PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj cu prilejul Duminicii migranților români, care va fi marcată duminică, 16 august 2026.

Textul, intitulat „În biserică, românii din străinătate se simt ca acasă”, a fost făcut public printr-un comunicat al Patriarhiei Române trimis pe adresa R3media.

Ziua este dedicată rugăciunii și comuniunii cu românii aflați departe de țară și se celebrează anual în prima duminică de după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. A fost instituită prin hotărârea Sfântului Sinod în 2009, continuând o inițiativă începută în 2006 în Mitropolia Moldovei și Bucovinei, ca formă de grijă pastorală față de milioanele de români care trăiesc și lucrează în afara României.

Mesajul de anul acesta este construit în jurul temei familiei, în contextul în care Sfântul Sinod a proclamat 2026 drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar.

„Trăim într-o vreme în care instituția familiei, atât în țară, cât și în diaspora, se confruntă cu provocări multiple”, constată Patriarhul, care adaugă că rolul familiei în Biserică și în societate „necesită o înțelegere și o apreciere mai profunde”.

Între direcțiile pastorale enumerate se numără educația creștină a copiilor, pregătirea tinerilor pentru căsătorie și întărirea legăturilor dintre membrii familiei.

Întâistătătorul BOR precizează că „Biserica se roagă pentru familiile despărțite de distanțe, pentru copiii rămași acasă, pentru părinții care își așteaptă fiii și fiicele” și pentru toți cei care poartă dorul locurilor natale.

El amintește că experiența strămutării apare și în istoria biblică — chemarea lui Avraam, viața lui Iosif departe de casa părintească, exilul poporului ales — și că Mântuitorul Însuși a luat, în copilărie, calea Egiptului, împreună cu Fecioara Maria și Dreptul Iosif.

„Biserica privește cu iubire și responsabilitate spre toți cei care trăiesc departe de patria lor, știind că Dumnezeu este aproape de fiecare om aflat printre străini”, se arată în mesaj.

Un capitol distinct este dedicat parohiilor ortodoxe românești din afara țării, care, potrivit Patriarhului, „au devenit adevărate cămine duhovnicești, locuri în care credința ortodoxă, limba română și tradițiile românești sunt păstrate și transmise copiilor și tinerilor”.

Activitatea pastorală, liturgică, filantropică și culturală a Bisericii în diaspora este prezentată drept un factor care susține unitatea familiei și dialogul cu valorile spirituale și culturale ale țărilor-gazdă.

Patriarhul își exprimă dorința ca familiile românilor din străinătate „să nască și să crească oameni credincioși, harnici și darnici, iubitori ai spiritualității românești și promotori ai prieteniei între popoare”.

În final, îi îndeamnă pe cei rămași în țară să păstreze vie legătura sufletească cu cei plecați: „Să îi purtăm în rugăciune, să îi primim pe toți cu dragoste când se întorc acasă”.

Mesajul se încheie cu o rugăciune pentru românii din afara României, cărora Patriarhul le dorește „pace și sănătate, bucurie și speranță, statornicie în credința ortodoxă și comuniune frățească”.