[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-transelectrica-are-verde-sa-limiteze-consumul-pentru-marii-consumatori-de-energie/mediaPool/ubsTfdE.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Transelectrica are verde să limiteze consumul pentru marii consumatori de energie
|
România nu e în situaţia de a risca un blackout
Premierul Ilie Bolojan afirmă că planul pe care Guvernul l-a conceput pentru gestionarea situaţiei de criză generate de secetă include un normativ de limitări ale consumului care dă posibilitatea ca dispeceratul Transelectrica să notifice clienţii industriali din categoria marilor consumatori cu privire la limitarea consumului. Măsura nu va afecta consumatorii casnici şi unităţile precum spitale. ”Suntem în situaţia în care, în prezent, nu avem probleme, să luăm astfel de măsuri, dar adoptarea acestor hotărâri ne pregăteşte pentru o situaţie posibilă pe care o putem avea în perioada următoare”, a explicat primul ministru demis. Întrebat cât de aproape este România de blackout, o pană generalizată de energie electrică, primul ministru a răspuns: „Nu suntem în situaţia pe care aţi descris-o” “Acest plan are în vedere limitarea consumului pentru clienţii industriali, subliniez, pentru clienţii industriali, care sunt racordaţi la sistemul energetic naţional, pe tranşe de clienţi, lucru pe care îl vom stabili în cursul zilei de mâine”, a anunţat premierul Ilie Bolojan joi după amiază, la finalul unei şedinţe de Guvern. Şeful Guvernului afirmă că vineri va avea loc o şedinţă extraordinară de Guvern în cadrul căreia se va aproba, prin Hotărâre de Guvern, care sunt tranşele, urmând ca dispeceratul Transelectrica să fie mandatat să ia măsuri în acest sens şi să notifice, cu 24 de ore în avans, marii consumatori cu privire la limitarea consumului de electricitate. “Subliniez că locuinţele personale, cetăţenii nu vor fi limitaţi sau deconectaţi, deci consumatorii casnici sunt exceptaţi de la aceste măsuri, de asemenea consumatorii a căror activitate nu poate fi întreruptă gen spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei şamd, nu vor fi incluşi în acest normativ. Odată ce va fi adoptat, el va fi publicat iar dispeceratul Transelectrica, funcţie de datele din piaţă, funcţie de eventuala situaţie care ar putea apărea va face o notificare cu 24 de ore înainte. Suntem în situaţia în care, în prezent, nu avem probleme, să luăm astfel de măsuri dar adoptarea acestor hotărâri ne pregăteşte pentru o situaţie posibilă pe care o putem avea în perioada următoare”, a explicat primul ministru demis. Acesta a făcut din nou apel către consumatori să încerce să limiteze consumul în orele critice, avertizând că perioada dificilă nu a trecut fiind posibil ca în următoarea săptămână, sau chiar în următoarele două săptămâni. “Problemele pot apărea în condiţiile în care grupul de la Cernavodă nu mai poate funcţiona sau în situaţia în care importurile în orele de seară nu mai pot fi făcute ca urmare a altor scoateri din producţie a capacităţilor din ţările vecine”, spune Ilie Bolojan Întrebat cât de aproape este România de blackout, o pană generalizată de energie electrică, primul ministru a răspuns: “Nu suntem în situaţia pe care aţi descris-o”.
Producătorii de bere folosesc inteligența artificială pentru a reduce costurile
marile nume din industrie, inclusiv cele din sectorul berii, încep să plaseze AI în centrul dezvoltării lor viitoare, arată analistul eToro, Bogdan Maioreanu
Producătorii de bere integrează tot mai mult inteligența artificială în procesele de producție și dezvoltare a produselor, urmărind reducerea costurilor și creșterea eficienței operaționale, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. ‘Inteligența artificială își face intrarea în industria băuturilor, preluând tot felul de procese, de la activitățile administrative până la cele de degustare. Companiile producătoare de băuturi utilizează datele pentru a modela aroma, a accelera procesul de dezvoltare și a atrage consumatorii mai tineri. Marile nume din industrie, inclusiv cele din sectorul berii, încep să plaseze AI în centrul dezvoltării lor viitoare’, a precizat Maioreanu, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, cercetătorii de la Universitatea KU din Leuven, Belgia, au antrenat modele pe 250 de sortimente de bere comercializate, combinând analize chimice, paneluri de degustare și recenzii online pentru a prezice modul în care oamenii ar evalua gustul unei beri. Cercetările lor au demonstrat că algoritmii pot identifica tipare chimice relevante pentru arome pe care oamenii le ratează adesea. ‘Proiectul Carlsberg ‘beer fingerprinting'(‘amprenta berii’), realizat în colaborare cu Microsoft, utilizează senzori și învățare automată pentru a prezice aroma pe baza diferitelor tipuri de malț, hamei și drojdii. Producătorii mai mici