Castrul Arutela, apărat cu avize și contestat de public: Ministerul Culturii explică proiectul, dar nu închide scandalul

Imaginile cu lucrările de la Castrul Roman Arutela au provocat un val de critici pe internet, unde oamenii reclamă diferența dintre aspectul vechiului monument și soluțiile folosite în proiectul finanțat cu aproximativ 12 milioane de lei prin PNRR. Ministerul Culturii susține că intervenția se bazează pe cercetări arheologice și a primit toate avizele necesare. Răspunsul instituției explică intențiile proiectanților, însă nu lămurește pe deplin îndoielile provocate de rezultatul vizibil.

Fotografiile au declanșat scandalul

Castrul Roman Arutela de la Călimănești a ajuns în centrul unei dispute  după publicarea unor fotografii realizate înainte și după intervenție. Aspectul porții, finisajele zidurilor și suprafețele reflectorizante au fost criticate de numeroși utilizatori ai rețelelor sociale.

Dincolo de limbajul nu tocmai plăcut al unor reacții, rămâne nemulțumirea provocată de aspectul monumentului. Oamenii vor să știe de ce arată astfel, ce s-a păstrat din structura cunoscută anterior și cum au fost cheltuiți banii alocați prin PNRR.

„Asta e o machetă?” și  „V-ați bătut joc de istorie” sunt două dintre mesajele lăsate de oamenii nemulțumiți de ceea ce au văzut în fotografii. Reacțiile au apărut imediat, însă explicațiile tehnice au venit abia după ce discuțiile s-au răspândit pe internet.

Ministerul răspunde cu lista avizelor

În comunicatul transmis pe 11 august 2026, Ministerul Culturii arată că proiectul a fost analizat în 2025 de trei organisme de specialitate. Secțiunea Tehnică de Arhitectură și Inginerie a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice a dat aviz favorabil pe 18 iunie, Comisia Națională „Limes” s-a pronunțat favorabil pe 16 iunie, iar Comisia Națională de Arheologie a aprobat proiectul în ședința desfășurată între 20 și 23 iunie.

În urma acestor decizii a fost emis avizul Ministerului Culturii, la faza DTAC. Instituția mai precizează că proiectul are la bază cercetări arheologice și istorico-arhitecturale realizate de-a lungul mai multor ani.

Toate aceste informații arată că documentația a urmat circuitul instituțional.

De ce a fost aleasă fațada reflectorizantă

Ministerul susține că liniile de înaltă tensiune, hotelurile din Căciulata și barajul Turnu afectează imaginea sitului. Fațada reflectorizantă a fost aleasă pentru a oglindi ruinele și pentru a face mai puțin vizibile construcțiile moderne din apropiere.

Noua poartă nu copiază arhitectura romană, deoarece Carta de la Veneția cere ca lucrările noi să poată fi deosebite de cele vechi. Potrivit instituției, poarta refăcută în anii 1980 se baza pe datele cunoscute atunci. Cercetările ulterioare au oferit informații noi, folosite în proiectul actual.

Ministerul mai arată că materialul roman original s-a păstrat sub pământ. Analizele pietrei și mortarului au fost folosite pentru stabilirea mortarului aplicat la lucrări, iar drumurile romane descoperite în interior vor face parte din traseul de vizitare.

Mai jos puteți consulta comunicatul integral transmis de Ministerul Culturii:

”  Castrul Arutela este integrat în Ruta Castrelor Romane din România, circuit turistic și cultural de interes național și european, finanțat din PNRR, Componenta 11 – Turism și Cultură. Felicităm Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru semnarea contractelor de finanțare aferente și sperăm să avem parte de cât mai multe astfel de proiecte de reabilitare a patrimoniului din România.

