva oastei otomane până la personalități precum Constantin Brăiloiu, Adrian Ghenie și Sebastian Stan, ziua de 13 august reunește evenimente și destine care au marcat istoria României și a lumii. Ziarul de Vrancea prezintă principalele repere ale acestei date.

 

Pentru cititorii din Vrancea, rubrica „Calendarul zilei” readuce în atenție evenimentele care au schimbat cursul istoriei, precum și personalitățile române și străine născute ori dispărute la această dată.

13 august 1595: Bătălia de la Călugăreni

Principalul reper românesc al zilei este Bătălia de la Călugăreni, desfășurată în anul 1595, în timpul campaniei antiotomane conduse de Mihai Viteazul.

Oastea Țării Românești, inferioară numeric, a reușit să provoace pierderi importante trupelor otomane conduse de marele vizir Sinan Pașa. Mihai Viteazul a folosit terenul mlăștinos și spațiul îngust din apropierea râului Neajlov pentru a limita avantajul numeric al adversarului.

În istoriografia românească, data bătăliei apare ca 13/23 august 1595, diferența fiind determinată de calendarele utilizate în epocă. Deși confruntarea nu a încheiat campania militară, ea a rămas unul dintre momentele simbolice ale luptei antiotomane și una dintre cele mai cunoscute victorii asociate domnitorului Mihai Viteazul.

Bătălia a fost imortalizată și de pictorul român Theodor Aman, într-o lucrare devenită emblematică pentru reprezentarea vizuală a acestui episod istoric.

România la Conferința de Pace de la Paris

La 13 august 1946, delegația României prezentă la Conferința de Pace de la Paris și-a susținut poziția în fața reprezentanților statelor participante.

Partea română a solicitat recunoașterea statutului de cobeligerant, ținând cont de participarea armatei române, după 23 august 1944, la luptele împotriva Germaniei naziste. Delegația a cerut și modificarea unor prevederi economice, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite.

România nu a obținut statutul de cobeligerant, iar tratatul de pace avea să-i impună plata unor despăgubiri de război către Uniunea Sovietică.

Alte evenimente care au marcat ziua de 13 august

În anul 1521, trupele conduse de conquistadorul spaniol Hernán Cortés au cucerit capitala aztecă Tenochtitlan și l-au capturat pe Cuauhtémoc, ultimul conducător al Imperiului Aztec. Evenimentul a deschis calea dominației spaniole asupra unei mari părți a teritoriului actual al Mexicului.

În 1624, regele Ludovic al XIII-lea l-a numit pe Cardinalul Richelieu în fruntea guvernării franceze. Richelieu avea să devină una dintre cele mai influente personalități politice ale Europei secolului al XVII-lea.

Un cutremur cu magnitudinea estimată între 8,5 și 9 a lovit, în 1868, zona orașului Arica, aflat atunci în Peru și astăzi în Chile. Seismul și valul tsunami care i-a urmat au provocat zeci de mii de victime și pagube până în Hawaii și Noua Zeelandă.

La 13 august 1894, chimiștii William Ramsay și John William Strutt, cunoscut drept lord Rayleigh, au anunțat descoperirea argonului, unul dintre gazele nobile.

În 1905, alegătorii norvegieni s-au pronunțat, prin referendum, pentru desfacerea uniunii cu Suedia. Votul a reprezentat un moment decisiv în procesul de dobândire a independenței depline a Norvegiei.

Noaptea în care a început construirea Zidului Berlinului

În noaptea de 12 spre 13 august 1961, autoritățile Republicii Democrate Germane au început blocarea graniței dintre Berlinul de Est și Berlinul de Vest.

Inițial au fost întinse garduri de sârmă ghimpată și au fost amplasate baraje păzite de militari. Acestea au fost înlocuite treptat de construcția cunoscută drept Zidul Berlinului.

Timp de peste 28 de ani, zidul a devenit cel mai puternic simbol al divizării Europei și al Războiului Rece. Frontiera a fost deschisă în seara zilei de 9 noiembrie 1989.

La 13 august 2004 au fost deschise oficial Jocurile Olimpice de vară de la Atena, competiție care a readus întrecerile olimpice moderne în țara în care acestea renăscuseră în 1896.

Personalități române născute la 13 august

În 1859 s-a născut Ion C. Constantineanu, specialist român în micologie. Activitatea sa a contribuit la dezvoltarea cercetării științifice asupra ciupercilor din România.

La 13 august 1884 s-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor, sculptor și grafician asociat avangardei europene. Artistul brașovean de origine germană este considerat unul dintre reprezentanții importanți ai expresionismului și constructivismului din România.

În 1893 s-a născut Constantin Brăiloiu, compozitor, etnomuzicolog și folclorist român. Cercetările sale asupra muzicii tradiționale au avut o contribuție importantă la conservarea și studierea patrimoniului muzical românesc.

Prozatorul Ion Lăncrănjan s-a născut la 13 august 1928. A publicat romane, povestiri și eseuri, între cele mai cunoscute volume ale sale numărându-se „Cordovanii” și „Caloianul”.

Pictorul român Adrian Ghenie, născut la 13 august 1977, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți artiști contemporani români pe plan internațional. Lucrările sale au fost prezentate în galerii și muzee importante și au înregistrat valori ridicate la licitațiile internaționale.

Tot la 13 august, în 1982, s-a născut la Constanța actorul Sebastian Stan. Plecat din România în copilărie, acesta s-a afirmat la Hollywood și a devenit cunoscut publicului internațional mai ales pentru rolul Bucky Barnes din producțiile Marvel.

Alfred Hitchcock, Fidel Castro și Frederick Sanger

Regizorul britanic Alfred Hitchcock s-a născut la 13 august 1899. Supranumit „maestrul suspansului”, acesta a realizat filme devenite clasice, precum „Psycho”, „Vertigo”, „Rear Window” și „North by Northwest”.

La aceeași dată, în 1926, s-a născut Fidel Castro, liderul Revoluției Cubaneze și una dintre cele mai controversate figuri politice ale secolului al XX-lea.

Biochimistul britanic Frederick Sanger s-a născut la 13 august 1918. El a primit de două ori Premiul Nobel pentru Chimie, în 1958 și 1980, pentru cercetările sale asupra structurii proteinelor și metodelor de secvențiere a ADN-ului. Sanger a murit la 19 noiembrie 2013, nu la 13 august, cum apare în unele liste calendaristice eronate. Informația este confirmată de Fundația Nobel.

Personalități dispărute la 13 august

La 13 august 1863 a murit pictorul francez Eugène Delacroix, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai romantismului european.

În 1865 a încetat din viață medicul Ignaz Semmelweis. Acesta a demonstrat importanța spălării și dezinfectării mâinilor de către personalul medical, contribuind decisiv la reducerea mortalității materne provocate de infecțiile din spitale.

Florence Nightingale, considerată fondatoarea asistenței medicale moderne, a murit la 13 august 1910. Activitatea sa din timpul Războiului Crimeii și folosirea statisticii pentru îmbunătățirea condițiilor sanitare au schimbat organizarea sistemelor medicale.

Poetul Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră”, a încetat din viață în august 1917, la numai 29 de ani, după ce s-a îmbolnăvit de tifos exantematic pe front.

În 1946 a murit scriitorul britanic H.G. Wells, unul dintre întemeietorii literaturii science-fiction moderne și autor al romanelor „Mașina timpului”, „Omul invizibil” și „Războiul lumilor”.

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.