[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/vrancea-viticola-ce-inseamna-de-fapt-un-an-bun-la-vin.-explicatiile-unei-crame-din-podgoria-panciu/mediaPool/u2jXk66.jpg”]
Vrancea viticolă | Ce înseamnă, de fapt, un „an bun la vin”. Explicațiile unei crame din podgoria Panciu
|
Într-un județ în care viticultura reprezintă o componentă importantă a economiei și identității locale, anul înscris pe eticheta unei sticle spune doar o parte din poveste. Moșia Domnească, producător din zona viticolă Panciu, explică de ce vremea, soiul, terroir-ul și deciziile luate în vie și în cramă pot face ca aceeași recoltă să dea rezultate foarte diferite.
Ce înseamnă un „an bun la vin” în Vrancea și cât de mult contează anul recoltei
Pentru viticultorii din Vrancea, fiecare an vine cu o combinație diferită de temperaturi, precipitații și fenomene meteorologice, iar toate acestea se regăsesc, într-o formă sau alta, în strugurii ajunși la maturitate. Dar este suficient un sezon cu vreme favorabilă pentru a putea vorbi despre un „an bun la vin”?
Un material publicat recent de Moșia Domnească, producător din zona viticolă Panciu, încearcă să explice această noțiune, deseori folosită atât de cunoscători, cât și de consumatorii obișnuiți.
Concluzia prezentată de producător este una nuanțată: nu există ani universal buni pentru toate vinurile. Calitatea unei recolte trebuie analizată în funcție de regiune, soi, condițiile concrete din acel sezon și modul în care producătorul gestionează via și procesul de vinificație.
Cum arată, în principiu, un an viticol favorabil
Potrivit explicațiilor publicate de Moșia Domnească, un an considerat favorabil este acela în care strugurii ajung la o maturare echilibrată.
În această ecuație intră acumularea corespunzătoare de zahăr, păstrarea acidității, dezvoltarea aromelor, maturitatea fenolică – importantă mai ales în cazul vinurilor roșii – și starea fitosanitară a strugurilor în momentul recoltării.
Numai că o vară foarte caldă, de exemplu, nu reprezintă automat o veste bună. Pentru unele soiuri poate favoriza maturarea, în timp ce pentru altele temperaturile excesive pot conduce la pierderea prospețimii ori la o concentrație prea mare de zahăr.
Este motivul pentru care calificative precum „an excelent” sau „an slab” trebuie privite cu precauție atunci când nu sunt însoțite de informații despre regiune, soi și producător.
Clima poate schimba radical o recoltă
Pentru podgoriile din Vrancea, la fel ca pentru celelalte regiuni viticole, nu contează doar cât a plouat sau cât de ridicate au fost temperaturile într-un an. Important este și momentul în care apar aceste fenomene.
Temperaturile din primăvară influențează pornirea vegetației, în timp ce înghețurile târzii pot afecta producția încă de la începutul ciclului vegetativ.
Pe parcursul verii, distribuția precipitațiilor și valurile de căldură influențează dezvoltarea și maturarea strugurilor. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte pot avea, la rândul lor, importanță pentru păstrarea acidității și dezvoltarea aromelor.
Iar vremea din perioada imediat apropiată culesului poate deveni decisivă pentru calitatea și sănătatea recoltei.
De ce aceeași recoltă poate da vinuri diferite
O altă explicație importantă pentru consumatori este că același an calendaristic nu produce automat vinuri asemănătoare.
Un soi alb aromatic poate reacționa favorabil într-un sezon luminos și cu maturare rapidă, în vreme ce un soi roșu care are nevoie de o perioadă mai lungă de maturare poate fi dezavantajat de temperaturile excesive.
Contează inclusiv parcela. Expunerea, circulația aerului și caracteristicile solului influențează felul în care vița-de-vie traversează perioadele secetoase sau, dimpotrivă, episoadele cu precipitații abundente.
Specificul zonei Panciu și al regiunii viticole Vrancea reprezintă, astfel, una dintre piesele necesare pentru înțelegerea unui vin provenit de aici.
Munca din vie și deciziile cramei pot face diferența
Vremea nu este însă singurul „autor” al unei recolte.
Două crame aflate în aceeași zonă, care lucrează același soi în același an, pot ajunge la rezultate diferite. Momentul ales pentru cules, randamentul urmărit, gestionarea frunzișului, selecția strugurilor și tehnicile de vinificare și maturare pot modifica substanțial rezultatul final.
În consecință, un an dificil din punct de vedere meteorologic nu înseamnă automat un vin slab, după cum nici condițiile climatice considerate ideale nu garantează singure obținerea unui vin de calitate.
În anii complicați, experiența viticultorului și a vinificatorului poate căpăta chiar o importanță suplimentară.
Ce trebuie să știe consumatorii despre anul trecut pe etichetă
Anul recoltei – cunoscut și sub termenul de „vintage” – rămâne o informație relevantă, însă nu ar trebui să reprezinte singurul criteriu pentru alegerea unei sticle.
Pentru o evaluare mai corectă trebuie luate în calcul regiunea din care provin strugurii, soiul, producătorul, stilul vinului și particularitățile sezonului respectiv.
Altfel spus, simpla concluzie că un anumit an „a fost bun” nu garantează că toate vinurile produse atunci sunt automat mai bune decât cele provenite dintr-o recoltă considerată mai dificilă.
O temă actuală pentru una dintre cele mai cunoscute zone viticole ale țării
Subiectul are o relevanță aparte în Vrancea, unde viticultura rămâne strâns legată de economia rurală, de peisaj și de identitatea mai multor comunități locale.
Iar în luna august, când în multe vii strugurii intră în etapele decisive ale maturării, atenția producătorilor se îndreaptă tot mai mult către evoluția vremii și stabilirea momentului optim al recoltării.
Moșia Domnească explică separat și procesul de pârgă – veraison – și schimbările prin care trec strugurii înaintea recoltei.
Ideea principală desprinsă din materialul producătorului vrâncean este că „anul bun” nu trebuie privit ca o notă acordată întregii recolte, ci ca rezultatul relației dintre climă, soi, terroir și intervențiile producătorului.
Pentru consumator, anul de pe etichetă rămâne, așadar, un reper. Dar povestea vinului începe în vie și este mult mai complexă decât cele patru cifre înscrise pe sticlă.
Sursa informațiilor: materialul „Ce înseamnă un an bun la vin? Cum influențează anul de recoltă calitatea vinului”, publicat de Moșia Domnească.
Eduard Popescu
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Economia Vrancei, sub lupa cifrelor: circa 7.400 de firme active, doar 99 exportatoare și cinci direcții propuse pentru dezvoltare
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/promo/brand-voice/vrancea-viticola-ce-inseamna-de-fapt-un-an-bun-la-vin.-explicatiile-unei-crame-din-podgoria-panciu”]