adoptă versiuni mai simple, colectând feedback-ul consumatorilor prin intermediul aplicațiilor sau al codurilor QR și folosindu-l pentru a ajusta loturile viitoare în conformitate cu ceea ce consumatorii spun că își doresc’, se mai arată în document. Dincolo de gust, la nivel global, inteligența artificială ajută fabricile de bere să se dezvolte prin personalizarea experiențelor clienților și eficientizarea operațiunilor de fabricare a berii, ceea ce stimulează vânzările, loialitatea și productivitatea, menționează analistul. De asemenea, aceasta schimbă modul în care berea este comercializată și modul în care mărcile interacționează cu consumatorii, de la o targetare mai eficientă a publicului până la un serviciu de relații cu clienții mai receptiv. ‘În fundal, sistemele de AI optimizează lanțul de aprovizionare. Modelele de învățare automată pot identifica din timp penuria de materii prime și pot reduce epuizarea stocurilor, în timp ce algoritmii de optimizare a rutelor scurtează timpii de livrare, reducând costurile cu combustibilul’, notează Bogdan Maioreanu. Totodată, instrumentele de prognoză îmbunătățesc planificarea zilelor de fabricare a berii, astfel încât fabricile să poată produce mai aproape de cererea reală, reducând stocurile excedentare. ‘Monitorizarea în timp real a calității cerealelor scade costurile de amestecare cu aproximativ 10% și face calitatea loturilor mai consistentă, iar prognozele de ambalare bazate pe AI ajută la evitarea acumulării de materiale neutilizate, reducând stocurile în exces. Inteligența artificială nu mai este o noutate în industria berii, iar companiile se întrec să o integreze în sistemele lor operaționale. Pe măsură ce atât marile fabrici de bere, cât și actorii mai mici îmbină arta fabricării berii cu programarea, câștigătorii următoarei etape în industria berii vor fi probabil cei care pot implementa AI pe scară largă, dar având în vedere obiective specifice: să o folosească pentru a produce bere de mai bună calitate, pentru a desfășura operațiuni mai eficiente și pentru a construi relații mai strânse cu consumatorii, mai degrabă decât să urmărească tehnologia doar de dragul ei’, a mai arătat reprezentantul platformei.
Premierul Bolojan vorbește despre „o temperare a preţurilor la combustibili”
Premierul Ilie Bolojan afirmă că rafinăria Petromidia, cel mai important producător de combustibili pentru piaţa românească, a crescut producţia, care fusese redusă la jumătate din cauza lipsei materiei prime cauzată de extinderea în Marea Neagră a războiului dintre Rusia şi Ucraina. Şeful Guvernului susţine că, având în vedere şi alte măsuri care au fost luate, ar trebui să aibă loc „o temperare a preţurilor şi o scădere a acestora la combustibil”. Am depăşit această situaţie, de la o producţie la Petromidia de 50% am ajuns la 85% şi începând de mâine rafinăria va lucra la capacitate. Acest deficit de intrare de ţiţei a generat o presiune suplimentară în piaţă, dublat de transportul combustibililor din terminalul din Constanţa pe cale ferată către zona de vest şi de nord-vest a României. Rezerva de combustibil din această parte a ţării a făcut ca la anumite companii să limiteze vânzarea engros de combustibil, în aşa fel încât să aibă garanţia că pot asigura fără probleme alimentarea de la pompă. S-a deblocat şi scoaterea trenurilor din această zonă şi astăzi nu mai avem niciun fel de probleme. În condiţiile în care şi proiectul de lege a fost promulgat, ar trebui să avem efectele cumulate, o temperare a preţurilor şi o scădere a acestora la combustibil”, a explicat Ilie Bolojan joi, la finalul unei şedinţe de guvern. Acesta a subliniat că cel mai important lucru pe care Guvernul l-a avut în vedere a fost asigurarea fluxului de aprovizionare cu combustibili spre România şi dinspre rafinării în toată ţara.
România produce doar 2% din PIB-ul UE
l Eurostat: Germania este cea mai puternică economie din UE, cu un PIB de 4.500 miliarde de euro, urmată de Franţa şi Italia
Produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene pentru 2025 este estimat la 18.800 miliarde de euro, potrivit datelor comunicate, joi, de către Oficiul European de Statistică Eurostat (Eurostat). Germania este cea mai mare economie dintre ţările UE – PIB de 4.500 miliarde de euro, care reprezintă 23,8% din totalul UE, în timp ce România are o pondere de doar 2% (circa 380 miliarde de euro). Printre cele mai importante economii din UE se mai află Franţa (15,8% din PIB-ul UE), Italia (12,0%) şi Spania (9%). România are o pondere de numai 2% (circa 380 miliarde de euro), faţă de 0,6% în cazul Bulgariei, 1,2% în situaţia Ungariei sau 4,9% în cazul Poloniei. La coada clasamentului se află Malta (0,1%), cu cea mai mică economie din UE, situându-se în urma Ciprului, Estoniei şi Letoniei (fiecare cu 0,2%), potrivit datelor Eurostat.