Ministerul Culturii a emis, la faza DTAC, avizul nr. 170/M/2025 pentru Castrul Arutela, în urma unui proces de avizare derulat pe parcursul anului 2025, în cadrul căruia proiectul a fost supus analizei tuturor organismelor de specialitate cu competențe legale în domeniu, care au emis avize favorabile:

Secțiunea Tehnică de Arhitectură și Inginerie a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, aviz favorabil în ședința din 18.06.2025;

Comisia Națională de Arheologie, aviz favorabil în ședința din 20-23.06.2025;

Comisia Națională „Limes”, aviz favorabil în ședința din 16.06.2025, comunicat prin adresa nr. 342/20.06.2025.

Adițional, includerea Castrului Arutela în situl serial „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 2024, a reprezentat un argument suplimentar pentru adoptarea celor mai riguroase standarde de intervenție, iar proiectul a fost conceput cu conștiința deplină a acestei responsabilități.

Proiectul de reabilitare și punere în valoare a Castrului Roman Arutela este rezultatul unui proces riguros de cercetare, desfășurat pe parcursul mai multor ani. Studiile de fundamentare au fost elaborate de specialiști în arheologie și istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentară pe care a fost conceput întregul proiect tehnic.

Din prisma soluțiilor arhitecturale, Castrul Roman Arutela prezintă o serie de constrângeri peisagistice majore. Situl este mărginit de linii de înaltă tensiune, iar din interiorul lui se văd hotelurile cu fațade roșii de la Căciulata, precum și construcțiile barajului Turnu. Toate aceste elemente moderne sunt suficient de vizibile încât perturbă relația dintre monument și peisajul natural din jur. Fără nicio intervenție, ele ar domina fundalul sitului. Soluția aleasă de echipa de proiectare este una contemporană: o fațadă din material reflectorizant, orientată spre castru. Ea reflectă imaginea patrimoniului roman chiar pe fațada porții și maschează, din perspectiva vizitatorului aflat în sit, atât infrastructura energetică, cât și construcțiile moderne din jur. Clădirea nu concurează vizual cu situl, ci îl „oglindește”: ruinele se reflectă în fațadă, iar elementele moderne dispar din câmpul vizual al publicului. Această abordare respectă principiile Cartei de la Veneția (documentul internațional de referință pentru restaurarea monumentelor), potrivit căruia orice intervenție contemporană trebuie să rămână recognoscibilă ca atare, fără să imite arhitectura istorică și fără să domine monumentul. Poarta nou construită nu intră în disonanță volumetrică cu incinta romană, ci este discretă și se integrează firesc în peisaj. 

Forma porții și a zidurilor de incintă, dispunerea clădirilor din interior și modul de prezentare a ansamblului au fost stabilite pe baza celor mai recente cercetări arheologice, care depășesc nivelul cunoașterii din anii 1980, când a avut loc prima intervenție de restaurare. Poarta principală a castrului (porta praetoria) fusese reconstruită atunci pe baza unor ipoteze provizorii, recunoscute ca atare și în Repertoriul Arheologic Național. Proiectul actual corectează acea reconstituire, folosind datele acumulate din cercetările desfășurate ulterior. Aceleași cercetări au arătat că intervenția din anii 1980 a afectat semnificativ substanța istorică a monumentului, cercetat inițial în deceniile 6-7 ale secolului XX. Diferențele de textură vizibile azi în tencuiala zidurilor marchează limitele acelei intervenții și rămân o mărturie a daunelor produse atunci. Echipa de restaurare a pornit așadar de la un monument care trebuia mai întâi evaluat prin prisma propriei sale istorii de restaurare.

Analize recente ale pietrei și mortarului, prelevate din zidul nordic, din poarta principală (porta praetoria) și din zidul exterior, confirmă faptul că substanța constructivă romană originală se păstrează în structura monumentului, dar doar în zona subterană, inaccesibilă privitorului. Această descoperire a stat la baza strategiei de conservare și a rețetei de mortar folosite în intervenție, gândită să respecte compoziția materialelor antice. Totodată, drumurile romane din interiorul castrului, până acum acoperite, sunt redescoperite și integrate într-un traseu de vizitare.

Îi invităm pe toți cei interesați, vizitatori, jurnaliști, specialiști și pasionați de istorie, să descopere un monument roman pus în valoare împreună cu substanța istorică ce îl anturează.”

Imaginile cu lucrările de la Castrul Roman Arutela au provocat un val de critici pe internet, unde oamenii reclamă diferența dintre aspectul vechiului monument și soluțiile folosite în proiectul finanțat cu aproximativ 12 milioane de lei prin PNRR. Ministerul Culturii susține că intervenția se bazează pe cercetări arheologice și a primit toate avizele necesare. Răspunsul instituției explică intențiile proiectanților, însă nu lămurește pe deplin îndoielile provocate de rezultatul vizibil.

Fotografiile au declanșat scandalul

Castrul Roman Arutela de la Călimănești a ajuns în centrul unei dispute  după publicarea unor fotografii realizate înainte și după intervenție. Aspectul porții, finisajele zidurilor și suprafețele reflectorizante au fost criticate de numeroși utilizatori ai rețelelor sociale.

Dincolo de limbajul nu tocmai plăcut al unor reacții, rămâne nemulțumirea provocată de aspectul monumentului. Oamenii vor să știe de ce arată astfel, ce s-a păstrat din structura cunoscută anterior și cum au fost cheltuiți banii alocați prin PNRR.

„Asta e o machetă?” și  „V-ați bătut joc de istorie” sunt două dintre mesajele lăsate de oamenii nemulțumiți de ceea ce au văzut în fotografii. Reacțiile au apărut imediat, însă explicațiile tehnice au venit abia după ce discuțiile s-au răspândit pe internet.

Ministerul răspunde cu lista avizelor

În comunicatul transmis pe 11 august 2026, Ministerul Culturii arată că proiectul a fost analizat în 2025 de trei organisme de specialitate. Secțiunea Tehnică de Arhitectură și Inginerie a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice a dat aviz favorabil pe 18 iunie, Comisia Națională „Limes” s-a pronunțat favorabil pe 16 iunie, iar Comisia Națională de Arheologie a aprobat proiectul în ședința desfășurată între 20 și 23 iunie.

În urma acestor decizii a fost emis avizul Ministerului Culturii, la faza DTAC. Instituția mai precizează că proiectul are la bază cercetări arheologice și istorico-arhitecturale realizate de-a lungul mai multor ani.

Toate aceste informații arată că documentația a urmat circuitul instituțional.

De ce a fost aleasă fațada reflectorizantă

Ministerul susține că liniile de înaltă tensiune, hotelurile din Căciulata și barajul Turnu afectează imaginea sitului. Fațada reflectorizantă a fost aleasă pentru a oglindi ruinele și pentru a face mai puțin vizibile construcțiile moderne din apropiere.

Noua poartă nu copiază arhitectura romană, deoarece Carta de la Veneția cere ca lucrările noi să poată fi deosebite de cele vechi. Potrivit instituției, poarta refăcută în anii 1980 se baza pe datele cunoscute atunci. Cercetările ulterioare au oferit informații noi, folosite în proiectul actual.

Ministerul mai arată că materialul roman original s-a păstrat sub pământ. Analizele pietrei și mortarului au fost folosite pentru stabilirea mortarului aplicat la lucrări, iar drumurile romane descoperite în interior vor face parte din traseul de vizitare.

Mai jos puteți consulta comunicatul integral transmis de Ministerul Culturii:

”  Castrul Arutela este integrat în Ruta Castrelor Romane din România, circuit turistic și cultural de interes național și european, finanțat din PNRR, Componenta 11 – Turism și Cultură. Felicităm Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru semnarea contractelor de finanțare aferente și sperăm să avem parte de cât mai multe astfel de proiecte de reabilitare a patrimoniului din România.

Ministerul Culturii a emis, la faza DTAC, avizul nr. 170/M/2025 pentru Castrul Arutela, în urma unui proces de avizare derulat pe parcursul anului 2025, în cadrul căruia proiectul a fost supus analizei tuturor organismelor de specialitate cu competențe legale în domeniu, care au emis avize favorabile:

Secțiunea Tehnică de Arhitectură și Inginerie a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, aviz favorabil în ședința din 18.06.2025;

Comisia Națională de Arheologie, aviz favorabil în ședința din 20-23.06.2025;

Comisia Națională „Limes”, aviz favorabil în ședința din 16.06.2025, comunicat prin adresa nr. 342/20.06.2025.