Estimările privind livrările de spaţii comerciale noi, revizuite în scădere cu 35%
Piaţa de retail modern din România a cunoscut o încetinire a livrărilor, în primul semestru din acest an, fiind adăugate aproximativ 80.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi, faţă de circa 122.000 de metri pătraţi în perioada similară a anului trecut, evoluţie care a condus la reducerea estimărilor pentru întregul an cu aproximativ 35%, potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers. Prognozele sunt însă optimiste pentru 2027, care ar putea fi cel mai activ an pentru livrări din ultimul deceniu şi jumătate, dacă proiectele îşi respectă calendarul, în funcţie de evoluţia economiei din a doua jumătate a lui 2026. Consultanţii Colliers atrag atenţia că contextul economic mai dificil, marcat de o piaţă a muncii mai slabă, taxe mai mari, incertitudini interne şi presiuni asupra preţurilor, care au dus la scăderea cheltuielilor de consum, alături de scumpirea petrolului şi creşterea costurilor logistice a condus la o reducere a livrărilor de spaţii comerciale noi. “Piaţa de retail modern din România a adăugat aproximativ 80.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi în prima jumătate din 2026, faţă de circa 122.000 de metri pătraţi în perioada similară a anului trecut, ducând stocul total la peste 5,2 milioane de metri pătraţi”, arată raportul Colliers privind evoluţia pieţei imobiliare în primele şase luni ale anului. Scăderea este cauzată de lipsa unor proiecte de foarte mari dimensiuni, în condiţiile în care extinderea Mall Moldova a reprezentat anul trecut aproape 50% din volumul total livrat în primele şase luni. Pentru întregul an, estimarea livrărilor a fost redusă cu aproximativ 35%, de la circa 230.000 la 150.000 de metri pătraţi, însă pipeline-ul pentru 2027 rămâne solid şi poate susţine reluarea creşterii, dacă economia se stabilizează, susţin realizatorii raportului.
Numărul turiștilor este în scădere
Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) au scăzut, în luna iunie 2026, comparativ cu luna iunie 2025, cu 2,5%, respectiv cu 5,7%, informează, joi, Institutul Naţional de Statistică (INS). În primele şase luni din 2026, sosirile s-au redus cu 4,1%, faţă de perioada 01.01-30.06.2025, în timp ce înnoptările au scăzut cu 6,7%. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Germania (114,8 mii persoane), Italia (105,7 mii persoane) şi S.U.A. (78,8 mii persoane), durata medie a şederii fiind de 2,1 zile, faţă de 1,9 zile la turiştii români. INS arată că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în luna iunie 2026, au însumat 1269,4 mii persoane, în scădere cu 2,5% faţă de cele din luna iunie 2025. Din numărul total al sosirilor, în luna iunie 2026, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 78,6%, iar sosirile turiştilor străini 21,4%.
Consiliul Concurenţei analizează preluarea Aratas Corporation de către The Carlyle Group
Consiliul Concurenţei anunţă că analizează tranzacţia prin care The Carlyle Group, Inc., Statele Unite ale Americii, prin vehiculul investiţional TCG2602 Co., Ltd., Japonia, vrea să preia producătorul de componente şi module electronice pentru sisteme şi echipamente electronice pentru mai multe industrii Aratas Corporation, Japonia. „Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care The Carlyle Group, Inc., Statele Unite ale Americii, prin vehiculul investiţional TCG2602 Co., Ltd., Japonia, intenţionează să preia Aratas Corporation, Japonia”, se arată într-un comunicat al Autorităţii de Concurenţă. The Carlyle Group, Inc. este o firmă globală de investiţii. Mai multe societăţi din portofoliu controlate de fonduri administrate sau consiliate de afiliaţi ai The Carlyle Group, Inc. au generat venituri pe teritoriul României. TCG2602 Co. este un vehicul investiţional controlat de fonduri administrate de The Carlyle Group, Inc. Aratas Corporation dezvoltă, fabrică şi vinde componente şi module electronice pentru sisteme şi echipamente electronice în mai multe industrii, inclusiv industria auto, automatizarea industrială, sănătatea, energia şi electronica de larg consum.
AFIR: Finanțări de până la 50.000 de euro pentru investiții în fermele mici
Micii fermieri vor putea solicita finanțări nerambursabile de până la 50.000 de euro pe proiect prin intervenția DR-14 ‘Investiții în fermele de mici dimensiuni’, după publicarea Ghidului solicitantului de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). ‘Depunerea dosarului prin care se vor solicita fondurile nerambursabile se realizează on-line pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în perioada sesiunii de primire a proiectelor, care va fi deschisă după cel puțin 15 zile de la publicarea Ghidului solicitantului’, se menționează într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a agenției comunicat. Conform sursei citate, fermierii pot beneficia prin DR-14 de o finanțare nerambursabilă de până la 50.000 de euro pe proiect, intensitatea sprijinului fiind de maximum 85% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii eligibili pentru finanțare în cadrul intervenției DR-14 sunt micii fermieri, cu excepția persoanelor fizice, a căror eligibilitate va fi verificată în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS) al APIA, din care rezultă și codul exploatației înregistrate pentru entitatea economică a solicitantului, menționează sursa citată.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 28%
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-transelectrica-are-verde-sa-limiteze-consumul-pentru-marii-consumatori-de-energie”]