Adițional, includerea Castrului Arutela în situl serial „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, înscris în patrimoniul mondial UNESCO în 2024, a reprezentat un argument suplimentar pentru adoptarea celor mai riguroase standarde de intervenție, iar proiectul a fost conceput cu conștiința deplină a acestei responsabilități.

Proiectul de reabilitare și punere în valoare a Castrului Roman Arutela este rezultatul unui proces riguros de cercetare, desfășurat pe parcursul mai multor ani. Studiile de fundamentare au fost elaborate de specialiști în arheologie și istoria arhitecturii militare romane, constituind baza documentară pe care a fost conceput întregul proiect tehnic.

Din prisma soluțiilor arhitecturale, Castrul Roman Arutela prezintă o serie de constrângeri peisagistice majore. Situl este mărginit de linii de înaltă tensiune, iar din interiorul lui se văd hotelurile cu fațade roșii de la Căciulata, precum și construcțiile barajului Turnu. Toate aceste elemente moderne sunt suficient de vizibile încât perturbă relația dintre monument și peisajul natural din jur. Fără nicio intervenție, ele ar domina fundalul sitului. Soluția aleasă de echipa de proiectare este una contemporană: o fațadă din material reflectorizant, orientată spre castru. Ea reflectă imaginea patrimoniului roman chiar pe fațada porții și maschează, din perspectiva vizitatorului aflat în sit, atât infrastructura energetică, cât și construcțiile moderne din jur. Clădirea nu concurează vizual cu situl, ci îl „oglindește”: ruinele se reflectă în fațadă, iar elementele moderne dispar din câmpul vizual al publicului. Această abordare respectă principiile Cartei de la Veneția (documentul internațional de referință pentru restaurarea monumentelor), potrivit căruia orice intervenție contemporană trebuie să rămână recognoscibilă ca atare, fără să imite arhitectura istorică și fără să domine monumentul. Poarta nou construită nu intră în disonanță volumetrică cu incinta romană, ci este discretă și se integrează firesc în peisaj. 

Forma porții și a zidurilor de incintă, dispunerea clădirilor din interior și modul de prezentare a ansamblului au fost stabilite pe baza celor mai recente cercetări arheologice, care depășesc nivelul cunoașterii din anii 1980, când a avut loc prima intervenție de restaurare. Poarta principală a castrului (porta praetoria) fusese reconstruită atunci pe baza unor ipoteze provizorii, recunoscute ca atare și în Repertoriul Arheologic Național. Proiectul actual corectează acea reconstituire, folosind datele acumulate din cercetările desfășurate ulterior. Aceleași cercetări au arătat că intervenția din anii 1980 a afectat semnificativ substanța istorică a monumentului, cercetat inițial în deceniile 6-7 ale secolului XX. Diferențele de textură vizibile azi în tencuiala zidurilor marchează limitele acelei intervenții și rămân o mărturie a daunelor produse atunci. Echipa de restaurare a pornit așadar de la un monument care trebuia mai întâi evaluat prin prisma propriei sale istorii de restaurare.

Analize recente ale pietrei și mortarului, prelevate din zidul nordic, din poarta principală (porta praetoria) și din zidul exterior, confirmă faptul că substanța constructivă romană originală se păstrează în structura monumentului, dar doar în zona subterană, inaccesibilă privitorului. Această descoperire a stat la baza strategiei de conservare și a rețetei de mortar folosite în intervenție, gândită să respecte compoziția materialelor antice. Totodată, drumurile romane din interiorul castrului, până acum acoperite, sunt redescoperite și integrate într-un traseu de vizitare.

Îi invităm pe toți cei interesați, vizitatori, jurnaliști, specialiști și pasionați de istorie, să descopere un monument roman pus în valoare împreună cu substanța istorică ce îl anturează.”